Carabinierii din Napoli l-au arestat pe Roberto Mazzarella în noaptea de vineri spre sâmbătă, în localitatea Vietri sul Mare, unde se ascundea într-un resort de lux. Potrivit autorităților italiene, citate de Il Post, liderul clanului camorrist își închiriase o vilă sub un nume fals pentru a petrece sărbătorile de Paște alături de soție și cei doi copii. Mazzarella figura pe lista celor mai periculoși patru fugari din Italia, întocmită de Ministerul de Interne.
Fugar din ianuarie 2025, acuzat de omorRoberto Mazzarella, în vârstă de 48 de ani, era căutat de autorități din 28 ianuarie 2025. El reușise să scape de arestarea ordonată de Tribunalul din Napoli, care îl acuza de omor agravat prin metodă mafiotă. Pe numele său fusese emis și un mandat european de arestare. Procurorii îl acuză că a fost instigatorul uciderii lui Antonio Maione. Victima era fratele lui Ivan Maione, cel care îl ucisese în trecut pe Salvatore Mazzarella, tatăl lui Roberto. Crima ar fi fost legată de o veche rivalitate dintre clanul Mazzarella și clanul Rinaldi, conflict care datează de mai multe decenii.
Potrivit anchetatorilor, Mazzarella nu ar fi fost doar instigatorul crimei. Procurorii susțin că el ar fi participat direct la ambuscada din 15 decembrie 2000, conducând scuterul de pe care a tras autorul atacului. Un alt suspect, Clemente Amodio, este în prezent investigat ca posibil executant al crimei.
Bani, ceasuri de lux și documente false găsite în vilăÎn vila în care se ascundea, carabinierii au descoperit mai multe bunuri care ar putea fi relevante pentru anchetă. Autoritățile au găsit trei ceasuri de lux, aproximativ 20.000 de euro în numerar și documente false. De asemenea, au fost ridicate telefoane mobile și notițe care par să conțină evidențe financiare ale unor activități economice suspecte. Anchetatorii au anunțat că documentele vor fi analizate pentru a identifica eventuale legături cu activități ale clanului camorrist.
Paștele ortodox 2026 se apropie, iar credincioșii intră de luni, 6 aprilie, în Săptămâna Mare, perioada care precede una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Anul acesta, Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie, iar Vinerea Mare cade pe 10 aprilie. Pentru mulți români, aceste zile sunt dedicate rugăciunii, postului, liniștii sufletești și pregătirii pentru Învierea Domnului.
Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfintelor Pătimiri, este perioada de la Florii până în Sâmbăta Mare inclusiv și are ca element central Deniile, slujbe de seară care marchează, pas cu pas, ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos. În tradiția ortodoxă, fiecare zi are o încărcătură spirituală aparte și cheamă la mai multă atenție față de viața lăuntrică.
În ce zile nu se spală rufe în Săptămâna MareÎn multe zone din țară, tradiția populară spune că rufele se spală doar luni și marți din Săptămâna Mare. Lunea este considerată ziua curățeniei generale, când gospodinele aerisesc casa, spală geamurile și pun totul în ordine, în timp ce marțea este văzută ca ultima zi potrivită pentru treburi gospodărești mai grele.
De miercuri și până la Paște, potrivit obiceiului păstrat din bătrâni, nu este bine să se spele rufe. În mentalul popular, miercurea este asociată cu ziua trădării lui Iuda, iar joia, vinerea și sâmbăta sunt zile de reculegere, respect și pregătire sufletească. De aceea, în multe familii se evită spălatul, certurile, petrecerile sau activitățile considerate nepotrivite pentru solemnitatea acestor zile.
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna MareLunea Mare deschide Săptămâna Patimilor și, în tradiția liturgică, este ziua în care se face pomenirea lui Iosif cel preafrumos și a smochinului neroditor, simbol al vieții fără rod duhovnicesc. Este și motivul pentru care această zi este privită ca un moment de început, de curățire și de îndreptare.
Marțea Mare este legată de pilda celor zece fecioare, un îndemn la veghe și pregătire sufletească. Mesajul acestei zile este limpede: credinciosul trebuie să fie pregătit în orice clipă, cu mintea trează și cu sufletul curat.
Miercurea Mare. În tradiția populară, această zi este adesea legată și de momentul vânzării lui Iisus de către Iuda, motiv pentru care este privită cu și mai multă sobrietate.
