Parlamentul a aprobat o lege care prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Textul stabilește că astfel de fapte „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. Un element nou în lege este includerea expresă a organizațiilor cu caracter legionar.
În timpul dezbaterilor, deputatul AUR Mugur Mihăescu i-a numit pe colegii de la USR „bolșevici”.
Legea, inițiată de deputatul Vexler Silviu (reprezentant al minorităților), a fost votată miercuri de Camera Deputaților, care a decis cu 199 voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri. După ce a trecut și de Senat, legea va merge spre promulgare la președintele Nicușor Dan.
Noul act normativ introduce organizațiile cu caracter legionar în lista grupărilor interzise. Până acum, Ordonanța de Urgență 31/2002 menționa doar organizațiile fasciste, rasiste și xenofobe.
Aceasta stabilea că „inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.
Legea modifică și alte acte normative, printre care Ordonanța 31/2002, Legea 107/2006 și Legea 157/2018, pentru o mai bună prevenire și combatere a antisemitismului.
Scopul modificărilor este, după cum explică expunerea de motive, „o viziune coerentă, integratoare, armonioasă și coerentă textelor de incriminare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv ca reacție la amploarea situațiilor de incitare la ură și la violență din mediul online”.
Ce spune legeaLegea stabilește că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”.
Dacă fapta se face prin sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”. Anterior, legea nu includea materialele legionare.
Totodată, legea introduce o sancțiune de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
Textul precizează că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”.
De asemenea, legea sancționează mai dur negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, exista și posibilitatea amenzii.
Reacții critice din partea AUR, POT și S.O.S.Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, deputatul AUR Mihail Neamțu, a criticat noua lege.
„Primești 10 ani de închisoare pentru o opinie. Dacă îți place de Eminescu, ce faci? Ce faci?”.
De asemenea, deputatul AUR Mugur Mihăescu a strigat „bolșevicilor” către colegii USR, în timpul dezbaterilor.
Inițiatorul legii, deputatul Vexler Silviu, a răspuns acestor acuzații spunând că legea protejează cultura, cercetarea, știința și arta, iar aceste domenii nu sunt interzise în niciun fel.
„Legea este foarte clară și are articole distincte în care se menționează că de la aceste măsuri sunt exceptate toate contextele legitime”.
Deputatul AUR Dan Tanasă a catalogat legea drept „ridicolă” și a afirmat că în Codul Penal există deja prevederi clare pentru pedepsirea incitării la ură.
„În expunerea de motive nu există o justificare, nu ni se dau exemple, nu ni se dau dosare, nu ni se dau motive temeinice pentru a susține un astfel de proiect”.
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a declarat că legea „desparte o societate” și a acuzat autoritățile că vor să închidă gura oamenilor.
„Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Să vă fie rușine. Legile trebuie făcute pentru oameni, nu pentru satisfăcuți sau nesatisfăcuți social”.
De asemenea, europarlamentara Diana Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România, a criticat legea, intervenind în Comisia Juridică a Camerei Deputaților și transmitând pe Facebook live dezbaterile.
Articolul Parlamentul a adoptat legea care crește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie. AUR, POT și S.O.S. au protestat împotriva deciziei apare prima dată în Mediafax.
Medalia de argint dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, lansată de BNR în 2015, i-a fost înmânată Papei Leon de Mugur Isărescu.
Potrivit unui comunicat al BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a participat, în 2 iunie, data de comemorare a cardinalului, la evenimentul de la Vatican, organizat cu această ocazie, în prezența Papei Leon al XIV-lea.
Guvernatorul I-a înmânat Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea moneda din argint dedicată aniversării a 130 de ani de la naşterea cardinalului Iuliu Hossu, lansată de BNR în circuitul numismatic în anul 2015.
Ceremonia, care a avut loc în Capela Sixtină, a fost organizată la solicitarea Federației Comunităților Evreiești din România, cu ocazia împlinirii a cinci ani de la vizita regretatului Papă Francisc în România și a beatificării pe Câmpia Libertății de la Blaj a șapte episcopi greco-catolici martiri, printre care și Iuliu Hossu.
Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu a fost cel care, la 1 decembrie 1918, a citit mulțimilor de la Alba Iulia proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.
