Donald Tusk a primit susținerea parlamentului polonez miercuri, în urma unui vot de încredere, păstrându-și poziția de prim-ministru.
Acest vot a venit într-un moment dificil pentru coaliția de guvernare, după pierderea alegerilor prezidențiale din 1 iunie, unde candidatul susținut de Tusk, Rafał Trzaskowski, a fost învins de Karol Nawrocki.
Rezultatul votului a fost clar: 243 de voturi în favoarea guvernului și 210 împotrivă.
Deși victoria lui Tusk nu a fost pusă sub semnul întrebării, având în vedere majoritatea stabilă din legislativ, el a dorit să reconfirme sprijinul politic după eșecul suferit de coaliția sa la prezidențiale.
„Permiteți-mi să trec direct la subiect – cer parlamentului să susțină guvernul cu un vot de încredere, pentru că nu putem ignora realitatea dificilă în care ne aflăm. Avem nevoie de claritate cu privire la poziția noastră actuală după alegerile prezidențiale”, a spus Tusk în fața parlamentarilor, conform relatărilor Politico.
Tusk spera ca o victorie a lui Trzaskowski să întărească reformele interne și poziția guvernului în plan extern. Însă rezultatul alegerilor i-a dat un adversar puternic în funcția de președinte.
Nawrocki, apropiat de Partidul Lege și Justiție (PiS), va putea bloca inițiativele legislative ale guvernului.
„Provocările viitoare sunt mai mari decât se aștepta. Ne confruntăm cu doi ani și jumătate de muncă extrem de grea în condiții politice care nu se vor îmbunătăți, cu un președinte care, în cel mai bun caz, va fi nesimțitor față de schimbare – la fel ca cel care pleacă”, a declarat Tusk în plen.
Karol Nawrocki urmează să preia oficial funcția pe 6 august, după două mandate consecutive ale lui Andrzej Duda.
Premierul nu a prezentat o strategie detaliată pentru perioada până în 2027. A precizat doar că vor urma schimbări în iulie, printr-o remaniere.
Printre realizările menționate s-au numărat majorarea bugetului pentru apărare, reducerea numărului de vize pentru migranți din Asia și Africa, și extinderea ajutoarelor sociale.
Tusk a menționat și creșterea economică, care în 2025 a depășit 3%, față de 0,2% în 2023, ultimul an al guvernării PiS.
A adăugat că va continua eforturile de restabilire a statului de drept și reformarea justiției.
„Vom reveni la aceste proiecte pentru a reconstrui un sistem judiciar real în Polonia”, a afirmat el.
Cu toate acestea, multe dintre aceste planuri riscă să fie blocate de președintele Nawrocki, care va avea puterea de a opri proiectele legislative ale guvernului.
Articolul Donald Tusk supraviețuiește votului de încredere și rămâne premier al Poloniei apare prima dată în Mediafax.
Țările Uniunii Europene iau în considerare relaxarea reglementărilor privind emisiile de metan pentru importurile de gaze, pe fondul îngrijorărilor că legea actuală ar putea afecta aprovizionarea cu gaz natural lichefiat din Statele Unite, în contextul renunțării treptate la gazul rusesc. România și Slovacia se numără printre țările care au avertizat executivul european că legea ar putea perturba aprovizionarea cu gaze, , potrivit informațiilor furnizate miercuri de Reuters.
Potrivit documentului preliminar, consultat de Reuters, miniștrii energiei din blocul comunitar vor cere luni Comisiei Europene să includă legea metanului în inițiativa de simplificare legislativă, menită să reducă birocrația pentru industrie. Reglementarea, aplicabilă din acest an, obligă importatorii să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate gazului și petrolului importat.
„Comisia este invitată să evalueze rapid ce reglementări din domeniul energetic pot fi simplificate, de exemplu regulamentul privind metanul, întrucât acesta ar putea afecta cooperarea cu operatorii economici din afara UE”, se arată în proiectul redactat de Polonia, țara care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Companiile americane cer să fie considerate automat conformeÎn același timp, companiile americane susțin că nu pot respecta cerințele UE din cauza structurii fragmentate a industriei din SUA. Grupul LNG Allies, reprezentant al intereselor exportatorilor americani de gaz lichefiat, a cerut un acord comercial prin care exportatorii americani să fie considerați automat conformi: dacă o companie americană respectă regulile privind metanul impuse în SUA, atunci UE să accepte acele reguli ca fiind „echivalente” cu legislația sa, nemaifiind nevoie se conformeze suplimentar cerințelor stricte europene.
