În ultimele zile din ianuarie, analiza din stratosferă arată un Vortex Polar deformat/elongat, cu nucleul tras spre America de Nord, un tipar asociat cu pătrunderi de aer arctic la sol. Acest lucru pare să fi cauzat deja un episod sever de iarnă în SUA, cu frig, ninsoare și gheață pe arii foarte mari.
Europa, în același timp, poate vedea contrast: nordul și nord-vestul mai expuse la aer rece, iar sudul și vestul mai des la mase de aer mai blând în faza de tranziție. În România este de așteptat ca finalul de lună și chiar începutul de februarie să fie unul cald din acest motiv.
De ce contează stratosfera: „SSW” poate reseta vremea pe săptămâni întregiVortexul Polar nu e un singur „obiect”, ci o circulație uriașă care urcă de la sol până în stratosferă. Când stratosfera se încălzește brusc (SSW), crește presiunea sus, iar circulația polară poate fi slăbită, deplasată sau chiar ruptă în două. În multe situații, efectele se propagă în jos și pot schimba tiparele de vreme 2–6 săptămâni.
Un punct cheie: nu orice încălzire stratosferică produce automat „iadul alb” în Europa. Dar când semnalul e puternic și consistent în ansambluri, crește probabilitatea unor blocaje și a unor trasee favorabile „invaziilor” de aer rece.
„Marea mutare” din începutul lui februarie: scenariul de colaps/split al Vortexului PolarCele mai recente rulari și ansambluri (inclusiv ECMWF, conform analizelor sintetizate în mai multe materiale din zona de specialitate) indică la început de februarie:
anomalii mari de temperatură în stratosferă peste zona polară (încălzire foarte puternică);
presiune ridicată în stratosferă care „lovește” vortexul;
posibilitatea ca vortexul să fie rupt în două nuclee (split), semn clasic de perturbare majoră.
Ce ar însemna asta pentru Europa: fereastra „periculoasă” e a doua parte a lui februarieÎn multe evenimente SSW, impactul la sol nu vine instant, ci după o perioadă de „cuplare” stratosferă–troposferă. În scenariul prezentat de prognozele discutate, începutul lui februarie poate arăta chiar mai blând pe arii din Europa (o fază de reajustare), dar spre mijlocul lunii crește semnalul pentru revenirea aerului rece dinspre nord.
Zone europene care ar putea simți cel mai repede schimbarea (dacă scenariul se confirmă)
Nord & Nord-Vest (Islanda, Scandinavia, Marea Nordului, Regatul Unit): primele expuse când fluxul devine nordic/nord-estic.
Europa Centrală: risc de episoade reci dacă se instalează un tipar de blocaj în nord.
Europa de Est (inclusiv România): poate fi prinsă între mase de aer—ori intrări reci din NE/N, ori intervale mai normale dacă traseul principal rămâne mai spre vest. (Aici contează enorm „unde cade” blocajul.)
Un avertisment important: „colapsul vortexului” nu înseamnă automat ninsoare la tine acasăTermenii, ce apar în spațiul online, dar și într-o parte a prsei, sună apocaliptic, dar rezultatul local depinde de detalii: poziția centrilor barici, traseul ciclonilor, umezeala disponibilă și momentul exact al răcirii. Ce e mai realist, dacă semnalul se menține, este o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lui februarie în Europa, nu o garanție de viscol generalizat.
România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, a spus Bolojan, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta.
„Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale.
Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Bolojan a precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul.
„Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe.
Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România.
Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Bolojan.
Primăriile vor ajusta procentul?Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare.
Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026.
„Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a explicat șeful Executivului.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult.
Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel.
Experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei.
Producția de energie trebuie accelerată, consideră șefu Executivului, făcând referire la marile proiecte încă nefinalizate, care au o capacitate instalată care însumează peste 2.100 MW, ceea ce înseamă mai mult cu 50% decât cea actuală a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
„Trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România”„Trebuie să lucrăm la la componenta de energie, un alt aspect de bază, problemele din energie afectează competivitatea companiilor românești. Și noi trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România, deci să producem mai mult. Pe gaz, de exemplu, avem două centrale importante într-o fază avansată. (…) Acolo (centrala de la Iernut – n.r.) este de zece ani. A fost un proiect prost manageriat, dar anul acesta trebuie să-l finalizăm. Deci trebuie să creștem capacitatea de producție pe gaz”, a declarat premierul.
