Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit o „creșă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.
Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficiența formării stelelor în medii galactice extreme.
O regiune de formare stelară neobișnuit de eficientăRegiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.
Deși conține doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.
Oamenii de știință spun că un asemenea nivel de eficiență contrazice modelele actuale de formare a stelelor.
Cu ajutorul instrumentelor în infraroșu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denși de gaz și praf care strălucesc în nuanțe intense de roșu și violet.
Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existența unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.
Un mediu chimic bogat și extremDatele din infraroșu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepțională în interiorul norului.
Aceste regiuni conțin molecule rareori întâlnite împreună în alte părți ale galaxiei.
Cercetătorii cred că turbulențele, câmpurile magnetice și diferențele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitațional.
Totuși, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.
Radiația intensă și gravitația puternică din centrul galactic complică și mai mult modelarea acestui mediu.
Implicații pentru evoluția galacticăOamenii de știință de la NASA afirmă că înțelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluția galaxiilor.
Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.
Observațiile în infraroșu stratificate ale telescopului spațial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densității și compoziției chimice.
Datele sugerează că mai multe generații de stele se pot forma simultan în același nor.
Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.
Microplasticele (mai mici de 5 milimetri) și nanoplasticele, de dimensiuni mult mai reduse, pătrund tot mai frecvent în corpul uman, în special prin alimente, sucuri și apa potabilă. Datorită dimensiunilor lor infime, nanoplasticele pot traversa bariere biologice esențiale, inclusiv bariera intestinală. Potrivit descoperirilor recente, ele pot ajunge în sânge, fiind transportate apoi către diferite organe.
Oamenii de știință au atras constant atenția că aceste particule se acumulează în organism și declanșează inflamații, stres oxidativ și dezechilibre ale microbiomului, afectând sănătatea pe termen lung.
Soluția propusă de cercetătoriO echipă de cercetători din China a descoperit o metodă surprinzător de simplă pentru reducerea cantității de microplastice din apa potabilă. Este vorba de fierberea apei potabile, urmată de filtrare. Testele au fost realizate atât pe apă de la robinet cu un conținut scăzut de minerale, cât și pe apă dură, bogată natural în calciu și magneziu.
„Nanoplasticele și microplasticele din apa de la robinet care scapă sistemelor centralizate de tratare reprezintă o preocupare tot mai mare. Ele pun în pericol sănătatea umană doar prin simplu consum al apei”, scriu autorii studiului citat de Science Alert.
Testele pe apa potabilăCercetătorii au adăugat în mod controlat microplastice și nanoplastice în probele de apă. Apoi au fiert lichidul și au îndepărtat particulele precipitate. Rezultatele au fost impresionante: în anumite condiții, până la 90% dintre aceste particule au fost eliminate. Eficiența a fost mai mare în cazul apei dure, care formează depuneri de calcar atunci când este încălzită.
„Această strategie simplă de fierbere a apei poate decontamina microplasticele din apa de la robinet. Ea are potențialul de a reduce în mod inofensiv aportul uman al acestor particule”, a explicat coordonatorul studiului. Zimin Yu, inginer biomedical la Universitatea Medicală din Guangzhou, coordonează echipa care studiază impactul materialelor artificiale asupra sănătății umane.
Eficiență maximă în apa durăCalcarul format în timpul fierberii captează fragmentele de plastic într-o crustă solidă, similară depunerilor observate frecvent în fierbătoarele de apă.„Eficiența precipitării nanoplasticelor a crescut odată cu duritatea apei”, notează echipa de cercetare. În cazul apei foarte dure, rata de eliminare a ajuns până la 90%.
Chiar și în apa de la robinet cu un conținut redus de minerale, aproximativ un sfert dintre microplastice au fost eliminate. Resturile pot fi apoi îndepărtate cu ajutorul unui filtru simplu, precum o sită metalică folosită pentru ceai.
Cum ajunge plasticul ajunge în paharul nostruStudiile anterioare au identificat fragmente de polietilenă, polipropilenă sau polistiren în apa potabilă de la robinet. Aceste particule provin din degradarea materialelor plastice folosite zilnic, precum hainele sintetice, ustensilele de bucătărie sau ambalajele. Ele ajung în stațiile de tratare a apei, nefiind eliminate complet în acest proces.
Pliculețele de ceai pot elibera, de asemenea, miliarde de particule de micro și nanoplastic atunci când sunt scufundate în apă fierbinte. Efectul a fost observat și în cazul altor materiale plastice expuse la temperaturi ridicate.
Impactul exact asupra sănătății este încă studiat. Însă microplasticele au fost deja asociate clar cu modificări ale microbiomului intestinal și cu creșterea rezistenței la antibiotice.
Soluție la îndemâna oricui„Consumul de apă fiartă și răcită este o strategie viabilă pe termen lung pentru reducerea expunerii la microplastice”, este concluzia cercetătorilor. Având în vedere nivelul tot mai ridicat al poluării cu plastic, aceștia speră ca acest obicei simplu să fie adoptat pe scară din ce în ce mai largă.
Brian Cole, în vârstă de 30 de ani, din Virginia, a recunoscut că a plasat dispozitivele, niciunul dintre ele neexplodând, în fața sediilor comitetelor naționale ale Partidului Democrat și Partidului Republican, după arestarea sa la începutul acestei luni, potrivit documentului, făcut public duminică.
Cole le-a spus agenților FBI că „ceva s-a rupt” și că voia să facă ceva „partidelor” din cauza influenței lor în politica americană, adăugând: „Nu-mi place niciunul dintre partide în acest moment”, conform fragmentelor din interviul citate în document, scrie Reuters.