De asemenea, cardinalul s-a opus în mod constant și cu orice preț trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la ortodoxie.
Articolul Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, comemorat la Vatican, în prezența Papei Leon al XIV-lea și a lui Mugur Isărescu apare prima dată în Mediafax.
Leonid Volkov, un colaborator apropiat al opozantului rus Alexei Navalnîi, a primit miercuri o condamnare în contumacie, la 18 ani de închisoare de către un tribunal militar rus. Volkov nu a fost prezent la proces, el locuind în Lituania, scrie Reuters.
Instanța l-a găsit vinovat pentru numeroase acuzații, printre care răspândirea de știri false despre războiul din Ucraina și „justificarea terorismului”.
Volkov a reacționat pe rețelele sociale cu ironie, considerând amenda de 2 milioane de ruble (aproximativ 25.400 de dolari) drept o „palmă peste mână”.
„Și nu mi-au interzis să folosesc internetul! Ei bine, atunci îl voi folosi”, a scris el.
Ulterior, după ce a citit decizia completă, a recunoscut că i s-a interzis folosirea internetului pentru 10 ani.
„Și deja am început să-l folosesc. La naiba. Ce ar trebui să fac?”, a declarat el ironic.
Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, a murit în februarie 2024 într-o colonie penitenciară din Arctica, la 47 de ani.
El a executat pedepse de peste 30 de ani pentru acuzații precum fraudă și extremism, pe care le-a respins, susținând că au fost inventate pentru a-l reduce la tăcere.
Autoritățile au declarat mișcarea sa „extremistă”, considerând-o o organizație sprijinită de Occident, menită să provoace tulburări și revoluție.
Chiar și după moartea lui Navalnîi, autoritățile au continuat să deschidă dosare împotriva susținătorilor săi, mulți fiind declarați „agenți străini” sau extremiști.
În ianuarie, trei avocați ai lui Navalnîi au fost găsiți vinovați de apartenență la un grup extremist și condamnați la pedepse de până la 5 ani și jumătate într-o colonie penală.
În aprilie, patru jurnaliști au primit câte 5 ani și jumătate de închisoare pentru că au lucrat pentru organizația interzisă a lui Navalnîi.
Articolul Un apropiat al lui Alexei Navalnîi primește 18 ani de închisoare în absență apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile de la Priștina vor colabora cu Statele Unite în gestionarea migrației prin primirea de unor cetățeni străini deportați de pe teritoriul american. Guvernul kosovar a confirmat că a acceptat participarea la acest program, cu posibilitatea de a selecta persoanele dintr-o listă propusă de autoritățile americane, cu condiția respectării unor criterii stricte legate de securitate și legalitate.
Această inițiativă se încadrează în eforturile Statelor Unite de a identifica parteneri internaționali care să preia migranți din țări terțe, ca parte din angajamentul fostului președinte Donald Trump de a efectua deportări în număr record.
Statul balcanic are deja un acord în vigoare cu Danemarca pentru a primi 300 de deținuți danezi începând din 2027, în schimbul a 210 milioane de euro în următorii zece ani. De asemenea, autoritățile de la Pristina și-au exprimat interesul și pentru preluarea unor deportați din Marea Britanie.
Articolul Kosovo acceptă cererea SUA de a primi migranți deportați de pe teritoriul american apare prima dată în Mediafax.
Deficitul bugetar al României rămâne aproape neschimbat după primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au crescut semnificativ. Un deficit stabil, chiar dacă peste limita maximă impusă României prin pactul de Stabilitate, înseamnă că veniturile statului au crescut și ele, însă nu țin pasul cu cheltuielile, potrivit ZF.
Potrivit datelor preliminare analizate de sursa citată, statul a cheltuit până la finalul lunii mai 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au însumat doar 256 de miliarde de lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%, ceea ce indică un avans pozitiv al colectării, însă insuficient pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.
Cheltuielile statului au explodatSituația este și mai alarmantă dacă ne raportăm strict la luna mai, explică analiștii ZF: cheltuielile statului au explodat cu 25% față de mai 2024, ajungând la 60 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Chiar dacă față de anul trecut deficitul a fost redus ușord, de la 3,41% la 3,4% din PIB, diferența rămâne nesemnificativă cât timp cheltuielile publice continuă să crească într-un ritm accelerat și pun presiune pe stabilitatea bugetară a țării.
