Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că performanțele lui Ilie Bolojan de la Oradea și din județul Bihor nu trebuie confundate cu situația de la nivel național, avertizând că problemele locale nu trebuie aduse în politica centrală.
„Să nu confundăm Bihorul cu România. Ceea ce e valabil la Bihor nu trebuie să fie valabil în București. Ceea ce ne desparte de unii sau de alții în Mureș nu trebuie să vină în București că altfel nu se poate”, a afirmat liderul UDMR la Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor a subliniat necesitatea separării conflictelor locale de guvernarea națională: „Vă dați seama, între PNL și PSD câte astfel de situații sunt în toată țara. Dacă fiecare aduce conflicte locale și județene până la nivel național, atunci chiar că nu facem nimic de dimineață până seara. Suntem oameni maturi”.
Președintele UDMR a explicat că „noi nu ducem problemele locale la nivel național, că nu suntem copii”, subliniind importanța unei abordări mature în coaliția de guvernare.
Referitor la strategia economică, Kelemen Hunor a explicat că după rezolvarea urgențelor fiscale, România trebuie să se întoarcă spre investiții: „După ce trecem de această primă urgență de a aduce mai mulți bani și de a tăia din cheltuieli, trebuie să ne întoarcem spre investiții, pentru că oricum România are o problemă cu economia – producem mai puțin decât consumăm”.
Liderul UDMR a evidențiat problema productivității scăzute, explicând că „mai ales acolo unde consumul e mare, chiar că nu producem suficient”, ceea ce reprezintă o provocare structurală pentru economia românească.
Articolul Kelemen Hunor: „Să nu confundăm Bihorul cu România” apare prima dată în Mediafax.
Fostul premier Marcel Ciolacu a răspuns acuzațiilor privitoare la greaua moștenire pe care fostul Guvern a lăsat-o actualului Executiv. El a anunțat și scenariul în care PSD ar putea ieși de la guvernare.
Declarațiile au fost făcute luni seara.
„Am intrat din nou într-o zonă de a căuta vinovați, iarăși nu mai suntem solidari, ne învrăjbim unii împotriva celorlalți, ne întoarcem în perioada în care eram în pragul unei crize sociale, ne îndreptăm către o criză socială”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.
El i-a criticat pe cei care dau vina pe fostul Guvern pentru criza actuală.
„O spun în premieră. Dacă cumva cred ca au prezentat această apocalipsă ca să fie motiv și începem să scădem încasările, dacă cumva aceste lucruri sunt făcute să vindem Hidroelectrica, să vindem nuclearele, să vindem Portul Constanța, părerea mea este că PSD nu mai are ce căuta în această coaliție. (…) Dacă acesta este scenariul cuiva de a vinde tot ce a mai rămas în România…. să nu cumva să le treacă prin cap să creeze toată această apocalipsă pentru a îndrepta lucrurile către așa ceva”, a avertizat Marcel Ciolacu.
Articolul Ciolacu iese la atac și anunță scenariul în care PSD ar putea ieși de la guvernare apare prima dată în Mediafax.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat că România va înregistra o creștere economică de maximum 0,3% în acest an, calificând această cifră drept „stagnare” mai degrabă decât creștere reală.
„În acest an creșterea economică nu cred că va fi mai mare de 0,2-0,3%, ceea ce nu e o creștere, este stagnare, dar pe cifre va fi o ușoară creștere”, a declarat liderul UDMR la Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor a explicat că România trebuie să își asigure o creștere economică de 2-2,5% în 2026 pentru a recupera terenul pierdut, subliniind că „contextul regional și contextul internațional nu e foarte favorabil pentru România, dar avem noi problemele noastre interne”.
Referitor la deficitul bugetar, președintele UDMR a estimat că acesta va fi de 8,3 – 8,4% la închiderea anului.
„Mai jos de 8% nu putem”, a precizat el, explicând că reducerea cu un procent în cinci luni reprezintă o performanță semnificativă, având în vedere că în primele luni ale anului „eram în campania electorală și nimeni nu a vrut să se ocupe de aceste ajustări în buget”.
