Camera Deputaților și Senatul s-au reunit miercuri în ședință comună pentru a discuta și vota cererea venită din partea Statelor Unite privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare și forțe americane.
În intervenția din plen, liderul AUR, George Simion, a criticat procedura și a anunțat că parlamentarii formațiunii nu își vor da acordul pentru această decizie.
„O decizie luată pe genunchi care afectează destinul unei națiuni. Jurământul nostru de credință a fost și este față de poporul român și nu față de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ și anunțăm că nu putem vota și nu ne dăm acordul pentru scrisorile și garanțiile lui Nicușor Dan, venite de la domnul Grindeanu și din alte părți insalubre ale politicii românești”, a spus Simion.
„Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive”Acesta a afirmat că parlamentarii nu au suficiente informații despre implicațiile deciziei.
„Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive. Nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze militare. Nu știm câți soldați rămân și nu știm multe, multe alte lucruri. Doar 64 de parlamentari au consultat acel document clasificat”, a declarat liderul AUR.
Simion a susținut că România trebuie să rămână o țară sigură și a cerut o analiză de risc privind eventuale amenințări la adresa securității țării.
„Avem răspunderea față de poporul român ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor. România trebuie să rămână o țară sigură. Da, noi prețuim parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, avem însă datoria și responsabilitatea de a feri românii de război”, a spus el.
Mesajul transmis ambasadorului SUA la BucureștiÎn discursul său, liderul AUR a transmis și un mesaj ambasadorului Statelor Unite la București, recitând un fragment din Scrisoarea III a poetului Mihai Eminescu.
„Vrem să transmitem un mesaj excelenței sale, Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România, citându-l pe poetul nostru național Mihai Eminescu: «cât suntem încă pe pace, vă spunem bine ați venit». Poporul român este un popor iubitor de Dumnezeu și de pace”, a afirmat Simion.
El a mai spus că românii „vor să știe ce votează Parlamentul”.
„Alegerile ne-au fost anulate și decizia de astăzi este luată de o putere ilegitimă, rezultată în urma furtului votului românilor în decembrie 2024”, a declarat liderul AUR.
Comisia Europeană a decis să deschidă procedura de infringement, respectiv de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către Austria și România (INFR(2026)2033), deoarece acestea nu au transmis încă toate informațiile solicitate în Planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), care trebuiau depuse acum un an, respectiv până la 15 martie 2025, arată un comunicat transmis miercuri de reprezentanții Comisiei.
Ce înseamnă de fapt PNIESCComisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) al României în octombrie 2024, în timpul mandatului lui Sebastian Burduja ca ministru al Energiei.
În temeiul articolului 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice (Regulamentul (UE) 2018/1999), statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei la fiecare doi ani progresele realizate în ceea ce privește implementarea planurilor lor naționale integrate privind în domeniul energiei și schimbărilor climatice.
Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să își raporteze progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea PNIESC-urilor pentru perioada 2021-2030 și, în special, în ceea ce privește obiectivele, țintele și contribuțiile lor în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice (decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică, cercetare, inovare și competitivitate).
Ce urmeazăPotrivit Comisiei, cerințele precise privind conținutul acestor rapoarte sunt stabilite în diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei și în Legea europeană privind clima (Regulamentul (UE) 2021/1119).
„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice, așa cum sunt exprimate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în toate dimensiunile uniunii energetice. Acestea sunt esențiale pentru ca Comisia să poată urmări progresele Uniunii în direcția atingerii obiectivelor sale comune. Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația până la termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să își prezinte NECPR-ul complet fără întârzieri nejustificate”, au transmis oficialii de la Bruxelles.
În această fază România și Austria au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, după care, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ai cărei judectori pot decide aplicarea unor sancțiuni care pot fi semnificative.
Deciziile luate miercuri de Comisie în cadrul pachetui actual de constatare a neîndeplinirii obligațiilor includ în total 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate. De asemenea, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la 2 cazuri. În plus, Comisia a decis să închidă 44 de cazuri în care statele membre în cauză, în cooperare cu Comisia, au pus capăt unei neîndepliniri a obligațiilor și au asigurat respectarea legislației UE, arată oficialii de la Bruxelles.
