Сборщик RSS-лент

Piaţa de marketing sportiv din România este o piaţă cu foarte mult potenţial iar dincolo de audienţă, în parteneriatul dintre un brand şi un sportiv, o echipă sau competiţie totul porneşte de la valori comune, este una din concluziile speakerilor prezenţi la prima ediţie a conferinţei ZF Marketing & Sport Business, susţinută de Banca Transilvania, Bitdefender, Visa, Auchan şi JW Marriott.

Marketingul sportiv are potenţial de creştere în România, fiind încă subevaluat, în condiţiile în care cele mai multe competiţii sportive includ acum şi componenta de entertainment.

Producătorul de materiale de construcţii şi ambalaje TeraPlast Bistriţa bifează a patra achiziţie peste graniţe din ultimii doi ani, prin preluarea unei fabrici de ţevi din polietilenă în Spania de la grupul multinaţional Aliaxis.

Romgaz a semnat pe 29 mai contractul de preluare a activelor de producţie ale Azomureş cu circa 70 de milioane de euro şi pregăteşte acum aprobarea acţionarilor, programată pentru 6 iulie.

România a atras anul trecut 109 proiecte de tip ISD, cu 16% mai multe decât în 2024. E a doua cea mai bună evoluţie după cea din Turcia, dar ca număr de investiţii străine, piaţa locală e pe locul 11 în Europa, arată raportul EY European Investment Monitor 2026.

Anul trecut, Verita In­terna­tio­nal School a semnat un parte­neriat cu Dukes Educa­tion, cel mai mare grup de şcoli din Marea Britanie, care a adus o investiţie de 40 de milioane de euro pentru ex­tinderea unităţii de învăţământ şi modernizarea facili­tă­ţilor de pre­da­re.

În pofida avertismentelor care evocă prăbuşirile din trecut ale pieţei de capital din SUA, tendinţa generală ar putea rămâne pozitivă, susţinută de evoluţia sectorului tehnologic, cu pre­că­dere de domeniul inteligenţei artifi­ciale, spune Andrei Sota, fonda­torul platformei de cercetare finan­ciară Signal Sigma, invitat la cea mai re­centă ediţie a emisiunii ZF Deschide­rea de Astăzi.

Piaţa cafenelelor de specialitate din Bucureşti s-a extins foarte mult în ultimii ani, Capitala fiind chiar la vârful topului european în ceea ce priveşte numărul de astfel de localuri. Chiar şi aşa, Ştefan Radu, manager al Beans & Dots, spune că mai există mult loc, motiv pentru care compania se gân­deşte să mai deschidă şi alte unităţi.

Investiţiile în domeniul apărării pot fi o gură de oxigen pentru economia României, dar condiţia este ca statul să susţină companiile şi să pună pe masă nişte strategii clare, crede Alina Timofti, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală.

Pentru cea mai valoroasă companie de tehnologie din Europa, mesajul despre inteligenţa artificială este, deocamdată, unul de prudenţă: entuziasmul a luat-o de multe ori înaintea rezultatelor practice. La SAP Sapphire 2026, cel mai mare eveniment organizat de gigantul european, Manos Raptopoulos, preşedinte global pentru Customer Success al SAP, a spus că, dincolo de hype-ul venit mai ales din Statele Unite, rezultatele de business obţinute din folosirea AI rămân limitate - o poziţie poate neaşteptat de temperată pentru un furnizor care tocmai anunţase „întreprinderea autonomă", cu peste 200 de agenţi AI.

Cum începe primăvara şi până târziu în toamnă, producătorii de fructe intră într-o perioadă plină de provocări. Dacă la cereale, în general, principalele probleme sunt vremea şi preţurile, la fructe cea mai mare dificultate rămâne forţa de muncă la cules.

O nevoie personală, chemarea către creaţie şi dorinţa de a avea succes şi de a fi independentă sunt „ingredientele“ care au stat la baza brandului Arc-en-ciel, pornit de Alexia Simion, o tânără de 22 de ani, studentă la Drept.

În urmă cu zece ani, Iranul îşi ci­menta la propriu relaţiile şi influenţa externă. Ţară muntoasă, cu multe regiuni pustii, Iranul are tot ce-i trebuie pentru a produce şi exporta ciment: calcar, argilă, gips, minereu de fier, zgură, vecini cu economia în reconstrucţie sau în dezvoltare etc.