Kelemen Hunor a avertizat că România trebuie să fie „extrem de atentă să nu distrugem economia”, explicând că măsurile de austeritate pot duce la creșterea inflației, reducerea consumului și investițiilor publice, cu riscul intrării în recesiune tehnică.
„Noi trebuie să ne ocupăm de a asigura o creștere economică și încet-încet să recuperăm”, a conchis liderul UDMR, menționând că România are la dispoziție 5-6 ani pentru reducerea treptată a deficitului.
Întrebat despre angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7%, președintele UDMR a declarat că România poate negocia cu instituțiile europene o diferență mică la acest obiectiv.
„Nu pot să vin cu informații mai precise, fiindcă nu eu port discuțiile, ci ministrul de finanțe, care are în fiecare zi discuții cu cei de la Comisie. Eu cred că în momentul în care Comisia vede că ne-am angajat foarte serios pe un anumit drum, cu anumită viteză, cu predictibilitate, atunci se poate negocia cu ei acest deficit”, a explicat Kelemen Hunor.
Articolul Kelemen Hunor: Creșterea economică va fi de maximum 0,3% în acest an, ceea ce nu e creștere, e stagnare apare prima dată în Mediafax.
„Dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”, a afirmat liderul UDMR, luni seara, la Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor a subliniat că au existat mai multe încercări de-a lungul anilor de a schimba sistemul de pensii al magistraților, dar toate au fost respinse de CCR.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Președintele UDMR consideră că analiza CCR reprezintă un test crucial pentru legitimitatea Guvernului Bolojan, având în vedere că reforma pensiilor magistraților a fost una dintre măsurile de bază ale actualului Executiv.
Articolul Kelemen: Dacă reforma pensiilor magistraților nu trece de CCR, legitimitatea guvernului dispare apare prima dată în Mediafax.
Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe în primul guvern condus de Marcel Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024), a declarat pentru Antena 1 că l-a avertizat în repetate rânduri pe fostul premier în legătură cu creșterea deficitului bugetar. Potrivit lui Boloș, Ciolacu i-ar fi răspuns cu o replică jignitoare.
„Când i-am spus „domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap”, mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a afirmat Marcel Boloș (PNL). Tot el a adăugat: „Se vedea de la o poștă că în companiile de stat este debandadă”.
În replică, Marcel Ciolacu a respins categoric acuzațiile, susținând că nu folosește un astfel de limbaj. „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a precizat acesta.
În plus, Boloș a mai menționat că regretă faptul că nu și-a dat demisia din funcție, deși și-a redactat-o de trei ori. La rândul său, Ciolacu a comentat: „Oamenii politici se mai alintă”.
Fostul ministru a subliniat că, pentru a-și susține poziția, a transmis premierului mai multe informări privind situația bugetară: prima în august 2024, urmată apoi de note lunare.
În plus, Boloș a mai menționat că regretă faptul că nu și-a dat demisia din funcție, deși și-a redactat-o de trei ori. La rândul său, Ciolacu a comentat: „Oamenii politici se mai alintă”.
Fostul ministru a subliniat că, pentru a-și susține poziția, a transmis premierului mai multe solicitări privind situația bugetară: prima în august 2024, urmată apoi de note lunare.
Mai mult decât atât, acesta îl acuză pe Boloș că a tăcut timp de patru luni de zile, în loc să spună adevărul despre utilizarea Fondului de Rezervă, scrie Gândul.
„Era fondul de rezervă al Guvernului, e cu totul altceva. (…) Ministrul Finanțelor, domnul Boloș, mă auzi? De ce ai stat patru luni de zile să-l înjure toată lumea pe șeful tău, când știai adevărul, când știai toate cifrele?? Când mi-ai propus dumneata și am fost de acord. Și nu-mi pare rău, domnule Boloș, că a fost o decizie bună”, spune Ciolacu.
Articolul „A spus că-l doare în organul genital.” Boloș afirmă că l-a avertizat pe Ciolacu de mai multe ori privind deficitul bugetar apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce este necesară măsura.
„Avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii. Ne place sau nu ne place trebuie să creștem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50 – 65 de ani populația care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi pentru că nu are cine să o înlocuiască”, a declarat Ilie Bolojan la TVR 1.
El a mai spus că măsura vizează și categoria pensiilor speciale.
„Dacă nu creștem vârsta de pensionare, în general, la toate categoriile, inclusiv la pensiile speciale vom ajunge într-o situație de nesustenabilitate a sistemul de pensii peste cinci ani, peste 10 ani. Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a precizat Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan: Ne place sau nu ne place, trebuie să creștem vârsta de pensionare apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a comentat atacurile venite din partea liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu. „Și partidele noastre au o răspundere pentru situația actuală, țoți știm acest lucru”, a spus Bolojan, adăugând că atacurile între parteneri reprezintă un calcul greșit.
Declarațiile au fost făcute luni seara, la TVR.
„Toți cei care facem parte din această coaliție și susținem proiectele pe care convenim în coaliție să le susținem (…) avem responsabilitatea de a scoate țara din această stare dificilă (…) Inclusiv partidele noastre au o răspundere pentru situația în care s-a ajuns (…) Toți știm acest lucru (…) Eu am căutat să-mi respect partenerii, să construiesc încredere”, a explicat Ilie Bolojan.
„Calculele sunt greșite” a mai spus Bolojan referindu-se la atacurile între partenerii de coaliție pentru obținerea de puncte electorale. „Trebuie să ne asumăm și măsurile nepopulare dar o solidaritate este o condiție necesară pentru a performa”, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre poziția PSD în condițiile în care în social democrații se pregătesc pentru alegeri interne.
„Nu sunt în măsură să le dau lecții politice colegilor noștri (…) aceste aspecte pot să impună anumite poziții”, a răspuns Ilie Bolojan.
Duminică, în plenul Parlamentului, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a spus că guvernarea nu mai trebuie făcută cu toporul. De asemenea, Grindeanu a menționat că PSD-ul nu mai funcționează cu pistolul la tâmplă. Întrebat dacă acesta nu reprezintă un atac la adresa partenerilor din coaliție, el a spus că „în această perioadă de trei luni PSD-ul în niciun caz nu poate fi acuzat că nu a oferit dialog”.
„Am fost tot timpul cei care am mers, am discutat, n-am dat ultimatumuri, am mers și am încercat să găsim soluții comune în cadrul coaliției și suntem cei care am fost parte activă la dialog. Noi suntem adepții dialogului, nu unanimității. De aceea le dau dreptate celor care spun că ar fi bine să fie un fel de dialog în cadrul coaliției, nu impuneri de soluții și nu unanimități. Noi suntem un partid cu specific social-democrat, așa cum am spus și la început, într-o coaliție de dreapta și înțelegem să ne ținem de principiile care ne definesc. Și lucrul ăsta nu-l facem astăzi, nu l-am făcut doar ieri și ce-l facem de când facem politică”, a spus Grindeanu.
Potrivit lui Grindeanu, PSD-ul nu acționează în funcție de cine este la guvernare. „Dacă cineva încearcă să ne impună anumite soluții, aceste lucruri, dacă nu sunt parte a unui dialog în care inclusiv soluțiile PSD să fie parte, atunci înseamnă că acela nu e un dialog și noi trebuie să ne extragem din acest lucru”.
Articolul Bolojan îi răspunde lui Grindeanu: Inclusiv partidele noastre au o răspundere pentru situația actuală apare prima dată în Mediafax.
„Este o relație de respect și de colaborare pe care prim-ministrul și președintele trebuie să o construiască în timp, în condițiile reglementărilor constituționale pe care le avem”, a declarat Bolojan, la TVR 1, răspunzând la o întrebare.
În anumite zone precum politica externă, apărarea sau reprezentarea României în Consiliul European este nevoie de bună înțelegere, a precizat premierul.