Este vorba de Centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, așteptată să devină funcțională în acest an. Centrala de la Mintia va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România și cea mai mare centrală din Uniunea Europeană.
Al doilea proiect, cu o întârziere considerabilă, este Centrala pe gaz în ciclu combinat de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, dezvoltată de Romgaz, care are termen de finalizare asumat cel târziu la sfârșitul acestui an.
Termenul a fost anunțat de conducerea Romgaz la Bursa de Valori București după ce contractul pentru centrala de la Iernut cu spaniolii Duro Felguera a fost reziliat, a doua oară, după ce ajunsese la un ggrad de finalizare de 97%, ca urmare a nerespectării de către executant a obligațiilor contractuale, inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor.
„E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare”Șeful Executivului s-a referit și la proiectele hidrocentralelor, începute dar rămaase nefinalizate, dar și la nevoia a crește capacitatea de stocare, o măsură care ar ajuta la echilibrarea sistemului energetic, dar și a prețului, în perioade cu cerere peste producție.
„Trebuie să ne terminăm hidrocentrale, lucrăm la asta. E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare. Este anormal să avem capacitate de producție în exces la în orele de vârf ale zilei, iar seara, când este subproducție, să avem lipsă. Dacă ceea ce putem produce ieftin, la prânz, în exces, am stoca în câteva ore după aceea, spre seară le-am putea vinde. Dar sunt niște anormalități, dar instalarea a sute de megawați de capacități de stocare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, dacă cei care au fost plătiți – la Hidroelectrica, de exemplu, sau la alte companii – n-au făcut ceea ce trebuie ani de zile și întârzierile, de exemplu, sunt foarte mari”, a declarat premierul.
Șeful Executivul s-a referit și la Neptun Deep, proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, operator, în cote egale cu Romgaz, care va face ca România să devină cel mai marre producător de gaze naturale din Europa, din 2027, an când se estimează că prima moleculă de gaz din Marea Neagră va intra în sistemul național de transport al gazelor naturale, operat de Transgaz.
„Pe partea de de valorificare a gazului care va veni suplimentar din Marea Neagră după 2027 încolo trebuie să gândim formule de susținere a industriei care să consume acest gaz. Deci astea sunt elementele de bază. Pe lângă acestea pot fi pachete și astea vor fi în acest proiect de lege care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante prin de acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, de prin acordarea unor ajutoare de stat în așa fel încât, prin măsuri suplimentare de simplificare, de de birocratizare, de scurtare a termenelor de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvare a problemelor de bază, să ne punem economia într-adevăr pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următorii ani”, a conchis premierul.
„Acum n-aș vrea să comentez neapărat astfel de scene. Fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a declarat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.
Liderul AUR, George Simion, a participat, la Washington, la un eveniment politic în cadrul căruia a fost adus un tort în forma Groenlandei decorat cu steagul SUA.
George Simion a primit în cadrul evenimentului un premiu din partea organizației Republican for National Renewal, pentru activitatea sa politică.
Liderul AUR a respins criticile apărute după imaginile difuzate pe rețelele de socializare.
„Așa-numitul «episod al tortului», ridicat la rang de subiect de către analiștii de serviciu, a reprezentat un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump. (…) A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a transmis Simion într-o postare pe blogul său.
HRANA avertizează că numărul real ar putea fi mai mare, în contextul unei pene de internet fără precedent, care durează de peste două săptămâni. Agenția își bazează estimările pe o rețea internă de activiști ce verifică independent fiecare deces, mai arată Euronews.
Autoritățile iraniene contestă cifreleGuvernul de la Teheran a prezentat un raport oficial miercuri, indicând 3.117 morți. Conform acestuia, 2.427 dintre victime ar fi civili și membri ai forțelor de securitate, iar restul sunt descrise drept „teroriști”. Această formulare este respinsă vehement de organizațiile pentru drepturile omului.
Regimul este acuzat că restricționează accesul jurnaliștilor și prezintă protestatarii, prin televiziunea de stat, ca fiind „instigați de SUA și Israel”, fără dovezi publice.
