Fostele puteri coloniale ar putea plăti despăgubiri de ordinul trilioanelor de dolari, potrivit Express. Țari precum Marea Britanie, Franța, Spania, Belgia și Portugalia are putea fi afectate de rezoluția de miercuri adoptată de ONU prin care traficul de africani înrobiți a fost „cea mai gravă crimă împotriva umanității”.
Rezoluția depusă de Ghana nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Totuși, documentul recomandă țărilor care au deținut colonii să plătească despăgubiri, ca „un pas concret către remedierea nedreptăților istorice”.
De asemenea, documentul transmite că obiectele culturale ar trebuie să fie returnate rapid în țările lor de origine. Rezoluția a fost adoptată cu 123 de voturi la trei, Israelul, SUA și Argentina votând împotrivă. Alte 52 de țări s-au abținut, inclusiv Marea Britanie și toți cei 27 de membri ai UE.
Solicitarea de despăgubiri nu reprezintă o premierăSolicitarea de despăgubiri pentru perioada colonială nu reprezintă o premieră. În septembrie 2025, Uniunea Africană s-a alăturat Comunității Caraibe în solicitarea de despăgubiri din partea Marii Britanii pentru „crimele sale coloniale”. Comunitatea Caraibe a depus un proiect de lege prin care solicită o despăgubire de 18 trilioane de lire sterline.
Prin rezoluția de miercuri, națiunile membre sunt îndemnate să se angajeze în discuții „privind justiția reparatorie, inclusiv scuze complete și formale, măsuri de restituire, compensare, reabilitare, satisfacție, garanții de nerepetare și modificări ale legilor, programelor și serviciilor pentru a combate rasismul și discriminarea sistemică”.
Totodată, acestea sunt încurajate să facă contribuții voluntare pentru a promova educația privind comerțul transatlantic cu sclavi și să colaboreze cu Uniunea Africană „privind justiția reparatorie și reconciliere”.
Cu aproximativ două milioane de locuitori, țara este majoritar creștină și așteaptă vizita Suveranului Pontif între 21 și 23 aprilie.
În Malabo, capitala Guineei Ecuatoriale, autoritățile au început pregătire: sunt curățate străzile, se efctuează lucrări în spațiul public și sunt vândute obiecte cu imaginea papei. Aceste măsuri sunt însoțite însă de decizii care au stârnit nemulțumire în rândul populației, relatează Le Figaro.
Rețineri din salariiPotrivit mai multor mărturii, funcționarii publici și militarii au fost obligați în februarie să contribuie financiar la organizarea vizitei prin rețineri directe din salarii. „Mi-au luat 55.000 de franci CFA (moneda folosită în mai multe state din Africa Centrală și de Vest n.r.) din salariul meu de 250.000”, a declarat o funcționară din Ministerul Informației, sub protecția anonimatului. Suma echivalează cu aproximativ 84 de euro.
Un ofițer a relatat o situație similară: „Nu îl cunosc pe papă și nu sunt catolic, vizita lui nu mă privește, dar mi-au luat 50.000 de franci CFA în februarie”.
Din mărturiile adunate, sumele reținute variază între 20.000 și 55.000 de franci CFA (aproximativ 30–84 de euro), în funcție de salariu.
Ținute impuse studențilorO decizie care îi vizează pe studenți a stârnit, de asemenea, nemulțumire. O circulară emisă la Universitatea Națională din Guineea Ecuatorială din Malabo stabilește ținuta pe care aceștia trebuie să o poarte în timpul vizitei papei, precum și costul acesteia: 10.000 de franci CFA (aproximativ 15 euro).
„Este anormal să obligi studenții să cumpere aceste lucruri”, spun aceștia, apreciind că decizia autorităților nu ar trebui să fie suportată de comunitatea universitară.
Critici într-un climat restrictivCriticile la adresa guvernului sunt rareori exprimate public în această țară din Africa Centrală, condusă din 1979 de președintele Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, cunoscut pentru controlul strict asupra vieții politice și al libertății de exprimare.
Deși Guineea Ecuatorială are unul dintre cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor din Africa, datorită resurselor de petrol, o mare parte a populației trăiește în sărăcie. Potrivit Băncii Mondiale, rata șomajului era estimată la 8,3% în 2025.
Programul viziteiPe 21 aprilie, papa va participa la întâlniri cu reprezentanți ai culturii și cu angajați ai unui spital de psihiatrie din capitala țării, urmând să se întâlnească și cu episcopii din țară. A doua zi, va merge la Mongomo, un oraș din estul țării, unde va vizita un centru de formare care poartă numele Papa Francisc, apoi la Bata, principalul oraș de pe coasta Atlanticului, unde este programată o vizită la închisoarea orașului și un moment de reculegere la monumentul dedicat victimelor exploziei unei cazărmi din 7 martie 2021.