Economiştii avertizează că din cauza determinării de a-şi păstra reputaţia de combatere cu succes a inflaţiei Banca Centrală Europeană riscă să comită o greşeală cu efecte foarte grave la întrunirea din această săptămână, scrie Bloomberg.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost tranzacţionate pe un rulaj de 42,8 mil. lei în prima şedinţă de săptămâna aceasta de la Bursa de Valori Bucureşti, fiind de departe lider de lichiditate la BVB.

Aflată pe locul 38 în clasamentul mondial, Jaqueline Cristian a gestionat cu succes condițiile de joc și a obținut victoria după o oră și 48 de minute de la reluarea meciului. Partida a fost suspendată la scurt timp după debut, din cauza ploii, și a fost reluată după mai bine de două ore.

Românca a reușit primul break al meciului la scorul de 2-2 în setul inaugural și și-a conservat avantajul până la final, adjudecându-și primul act cu 6-4. În setul secund, cele două jucătoare și-au câștigat serviciul fără să cedeze vreun break, astfel că disputa a fost decisă în tiebreak, unde Cristian s-a impus cu 7-4.

La finalul meciului, sportiva română a declarat că succesul are o semnificație specială, având în vedere dificultățile întâmpinate de-a lungul carierei pe iarbă.

„Mă așteptam să fie dificil pe iarbă, mai ales că este primul meci pe această suprafață. Am o relație complicată cu această suprafață și înseamnă mult această victorie. Pentru mine nu este ușor pe iarbă pentru că sunt operată la genunchi. Anul acesta mă simt mai bine și vreau să mă bucur mai mult”, a afirmat Jaqueline Cristian.

Victoria de la Queen’s a îmbunătățit bilanțul direct al româncei în confruntările cu Zheng la 3-2. Totodată, succesul reprezintă doar a doua victorie din cariera sa pe iarbă la nivel de circuit WTA și prima după cea obținută în fața italiencei Lucia Bronzetti la Wimbledon în 2023.

În turul al doilea, Jaqueline Cristian o va întâlni pe învingătoarea partidei dintre britanica Katie Boulter și canadianca Leylah Fernandez, meci întrerupt din cauza polii.

Turneul WTA 500 de la Queen’s Club Championships se desfășoară în perioada 8-14 iunie la Londra și marchează începutul sezonului pe iarbă înaintea turneului de Grand Slam de la Wimbledon.

Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul.

„Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac.

Fără „plan  B”

Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B.

De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”.

Discuții cu parlamentari „la bucată”, dar nu cu AUR

Întrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum.

„Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a declarat că actuala situație politică obligă la găsirea rapidă a unei soluții pentru depășirea blocajului.

„Alternativa este destul de periculoasă pentru țara noastră. Traversăm o perioadă extrem de complicată, cu presiuni economice și riscuri de securitate la granița României”, a afirmat premierul desemnat.

Răspuns la acuzațiile privind formarea unui „guvern prezidențial”

Întrebat dacă Executivul pe care încearcă să îl formeze va reprezenta un nou „guvern al președintelui”, după modelul asociat fostului președinte Klaus Iohannis, Tomac a respins această interpretare.

„Eu cred că dacă nu am fi avut această abordare rigidă a partidelor politice, președintele niciodată nu și-ar fi dorit să se implice în găsirea unei astfel de soluții”, a declarat acesta.

Potrivit premierului desemnat, propunerea actuală a apărut după săptămâni de negocieri fără rezultat între formațiunile parlamentare.

„Această soluție vine după o lungă perioadă de discuții între partide, care nu au venit până la urmă cu o majoritate care să deblocheze situația”, a spus Tomac.

El a subliniat că obiectivul principal rămâne formarea unui guvern funcțional și reducerea tensiunilor politice.

„Avem nevoie în momentul de față de mai multă claritate și de un mesaj care să ne ajute pe toți să depășim acest moment tensionat”, a afirmat premierul desemnat.

Replica la criticile lui Traian Băsescu

Tomac a comentat și declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, care a susținut recent că, în eventualitatea în care va conduce Guvernul, acesta ar fi un „premier surogat”.

Premierul desemnat a evitat să intre într-o polemică publică cu Băsescu.

„Pe domnul președinte Băsescu îl respect. Am luat notă de poziția domniei sale. Nu am ce să comentez”, a declarat Tomac.

Apel la dialog

Premierul desemnat a insistat că va continua consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar învestirii Guvernului.

„Sunt pregătit, sunt dispus, sunt hotărât să discut atât timp cât este nevoie”, a afirmat acesta.