Legea europeană privind monitorizarea emisiilor de metan a fost adoptată în mai 2024, ca parte a eforturilor UE de a reduce impactul sectorului energetic asupra climei. Metanul, gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai potent decât dioxidul de carbon pe termen scurt, provine adesea din scurgeri în infrastructura de gaze.
Organizațiile de mediu se opun modificării legii, susținând că există deja tehnologii care permit urmărirea digitală a gazelor de-a lungul întregului lanț valoric, de la extracția gazului, până la livrarea finală în Europa. Potrivit acestora, relaxarea legislației europene ar slăbi angajamentele climatice ale UE, în favoarea unor interese comerciale pe termen scurt.
Articolul Uniunea Europeană ar putea relaxa legea metanului pentru a proteja importurile de gaze din SUA apare prima dată în Mediafax.
Ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că statul va oferi sprijin financiar lunar pentru consumatorii vulnerabili, afectați de creșterea prețurilor la energie.
Totodată, a confirmat că se discută despre reducerea TVA-ului la energie la 9%.
Într-o intervenție la Digi24, Sebastian Burduja a susținut că un nou proiect elaborat de Ministerul Energiei, în colaborare cu Ministerul Muncii, urmează să fie pus în transparență decizională în curând și va aduce ajutoare lunare pentru cei mai afectați de costurile cu energia „Proiectul pe care Ministerul Energiei l-a lucrat, și asupra căruia, împreună cu Ministerul Muncii, a ajuns astăzi la un acord, urmează să fie pus în transparență cât de curând, vizează o sumă lunară pentru acei români din categoria consumatorilor vulnerabili, deci acei români pentru care plata unor facturi mai mari ar reprezenta o povară prea mare pentru bugetul lor”.
Între 2009 și 2022, România a închis capacități de producție echivalente cu 10 reactoare nucleareEl a atras atenția că țara noastră nu își poate acoperi singură vârfurile de consum și depinde, în multe zile, de importuri scumpe „România nu-și poate acoperi din surse proprii vârfurile de consum.
România nu mai e un mare producător de energie pentru că, între 2009 și 2022 România a închis undeva la 7.000 de megawați, cât 10 reactoare de la Cernavodă”.
Pe lângă ajutoarele financiare, o altă măsură analizată este reducerea TVA-ului la energie la 9%. Ministrul a argumentat că acest pas este în linie cu recomandările europene.
„Propunerea noastră se aliniază acestui trend și cred că va fi salutată inclusiv la Bruxelles. Comisia Europeană cere explicit ca statele membre să reducă taxarea energiei.”.
Articolul Burduja: Ajutoare lunare pentru consumatorii vulnerabili, în planul Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Femeia va ajunge în Italia, alături de fiul său de 11 ani, care a fost rănit în stare gravă în urma atacului unui atac israelian petrecut în luna mai. Cei doi vor fi luați cu ambulanța, alături de alți pacienți aflați în stare critică, dar și rude ale lor, scrie Guardian.
Ei vor fi duși la aeroportul Eliat, din Israel și apoi vor zbura la Milano, într-un avion închiriat de guvernul italian.
Familia lui Najjar a fost distrusă într-un atac aerian lansat de forțele Israeliene, petrecut în noaptea de vineri, 23 mai. Locuința familiei a fost bombardată de forțele israeliene. Doctorița se afla la spital, când trupurile neînsuflețite a șapte dintre copiii săi au fost aduse la spital.
Ceilalți doi copii au fost găsiți morți în moloz după bombadament, iar soțul doctoriței a murit la câteva zile după atac, din cauza rănilor. Singurul dintre copii care a supraviețuit este Adam, în vârstă de 11 ani, care a fost grav rănit în urma atacului și a avut nevoie de recuperare în spital.
La plecarea sa din Gaza, doctorița a dat declarații presei italiene„Nu sunt puternică, toată lumea îmi spune că sunt puternică. Ei mă numesc un erou pentru că eu continui, însă acum nu vreau să am dreptul de a nu fi puternică. Sunt o femeie a căror copiii au fost uciși, aproape toți și tot ce am vrut vreodată a fost să îi protejez. (…) Dacă Dumnezeu a vrut ca această tragedie să se întâmple, trebuie să existe un motiv bun, ar trebui să fie așa. Dar nu știu care este motivul”, a declarat femeia pentru ziarul italian La Repubblica.
Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, spune că doctorița, dar și fiul său vor fi însoțiți în zborul către Milano de una dintre mătușile lui Adam, dar și alți patru verișori, alături de alți pacienți, dar și familiile lor.
Potrivit lui Tajani, în total 80 de palestinieni, din Gaza vor fi duși cu trei avioane spre Milano, unde vor ajunge marți seara.
Articolul O doctoriță din Gaza și fiul ei vor ajunge în Italia, după ce soțul, dar și cei nouă copii ai săi au murit apare prima dată în Mediafax.
Echipa națională a României conduce clasamentul meciurilor cu cea mai mare asistență din luna iunie în preliminariile pentru Campionatul Mondial FIFA 2026, potrivit datelor oficiale, arată Federația Română de Fotbal.
Tricolorii ocupă primele două poziții în topul celor mai urmărite partide pe stadion: 1. Austria – România: 48.500 spectatori; 2. România – Cipru: 45.324 spectatori; 3. Belgia – Țara Galilor: 33.653; 4. Țara Galilor – Liechtenstein: 30.646; 5. Finlanda – Țările de Jos: 29.483
La meciul disputat la Viena, au fost peste 15.000 de suporteri români în tribune.
Pe Arena Națională, în meciul cu Cipru, tricolorii au fost susținuți de 45.324 de spectatori (capacitatea maximă permisă în urma unei sancțiuni a UEFA) într-o partidă disputată cu casa închisă.
În luna iunie, marile naționale europene precum Spania, Germania, Italia sau Portugalia nu au evoluat în preliminarii, fiind implicate în fazele finale ale Ligii Națiunilor.
Federația Română de Fotbal a transmis și un mesaj de mulțumire suporterilor: „Fotbalul ne unește, iar susținerea voastră ne dă încredere în drumul spre Mondial!”.
Articolul România, lider la asistență în luna iunie în preliminariile Cupei Mondiale 2026 apare prima dată în Mediafax.
Ucraina urmează să primească aproape 1,7 miliarde de lire sterline (echivalentul a 2,26 miliarde de dolari) din partea Regatului Unit, conform declarației făcute pe 11 iunie de premierul Denys Shmyhal.
Banii provin dintr-o hotărâre adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, scrie Kyiv Independent.
Suma va fi folosită pentru achiziția unor sisteme de apărare aeriană Rapid Ranger și a unor rachete ușoare Martlet, a precizat premierul.
El a numit acordul o „consolidare semnificativă” a apărării aeriene a țării, în condițiile în care atacurile rusești din aer devin tot mai intense.
Rapid Ranger este un sistem antiaerian mobil, dirijat cu laser. A fost creat pentru a face față amenințărilor aflate la joasă altitudine, cum sunt dronele sau elicopterele. Acest sistem este, în mod obișnuit, utilizat împreună cu racheta Martlet, destinată combaterii dronelor și avioanelor ușoare.
„Luna aceasta, Regatul Unit a anunțat, de asemenea, un ajutor record pentru furnizarea de drone. Este vorba despre 350 de milioane de lire sterline (473 de milioane de dolari), care vor permite transferul a 100 000 de drone către Ucraina în acest an”, a transmis Shmyhal pe Telegram.
Informațiile vin la scurt timp după atacul aerian masiv desfășurat de Rusia asupra Kievului, pe 10 iunie.
Acesta a fost unul dintre cele mai intense atacuri de la începutul invaziei la scară largă. În noaptea precedentă, forțele aeriene ale Ucrainei au interceptat 479 de drone și rachete, într-un atac considerat de amploare fără precedent.
Pentru 2025, Marea Britanie a stabilit un buget de 4,5 miliarde de lire sterline (aproximativ 5,8 miliarde de dolari) dedicat sprijinului militar acordat Ucrainei.
Este cel mai mare pachet de ajutor oferit de Londra într-un singur an.
Regatul Unit se menține printre cei mai statornici aliați ai Ucrainei, oferind rachete cu bătaie lungă, vehicule blindate, pregătire militară și susținere politică în fața agresiunii ruse.
Articolul Marea Britanie oferă Ucrainei 2,26 miliarde de dolari pentru armament apare prima dată în Mediafax.