Ca stat membru al blocului comunitar, statul român trebuie să-și mențină deficitul sub 3% din PIB și să reducă datoria publică sub 60% din PIB. România se află sub incidența procedurii pentru deficit excesiv, din 2020, fiindu-i impus un plan de ajustare pe termen mediu, care vizează readucerea deficitului sub 3% până cel târziu în anul 2030.
Nerespectarea angajamentelor asumate nu poate fi sancționată cu amenzi de către Comisia Europeană, acestea fiind aplicabile doar țărilor care au adoptat moneda euro. Însă Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs.
Articolul Statul cheltuie în prezent cu 25% mai mult față de acum un an. Veniturile bugetare au crescut anul acesta, însă nu țin pasul cu cheltuielile publice apare prima dată în Mediafax.
Această știre semnalează că, pentru prima dată din 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO, care va avea loc pe 24-25 iunie la Haga.
Documentul neobișnuit de scurt recunoaște Rusia ca o amenințare la adresa NATO, dar nu ca un agresor în Ucraina. De asemenea, nu menționează China, relatează Bloomberg.
Comunicatul summitului din 2024 de la Washington a numit Beijingul drept un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Reuniunea de anul trecut a inclus, de asemenea, o declarație potrivit căreia calea Ucrainei către NATO este „ireversibilă” și a promis peste 40 de miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar, precizează Kyiv Independent.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO din 2025În acest an, documentul se va concentra exclusiv pe cheltuielile de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump îi presează pe partenerii NATO să majoreze nivelul de referință al cheltuielilor militare de la 2% la 5% din PIB.
Versiunea finală a declarației se poate schimba în continuare, a raportat Bloomberg.
Brevitatea comunicatului și a summitului în sine, precum și concentrarea redusă asupra Ucrainei, rezultă din efortul de a evita un conflict între Trump și aliații europeni.
Într-o ruptură bruscă față de fostul președinte american Joe Biden, administrația Trump nu a aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina și și-a semnalat intenția de a reduce asistența pentru Kiev în bugetul de anul viitor.
Președintele american a promis inițial să intermedieze un acord de pace între Kiev și Moscova, dar a devenit din ce în ce mai puțin implicat în proces pe măsură ce negocierile au stagnat, iar Rusia nu a făcut decât să își intensifice atacurile împotriva Ucrainei.
Potrivit Bloomberg, aliații NATO se vor angaja să aloce cel puțin 3,5% din PIB pentru nevoile de apărare și 1,5% pentru protejarea infrastructurii și pregătirea civilă până în 2032. Statele membre vor lua în considerare, de asemenea, contabilizarea contribuțiilor lor pentru Ucraina ca parte a noilor obiective privind cheltuielile de apărare, a raportat agenția de presă.
Summitul a fost precedat de zvonuri conform cărora președintele Volodimir Zelenski nu ar fi invitat să participe pentru prima dată din cauza opoziției SUA.
Ulterior, speculațiile au fost risipite după ce presa olandeză a raportat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a invitat pe liderul ucrainean să participe.
Articolul Războiul din Ucraina nu va mai fi subiect principal la Summitul NATO din iunie 2025. Precizări în documentul de prezentare apare prima dată în Mediafax.
Disputat pe iarbă, Gabriela Ruse a învins-o categoric pe Isis Louise van den Broek (19 ani, 704 WTA), din Țările de Jos.
Ruse (27 de ani, locul 80 WTA) s-a impus cu scorul de 6-2, 6-1, la capătul unei partide care a durat doar 61 de minute. Ambele jucătoare au acces pe tabloul principal din calificări.
Pentru calificarea în optimi, Gabriela Ruse și-a asigurat un premiu în valoare de 3.624 de euro și 48 de puncte WTA.
În turul următor, românca o va înfrunta învingătoarea dintre Liudmila Samsonova (Rusia), principala favorită și campioana en titre, și canadiana Carson Branstine.
Articolul Gabriela Ruse s-a calificat în optimi la turneul WTA de la ‘s-Hertogenbosch apare prima dată în Mediafax.