Referitor la creșterea TVA, premierul a explicat că la învestirea Guvernului președintele i-a solicitat să evite pe cât posibil această măsură. Însă, după negocierile cu Comisia Europeană și analizele financiare cu partenerii instituționali, „am ajuns la concluzia că nu putem evita o creștere”.
„Când ești pus în situații excepționale, când ne-am împrumutat cu sume foarte mari în ultimii ani, măsurile de corecție erau absolut necesare”, a argumentat Bolojan, menționând că doar dobânzile plătite anual depășesc 10 miliarde de euro.
Premierul a subliniat că nu a existat o altă posibilitate decât implementarea unui pachet de măsuri care include reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și eșalonarea investițiilor.
În privința pensiilor magistraților, Bolojan a precizat că președintele a cerut inițial o perioadă de tranziție de 15 ani: „În ceea ce privește aspectul legat de magistrați, observația domnului președinte a fost legat de o perioadă mai lungă de timp în care să se facă trecerea de la pensionarea după 25 de ani de vechime, adică la 48 de ani, la pensionarea după 35 de ani de vechime, adică la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Și după discuția pe care am avut-o la Palatul Cotroceni, la care au participat și reprezentanții Justiției din România, am venit cu o formulă intermediară care prevede o durată de 10 ani de trecere pe care eu personal consider că este suficientă”, a explicat premierul.
Proiectul de lege a fost adoptat prin asumarea răspunderii, fără ca parlamentarii să propună prelungirea perioadei de tranziție, și urmează să fie analizat de Curtea Constituțională.
Articolul Ce spune Bolojan despre relația cu Nicușor Dan și motivul pentru care i-a refuzat cererea de a nu crește TVA-ul apare prima dată în Mediafax.
Întrebat dacă va demisiona în cazul în care judecătorii Curții Constituționale vor declara neconstituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a evitat să dea un răspuns direct.
„Haideți să vedem ce va decide Curtea Constituțională. Consider că acest proiect respectă aspectele care țin de constituționalitate pentru că am încercat să ținem cont de toate deciziile pe care Curtea le-a luat în perioada anterioară”, a răspuns premierul, la TVR 1.
Confruntat cu acuzația că amenință prea des cu demisia și că o folosește ca instrument de presiune asupra celor cu care negociază, premierul a negat această abordare.
„Nu am făcut asta, dar mie mi s-a părut că este foarte corect și cinstit față de cetățenii României, față de partenerii de coaliție că atunci când îți asumi o răspundere foarte importantă în condiții dificile, pe baza unui plan, să respecti acest plan”, a declarat Bolojan.
Întrebat despre declarațiile anterioare că guvernul nu își mai are menirea dacă legea nu trece de CCR, premierul a argumentat că „în condițiile în care nu se mai îndeplinesc aceste condiții și cineva ocupă un post de mare responsabilitate și nu-și poate exercita mandatul, a sta pe acel post în orice fel de condiții înseamnă să îți înșeli cetățenii”.
Bolojan a susținut că acest proces aduce „o doză de echitate și de normalitate în raport cu alți salariați din România, cu alți oameni care ies la pensie în condiții normale și la un nivel de pensii care este mult mai redus decât ceea ce se întâmplă în zona de magistratură”.
Articolul Răspunsul lui Bolojan, întrebat despre demisie dacă CCR respinge legea magistraților: „Este foarte corect și cinstit față de cetățeni să respecți planul asumat în condiții dificile” apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că nivelul de salarizare din educație nu este cel dorit, dar a explicat că „asta este ceea ce poate România în momentul de față”.
„Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul la TVR 1.
Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același.
El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026.
„Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul.
Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”.
Bolojan: Nu cedez în fața sindicatelor, norma profesorilor va rămâne majoratăPremierul Ilie Bolojan a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a spus Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori.
„Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ”, a declarat premierul Ilie Bolojan, luni seara, la TVR.
„Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari”, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a explicat Ilie Bolojan adăugând că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari.
Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania, a fost remarca lui Ilie Bolojan.
El a recunoscut că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice.
Măsurile luate în educație vor duce la o economie de aproximativ 10% din bugetul Educației. Cifrele exacte vor fi anunțate peste o lună, a precizat Ilie Bolojan.