Arestări pe scară largă și acuzații graveActivistii estimează că peste 26.800 de persoane au fost reținute. Unele dintre acestea au fost acuzate de „mohareb” (dușmani ai lui Dumnezeu), infracțiune ce poate atrage pedeapsa cu moartea. Aceeași acuzație a fost folosită în 1988, în timpul execuțiilor în masă ale prizonierilor politici, soldate cu cel puțin 5.000 de victime.
Situația internă din Iran coincide cu o creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu. Statele Unite au desfășurat suplimentar forțe militare în zonă, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și navele sale de escortă. Potrivit unui oficial al Marinei SUA, grupul de atac se află acum în Oceanul Indian.
Avertismentele lui TrumpPreședintele american Donald Trump a declarat că această mobilizare este „pentru orice eventualitate”, descriind-o ca o „armadă”. El a transmis două avertismente clare către Teheran: oprirea uciderii protestatarilor pașnici și evitarea execuțiilor în masă. Trump a subliniat că o eventuală acțiune militară americană ar putea depăși ca intensitate loviturile anterioare asupra obiectivelor nucleare iraniene.
„Ar fi trebuit să ajungă la un acord înainte să-i lovim”, a adăugat președintele, referindu-se la negocierile eșuate privind programul nuclear al Iranului.
Producătorul german de armament Rheinmetall analizează noi achiziții în industria navală, după ce a ajuns la un acord pentru cumpărarea diviziei de nave de război a constructorului german Lürssen. Tranzacția a fost evaluată la 1,35 miliarde de euro.
„Am intrat în domeniul naval și, evident, ne propunem să creștem. Iar dacă vedem oportunități bune, vrem să ne extindem și prin achiziții”, a declarat CEO-ul Armin Papperger, într-un interviu acordat Reuters, la Berlin.
Investiții masive în nave militareConsolidarea industriei navale germane s-a accelerat pe fondul majorării cheltuielilor pentru apărare, Germania urmând să investească aproximativ 31 de miliarde de euro în nave militare până în 2035, potrivit estimărilor Rheinmetall.
În industria navală de apărare au apărut speculații potrivit cărora Rheinmetall ar putea fi interesată de German Naval Yards Kiel (GNYK), un șantier naval german specializat în construcția de nave militare.
CEO-ul Armin Papperger a respins însă existența unor negocieri în acest sens.
„Nu știu nimic despre acest lucru în acest moment. Există altcineva care spune că vrea să îi cumpere. Noi nu suntem în negocieri acum”, a spus el, adăugând: „Vom vedea.”
În paralel, constructorul de submarine și fregate ThyssenKrupp Marine Systems poartă discuții cu GNYK și ar urma să decidă în curând dacă va prelua șantierul naval.
Rheinmetall, comenzi record în 2026Șeful Rheinmetall a mai precizat că achiziția Lürssen este aproape de finalizare și că se așteaptă aprobarea autorităților europene de concurență până la sfârșitul lunii ianuarie.
Compania, cunoscută în principal pentru producția de tunuri de tanc, muniție de artilerie și vehicule blindate, și-a diversificat accelerat activitatea după invazia Rusiei în Ucraina. Rheinmetall estimează pentru 2026 un volum al comenzilor de aproximativ 80 de miliarde de euro. Acestea ar urma să fie susținute de programe guvernamentale pentru transportoare blindate, fregate și vehicule de luptă pentru infanterie.
Casa Albă a publicat pe platforma X o fotografie retușată a unei manifestante arestate în Minnesota, în care chipul acesteia este inundat de lacrimi, fără a preciza că imaginea a fost modificată, scrie Le Figaro.
Fotografia în cauză, care o arată pe Nekima Levy Armstrong, prezentată de Casa Albă drept o „agitatoare de extremă stângă”, este un exemplu al modului în care administrația președintelui Donald Trump utilizează tot mai des imagini modificate sau generate de inteligența artificială în comunicarea politică.
Nekima Levy Armstrong a fost arestată după ce a participat la un protest împotriva Serviciului pentru Imigrare și Vamă al SUA (ICE), în Minnesota.
Joi dimineață, secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a publicat pe X o imagine din momentul arestării, în care femeia apare calmă, cu o expresie neutră.
Homeland Security Investigators and FBI agents arrested Nekima Levy Armstrong who played a key role in orchestrating the Church Riots in St. Paul, Minnesota.