Tomac a adăugat că societatea este obosită de conflictele politice și că România are nevoie de „mai mult echilibru” și de „mai mult dialog așezat”.

Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv și după apariția în spațiul public a unor acuzații privind o posibilă creștere a influenței președintelui asupra viitorului Guvern.

Ca și în cazul Groenlandei, ideea cumpărării teritoriului de către Statele Unite se lovește de opoziția localnicilor.

„Insulele Chagos nu sunt de vânzare și nu ar trebui cedate”, a declarat liderul guvernului chagosian în exil, Misley Mandarin, într-un interviu acordat publicației britanice The Independent, referindu-se la informațiile potrivit cărora administrația președintelui american Donald Trump ar fi luat în calcul cumpărarea arhipelagului.

Arhipelagul Chagos este format din peste 60 de insule situate în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 2.000 de kilometri sud de India. În prezent, teritoriul este administrat de Regatul Unit, însă Mauritius, un stat insular situat în Oceanul Indian, la est de Madagascar, revendică de decenii suveranitatea asupra sa.

Baza militară din centrul disputei

Miza principală a disputei este insula Diego Garcia, unde se află una dintre cele mai importante baze militare operate în comun de Statele Unite și Regatul Unit. Baza are un rol strategic pentru operațiunile militare desfășurate în Orientul Mijlociu, Asia și Oceanul Indian.

Potrivit sursei citate, la Washington a fost analizată inclusiv posibilitatea ca Statele Unite să cumpere arhipelagul. În același timp, guvernul britanic negociază transferul suveranității asupra teritoriului către Mauritius, stat insular din Oceanul Indian care revendică de decenii arhipelagul.

Soluția, revenirea locuitorilor pe insule

Misley Mandarin, liderul guvernului chagosian în exil, a declarat că atât o eventuală vânzare a insulelor către Statele Unite, cât și transferul acestora către Mauritius sunt inacceptabile.

Potrivit acestuia, singura soluție acceptabilă este revenirea comunității chagosiene pe insulele din care locuitorii au fost strămutați în urmă cu mai multe decenii.

„Singura opțiune viabilă este reinstalarea chagosienilor britanici în Teritoriul Britanic din Oceanul Indian”, a declarat acesta.

Guvernul chagosian în exil reprezintă o parte a comunității originare din arhipelag. Locuitorii insulelor au fost evacuați de autoritățile britanice în anii 1960 și 1970 pentru a permite construirea bazei militare de la Diego Garcia. De atunci, mulți dintre aceștia trăiesc în Regatul Unit, Mauritius și Seychelles și solicită dreptul de a reveni pe insulele de origine.

Mandarin se află deja într-un litigiu cu guvernul britanic privind viitorul arhipelagului și drepturile comunității chagosiene.

Acordul lui Starmer, contestat în Regatul Unit

Disputa a început după ce guvernul lui Keir Starmer a anunțat că intenționează să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, păstrând în același timp funcționarea bazei de la Diego Garcia printr-un acord de închiriere pe termen lung.

Executivul britanic susține că acordul este necesar după ce Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ favorabil revendicărilor Mauritiusului asupra arhipelagului.

Criticii planului spun însă că Londra nu este obligată să renunțe la teritoriu și avertizează asupra unor posibile consecințe pentru securitatea occidentală în regiune.

În Camera Lorzilor a fost depus un proiect de lege care ar bloca cedarea sau vânzarea insulelor. Documentul prevede că orice schimbare a statutului arhipelagului ar necesita aprobarea Parlamentului britanic, acordul reprezentanților comunității chagosiene și organizarea unui referendum în rândul acesteia.

Varianta cumpărării insulelor, abandonată

Cumpărărea Insulelor Chagos de către Statele Unite a fost una dintre opțiunile discutate pentru a evita transferul suveranității arhipelagului către Mauritius.

„A fost una dintre opțiunile analizate pentru a reduce efectele acordului foarte prost dintre Regatul Unit și Mauritius”, a declarat o sursă. „Nu mai este pe masă.”

Subiectul amintește de interesul manifestat în trecut de Donald Trump pentru cumpărarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, pe care liderul american l-a descris în repetate rânduri drept esențial pentru interesele strategice și de securitate ale Statelor Unite.

În cazul Insulelor Chagos, reprezentanții comunității locale au transmis imediat un mesaj clar: arhipelagul nu trebuie nici vândut, nici transferat altui stat, iar prioritatea ar trebui să fie revenirea locuitorilor originari pe insulele din care au fost strămutați în urmă cu mai bine de jumătate de secol.