Articolul Bolojan despre salariile profesorilor: „Asta este ceea ce poate România în momentul de față” / El a spus că nu cedează în fața sindicatelor apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că descoperirea unui spion KGB în zonă nu reprezintă o noutate și că președintele rus Vladimir Putin „se joacă în continuare cu spațiul nostru”.
„În zona noastră nu e nimic nou un spion KGB. Putin se joacă în continuare cu spațiul nostru. E o știre care mă întristează, dar nu mă miră”, a declarat ministrul Apărării la Digi 24.
Moșteanu a subliniat importanța menținerii focusului pe obiectivele comune, în ciuda acestor provocări de securitate.
„E foarte important să rămânem la lucrurile pentru care avem misiuni comune”, a adăugat el.
Un fost ofițer al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, în vârstă de 47 de ani, este cercetat pentru trădare, fiind acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, în întâlniri desfășurate la Budapesta.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare un mandat de aducere pe numele unui suspect de 47 de ani, cercetat pentru trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, începând cu 2024 și până în prezent, bărbatul, fost ofițer cu funcții de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ar fi divulgat informații clasificate unor reprezentanți ai unei puteri străine.
Mai exact, ancheta indică legături cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus, într-un mod care a pus în pericol securitatea națională a României.
Datele obținute arată că, între 2024 și 2025, suspectul s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu agenți ai serviciilor secrete belaruse, pentru a primi instrucțiuni și a încasa plăți pentru informațiile transmise.
Investigația s-a desfășurat sub coordonarea EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații și al procurorilor din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova.
Autoritățile subliniază că, pe parcursul procesului penal, suspectul beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
Articolul Ionuț Moșteanu despre spionul KGB: Putin se joacă în continuare cu spațiul nostru apare prima dată în Mediafax.
Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS), un organism de experți al Consiliului Europei, solicită guvernelor țărilor membre să limiteze chiriile ca una dintre măsurile pentru a aborda problemele legate de accesul la locuințe, scrie EFE.
În raportul său de activitate pentru anul 2024, publicat luni, CEDS cere, de asemenea, creșterea ajutoarelor și o ofertă mai mare de locuințe sociale pentru a face față riscului ca oameni să rămână fără adăpost.
Cei 15 experți ai acestei instanțe, responsabili de monitorizarea aplicării Cartei Sociale Europene (care prevede, printre altele, dreptul la locuință), au analizat în acest studiu măsurile luate pentru a face față crizei puterii de cumpărare, generate de creșterea inflației pe fondul războiului din Ucraina.
În domeniul locuințelor, CEDS ia act de măsurile adoptate în cele 41 de țări care au semnat Carta Socială Europeană, dar consideră că, în multe cazuri, acestea nu au rezolvat problemele.
De aceea, insistă că „ar trebui să se intervină în mod regulat pentru ca fondul de locuințe sociale existent să fie suficient” și să se acționeze pentru persoanele fără adăpost.
De asemenea, subliniază că autoritățile din fiecare țară trebuie să se asigure că ajutoarele pentru locuințe „sunt proporționale cu cheltuielile și că sunt direcționate către publicul care riscă cel mai mult să nu aibă mijloace de acces la o locuință de un nivel suficient”.
În același domeniu, solicită măsuri „pentru a împiedica evacuările cauzate de întârzierile la plata chiriilor”.
Ajutoare pentru grupurile cele mai vulnerabileDincolo de problema locuințelor, CEDS abordează și alte provocări generate de creșterea inflației începând cu 2022 și propune plafonarea prețurilor la alimentele de bază, precum și consolidarea ajutoarelor pentru grupurile vulnerabile.
Totodată, cere „asigurarea unui acces stabil și sigur la energie la prețuri accesibile”, întrucât aceasta este „un element esențial pentru garantarea drepturilor prevăzute de Carta Socială Europeană”.
Experții CEDS subliniază și că salariul minim trebuie să reprezinte „cel puțin 60 %” din salariul mediu în fiecare țară.