She is being charged with a federal crime under 18 USC 241.
Religious freedom is the bedrock of the United States -… pic.twitter.com/LHh994fXf3
— Secretary Kristi Noem (@Sec_Noem) January 22, 2026
La aproximativ o jumătate de oră mai târziu, Casa Albă a publicat aceeași fotografie, însă într-o versiune modificată, în care Armstrong apare plângând, cu gura deschisă și fruntea încrețită. Casa Albă nu a menționat că imaginea a fost modificată digital.
Walter Scheirer, de la Universitatea Notre-Dame, a declarat pentru AFP că astfel de imagini editate au devenit tot mai folosite în politică. „Ele sunt folosite frecvent pentru a umili figuri ale opoziției sau pentru a formula declarații politice extreme, care găsesc ecou în rândul unei baze electorale”, a explicat Scheirer.
De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a intensificat utilizarea de imagini modificate sau generate de inteligența artificială pe Truth Social și pe alte platforme.
Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea se află „într-o poziție clar mai bună” în privința Groenlandei datorită unei strategii comune bazate pe solidaritate, fermitate și unitate.
„Suntem în mod clar într-o poziție mai bună decât eram acum 24 de ore. Și în această seară, am tras lecțiile strategiei noastre colective. Ce am făcut? În primul rând, a existat o solidaritate fără echivoc cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. În al doilea rând, am fost fermi alături de cele șase state membre care erau amenințate cu tarife vamale. În al treilea rând, ne-am implicat foarte activ cu SUA la diferite niveluri. Am făcut acest lucru într-un mod ferm, dar fără escaladare. În al patrulea rând, eram bine pregătiți cu contramăsuri comerciale și instrumente netarifare în cazul în care tarifele ar fi fost aplicate”, se arată în comunicatul de presă emis vineri de Comisia Europeană.
Investiții și securitate în regiunea ArcticăLiderii Europeni au discutat și despre securitatea și investițiile din zona arctică. Șefa executivului european a recunoscut că UE a subinvestit în această regiune strategică și a anunțat intenția de a crește semnificativ finanțările.
„Anul trecut, am lansat acorduri care vor duce la investiții suplimentare în energie curată, materii prime critice și conectivitate digitală. Iar pentru următorul buget pe termen lung al UE, am propus deja dublarea sprijinului nostru financiar. Așadar, chiar acum, lucrăm la consolidarea relației UE cu Groenlanda. În cadrul acestui proiect, Comisia va prezenta în curând un pachet substanțial de investiții”, se arată în comunicat.
Pe plan defensiv, UE intenționează să își consolideze cooperarea în domeniul securității arctice cu parteneri precum SUA, Regatul Unit, Canada, Norvegia și Islanda.
Ajutor de urgență și reconstrucția UcraineiÎn privința Ucrainei, Ursula von der Leyen a condamnat intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile în contextul iernii și a anunțat măsuri suplimentare de sprijin.
„Săptămâna aceasta, trimitem 447 de generatoare de urgență în valoare de 3,7 milioane de euro pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a spitalelor, adăposturilor și serviciilor critice”, notează comunicatul.
Președinta a anunțat și progresele înregistrate în discuțiile privind viitorul Ucrainei. „În ceea ce privește prosperitatea, suntem aproape de un acord cu SUA și Ucraina privind un cadru unic de prosperitate. Acesta analizează modul în care putem stimula prosperitatea Ucrainei în momentul în care obținem un armistițiu pașnic”, anunță von der Leyen.
Acest cadru comun se bazează pe evaluările Băncii Mondiale și este structurat pe cinci piloni: creșterea productivității prin reforme economice, accelerarea integrării Ucrainei în Piața Unică europeană, extinderea investițiilor prin mecanismele UE deja existente, coordonarea eficientă a donatorilor internaționali și implementarea unor reforme privind statul de drept și modernizarea administrației publice.
„Acest acord privind Cadrul Prosperității este o etapă foarte importantă. După cum am spus, aproape am terminat. Pregătim activ viitorul Ucrainei ca țară modernă, suverană și liberă. Acesta este un semnal puternic pentru vecinul și partenerul nostru curajos în vremuri dificile”, se arată în încheierea comunicatului.