Procurorii au prezentat noi detalii despre anchetă, susținând că Cole ar trebui să fie reținut până la proces. O audiere este programată pentru marți la tribunalul federal din Washington.
Cole se confruntă cu două acuzații legate de explozibili și nu a introdus încă o pledoarie.
Arestarea sa, aproape cinci ani după incident, a survenit după ce înalți oficiali ai FBI au ordonat o reexaminare a cazului, care le-a dat bătăi de cap anchetatorilor și a alimentat teoriile de dreapta legate de revoltele de la Capitol.
Cole a negat în interviul cu FBI că plasarea bombelor pe 5 ianuarie 2021 ar fi avut legătură cu certificarea alegerilor în Congres a doua zi.
Dispozitivele nu au fost descoperite decât în jurul orei 13:00 pe 6 ianuarie, deturnând resursele poliției chiar în momentul în care susținătorii președintelui Donald Trump au pătruns în Capitol.
Inițial, el a negat că le-ar fi plasat, afirmând că se afla în Washington pentru a participa la un protest în sprijinul afirmațiilor false ale lui Trump potrivit cărora înfrângerea sa în alegerile din 2020 a fost rezultatul unei fraude electorale generalizate.
Cole a declarat FBI că oamenii cu influență trebuie să ia atitudine dacă „ceva atât de important precum votul în alegerile federale este falsificat”.
Potrivit documentației proiectului, Drumul Expres Suceava – Siret va avea o lungime de 43 de kilometri, și este format din două loturi.
– Lotul 1 (Suceava – Dărmănești): 18,6 km
– Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți): 24,45 km
Pe traseul viitorului drum expres vor fi construite: 4 Noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), Rădăuți (DN2-DN2H) și Siret Sud (DN2), dar și 57 de poduri, pasaje și viaducte.
După finalizarea proiectului, drumul va fi dotat cu parcări de scurtă durată, dar și spații de servicii. Parcările vor avea, de asemenea, câte șase stații de încărcare pentru mașinile electrice.
Potrivit anunțului dat, luni seară, de Cristian Pistol, documentația a fost transmisă Agenției Naționale pentru Achiziții pentru validare.
După validarea documentației, anunțul de participare la licitație va fi publicat în SEAP, alături de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Construirea drumului expres va fi finanțată prin programul SAFE, destinat proiectelor de infrastructură care au utilitate civilă, dar și militară, contribuind la consolidarea industriei europene de apărare, potrivit anunțului dat.
Turcia și Armenia au ajuns la un acord pentru simplificarea regimului de vize, ca parte a procesului de normalizare a relațiilor dintre cele două țări vecine, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara.
Decizia vizează facilitarea călătoriilor și reprezintă un nou pas într-un proces început în urmă cu câțiva ani, notează AP.
Potrivit ministerului turc, de la 1 ianuarie, deținătorii de pașapoarte diplomatice, speciale și de serviciu din ambele state vor putea obține vize electronice gratuite.
Autoritățile de la Ankara și Erevan au reafirmat angajamentul pentru continuarea procesului de normalizare, cu obiectivul unei relații complete, fără condiții prealabile.
Relațiile dintre Tuurcia și Armenia au fost marcate timp de decenii de tensiuni istorice și de sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan.
Cele două țări nu au relații diplomatice, iar granița comună rămâne închisă încă din anii ’90.
Totuși, în 2021, cele două guverne au decis relansarea dialogului, prin numirea unor emisari speciali, pentru a analiza pași concreți spre reconciliere și redeschiderea frontierei.
Demersurile de apropiere au evoluat în paralel cu tentativele de reducere a tensiunilor dintre
Armenia și Azerbaidjan, după conflictul din 2020 pentru controlul regiunii Nagorno -Karabah, susținut de Turcia de partea Azerbaidjanului.
Pe fondul acestor evoluții, persistă și disputa istorică legată de moartea a aproximativ 1,5 milioane de armeni în perioada Primului Război Mondial. Armenia și majoritatea istoricilor califică evenimentele drept genocid, în timp ce
Turcia respinge această interpretare și susține că victimele au rezultat din contextul unui război civil și al instabilității regionale.
Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov.
Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace.
Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate.
„Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”.
Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită.
Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin.
Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.
Anunțul a fost dat de CSM Unirea Slobozia, club în cadrul căruia regretata atletă a activat ca antrenor în ultimii trei ani.
„A plecat dintre noi, în această dimineață, o sportivă emblematică a județului Ialomița și o mare atletă a României. Tudorița Chidu va rămâne în amintirea noastră prin profesionalismul, optimismul și căldura zâmbetului pe care știa atât de bine să le răspândească în jurul ei”, se arată în anunțul publicat pe Facebook de reprezentanții CSM Unirea Slobozia.
Tudorița Chidu a cucerit în 1991 medalia de bronz la Campionatul Mondial de atletism de la Sevilla, aceasta fiind cea mai marcantă dintre performanțele sale în cariera sportivă.
În ultimii trei ani, i-a antrenat pe copiii, dar și juniorii pasionați de atletism din cadrul CSM Unirea Slobozia, ea fiind cea care a pus bazele grupei de copiii și juniori a clubului.
Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!
După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.
Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.
Revenirea la matcă: TV-ul își recâștigă încredereaTeleviziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.
Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.
În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.
Platformele digitale! Ce se întâmplă cu platformele digitale?Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:
Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.
Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.
Când influensăreala te lasă receRelația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.
În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.
Universul din online nu mai e un univers, e o ogradăȘase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.
Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.
Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.
Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.
Dar cu AI ce-ați avut?Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:
Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.
Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public?În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:
Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.