Articolul CRIZA LOCUINȚELOR: Consiliul European cere limitarea chiriilor din cauza problemei accesului la locuințe apare prima dată în Mediafax.
Mai mulți angajați ai Senatului au cerut luni ca antenele de pe clădirea Parlamentului să fie date jos. Ei spun că echipamentele „generează câmpuri electromagnetice și radiații” și le pun sănătatea în pericol.
Cererea de retragere a antenelor a fost trimisă conducerii Senatului, după ce „sporul de antenă” a fost tăiat.
Sindicatele angajaților au scris în solicitare următoarele:
„Expunerea la câmpurile electromagnetice a fost identificată ca un factor nociv asupra sănătății lucrătorilor și (…) poate conduce la sindroame neuro-cardio-vasculare și endocrine. Echipamentele amplasate pe clădire nu contribuie în mod direct la activitatea legislativă. Ele ridică temeri justificate privind sănătatea personalului, temeri întărite de cazurile frecvente (inclusiv decese) de cancer, așa cum rezultă din raportul de expertiză privind impactul radiațiilor asupra spațiilor de lucru”.
„Considerăm că menținerea acestor sporuri, în cuantumul practicat în ultimii ani, este obligatorie și în concordanță cu obligațiile legale de protecție a muncii, precum și cu interesul instituțional al funcționării eficiente a Senatului”, au mai transmis aceștia.
Conducerea Senatului nu a luat o decizie și a trimis cererea către Secretarul General. Surse politice au spus însă că antenele nu vor fi scoase, pentru că țin de mai multe servicii și unele au rol de securitate.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat că acest lucru nu este posibil.
„Nu se poate face acest lucru fizic. Sunt o suită de instituții care au antene pe această clădire, de o importanță mare. Nu este vorba doar de regimul de înălțime, dar și de securitate. Nici nu știu dacă o parte dintre aceste antene nu sunt trecute la informații clasificate. Nu știm ce servicii beneficiază de aceste antene”, a spus el.
Nemulțumirea angajaților a apărut după ce guvernul Bolojan a redus „sporul pentru condiții vătămătoare” de la 1.500 de lei la 300 de lei, măsură valabilă din 1 iulie 2025.
Articolul Angajații Senatului cer îndepărtarea antenelor de pe Parlament: „Generează radiații” apare prima dată în Mediafax.
Conducerea clubului de fotbal Tottenham a refuzat două oferte de cumpărare. Clubul nu este de vânzare, au transmis reprezentanții Tottenham.
Tottenham a transmis luni că echipa nu este de vânzare după ce a respins două oferte preliminare privind o posibilă preluare, anunță AP. CEO-ul clubului a declarat că familia Lewis, al cărei trust controlează echipa londoneză, dorește să rămână implicată „de-a lungul generațiilor”.
Tottenham a anunțat că una dintre oferte a venit de la PCP International Finance Limited, o companie de investiții condusă de Amanda Staveley care a intermediat achiziția Newcastle din 2021, finanțată în mare parte de Fondul Public de Investiții al Arabiei Saudite. A doua ofertă a venit din partea unui consorțiu de investitori condus de Roger Kennedy și Wing-Fai Ng prin intermediul Firehawk Holdings Limited.
Clubul de fotbal este controlat din 2022 de trustul miliardarului britanic Joe Lewis, în vârstă de 88 de ani. După ce au transmis că echipa nu este de vânzare, reprezentanții Tottenham au anunțat că membrii tineri ai familiei Lewis se vor implica din ce în ce mai mult în managementul clubului.
Discuțiile privind viitorul lui Tottenham au început săptămâna trecută în urma plecării bruște a președintelui Daniel Levy.
Articolul Conducerea Tottenham a refuzat două oferte de cumpărare: „Clubul nu este de vânzare” apare prima dată în Mediafax.
Procurorii de la Parchetul Târgu Neamț au făcut percheziții la sediul unei societăți comerciale care gestiona câinii comunitari, suspectată că a încasat bani publici pentru servicii de eutanasiere care nu au fost prestate în realitate.
Firma avea contract de achiziție publică cu Primăria Târgu Neamț pentru capturarea, transportul, microciparea și cazarea câinilor maidanezi. Deși factura servicii de eutanasiere și neutralizare a cadavrelor, anchetatorii suspectează că aceste servicii nu erau făcute, în timp ce banii erau încasați.
Cercetările s-au extins la alte 30 de contracte similare semnate cu primării din județul Neamț, unde există suspiciunea aceluiași mod de operare.
În timpul percheziției din 3 septembrie, procurorii au ridicat registrul câinilor fără stăpân și din biroul directorului 20 de telefoane mobile, un dispozitiv de bruiaj GSM/WiFi, laptopuri, stick-uri USB și 18 cartele SIM sigilate.
Ancheta s-a complicat când patru persoane au pătruns în biroul directorului în timpul percheziției și au ascuns medii de stocare într-o arhivă. Una dintre acestea a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile pentru favorizarea făptuitorului.
Procurorii vor verifica traseul a 6.169 de câini care au intrat în adăpost între aprilie 2022 și septembrie 2025, pentru a stabili câți au fost eutanasiați, adoptați sau revendicați.
Parchetul precizează că „nu se cercetează aspecte legate de soarta căţeilor (eutanasie sau adopţie), ci exclusiv modalitatea prin care au fost decontate fonduri publice pentru servicii care, potrivit actelor de la dosar, nu au fost prestate în realitate”.
Articolul Firmă de gestionare a câinilor maidanezi, suspectată că a încasat bani publici pentru eutanasieri inexistente apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Franței a pierdut luni seara moțiunea de încredere din Parlament. Ca urmare, premierul Francois Bayrou își va prezenta demisia. Criza politică reizbucnește în Franța, iar președintele Emmanuel Macron este într-o poziție din ce în ce mai slabă.
După ce Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut, parlamentul a fost divizat între trei grupuri – stânga, centru și extrema dreaptă. Niciuna dintre tabere nu are majoritate ceea ce a creat un impas politic, dar și economic deoarece partidele nu se înțeleg asupra bugetului pe anul 2026.
Guvernul Bayrou a rezistat doar nouă luni și a căzut din cauza propunerii pentru un buget de austeritate, menit să reducă datoria publică, potrivit The Guardian.
Chiar dacă Macron ar convoca alte alegeri anticipate, ceea ce nu este opțiunea sa, având în vedere că partidul de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen conduce în sondaje, parlamentul ar putea rămâne probabil la fel de divizat și blocat, fără o majoritate clară.
Guvernul Pompidou a căzut în 1962 după o moțiune de cenzură, dar a revenit la putereÎn octombrie 1962, guvernul condus de Georges Pompidou a fost demis după ce Adunarea Națională a adoptat o moțiune de cenzură legată de reforma constituțională prin care președintele urma să fie ales direct de cetățeni.
Atunci, președintele Charles de Gaulle a răspuns prin dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, câștigate de gauliști.
Pompidou a fost ulterior repus în funcție, iar reforma a fost validată prin referendum.
UPDATE 20:28Bayrou este așteptat să se prezinte marți dimineață la ora 8 la Palatul Élysée pentru a-și depune oficial demisia, relatează France Info. El va rămâne însă în funcție până la numirea succesorului său.
Liberation subliniază că Bayrou a obținut rezultate și mai slabe decât Michel Barnier, care a fost demis în decembrie anul trecut după un mandat record de trei luni.
331 de parlamentari au votat împotriva lui Barnier în decembrie; 364 – cu 33 mai mulți – s-au opus lui Bayrou în această seară.
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredereGuvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere.
Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern.
Știrea inițialăBayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde.
Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control.
Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu RomâniaSituația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută.
Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele.
Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.
Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.
Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică.
Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro.
Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală.
Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale.
Ce se va întâmpla luni?Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă.
Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă.
Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri.
Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron.
Ce se va întâmpla în continuare?Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona.
Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru.
Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede.
Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Articolul Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste apare prima dată în Mediafax.