Joia Mare are o semnificație aparte și este una dintre cele mai importante zile din această săptămână. Potrivit tradiției ortodoxe, sunt pomenite patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și începutul Pătimirilor prin vânzarea Domnului. În multe case din România, în această zi se vopsesc ouăle roșii și se fac ultimele pregătiri importante pentru masa de Paște.
Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, este ziua răstignirii lui Iisus Hristos și una dintre cele mai triste, dar și cele mai profunde zile din calendarul ortodox. În biserici se citesc cele 12 Evanghelii, are loc scoaterea Epitafului, iar mulți credincioși țin post aspru sau chiar post negru. În tradiția populară, spălatul, gătitul de plăcere și orice activitate zgomotoasă sunt evitate în această zi.
Sâmbăta Mare este ziua îngropării Domnului și a așteptării Învierii. În plan spiritual, este o zi a tăcerii și a nădejdii, iar în plan gospodăresc este momentul ultimelor pregătiri pentru noaptea de Înviere. În multe familii se pregătesc pasca, cozonacul și celelalte bucate tradiționale, însă atmosfera rămâne una de reculegere.
Ce nu e bine să faci în Săptămâna MareDincolo de obiceiul legat de spălatul rufelor, bătrânii spun că în Săptămâna Mare nu este bine să porți ceartă, să vorbești urât, să faci excese sau să neglijezi rugăciunea. Accentul cade pe curățenia casei, dar mai ales pe curățenia sufletului. Pentru credincioși, aceste zile nu înseamnă doar pregătiri pentru masa de Paște, ci și un drum interior către Înviere, marcat de post, liniște și participare la slujbele speciale din biserici.
„Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Acesta spune că, în iarna aceasta, a cumpărat îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută. Potrivit lui, după escaladarea tensiunilor din Iran, prețurile au continuat să crească.
Blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, a afectat puternic piața globală. Aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare ajung pe piața mondială prin acest punct strategic. ONU și-a exprimat deja îngrijorarea, în special în privința impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare.
În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, produse din gaze, a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă. Pentru fermieri, aceasta este o nouă lovitură, după scumpirile generate deja de războiul din Ucraina.
Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, arată Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe. „Nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani”, a spus acesta. În Franța, aproximativ 300.000 de hectare de teren folosite anterior pentru cultivarea cerealelor au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, a adăugat Vernet.
Se cere intervenția ComisieiPe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus deja taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia, unul dintre marii producători mondiali, și intenționează să oprească importurile până în 2022, într-o încercare de a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei.
Franța și organizațiile fermierilor cer acum suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte. Totuși, Comisia a exclus deocamdată această variantă.
Susținătorii taxei spun că aceasta vizează importurile cu emisii mari de carbon și urmărește să protejeze industria europeană, supusă unor reguli stricte de mediu. În opinia lor, dezvoltarea producției interne este esențială pentru ca Europa să evite pe viitor o criză similară.
Războiul cu Iranul a arătat clar că „menținerea unei producții interne puternice de îngrășăminte este de importanță strategică pentru Europa”, a transmis Fertilizers Europe, organizație reprezentativă a industriei.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că executivul comunitar monitorizează constant evoluția prețurilor și că a luat deja mai multe măsuri pentru a sprijini fermierii în privința accesibilității îngrășămintelor. Printre acestea se numără suspendarea taxelor la import pentru toate produsele, cu excepția celor din Rusia și Belarus, precum și ajustarea mecanismului de taxare la frontieră pentru a-i reduce impactul.
Comisia promite un plan de acțiune în luna mai, care va viza „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață” și va urmări creșterea producției interne, inclusiv prin alternative cu emisii reduse de carbon.
Până atunci însă, sectorul rămâne sub presiune. Potrivit lui Luc Vernet, unele proiecte „verzi” din domeniu au fost deja abandonate din cauza costurilor prea mari, iar altele se află abia în faze incipiente.
La nivel global, cererea în creştere pentru produse din peşte şi fructe de mare a pus o presiune tot mai mare asupra stocurilor de peşte sălbatic, iar dezvoltarea acvaculturii – creşterea peştilor în medii controlate – a redus această presiune. În prezent, producţia din acvacultură a depăşit capturile de peşte din mediul natural.
Potrivit analizei, citate de ZF, populaţia lumii s-a dublat în ultimii 50 de ani, consumul mediu pe cap de locuitor s-a dublat, iar producţia mondială de peşte şi fructe de mare a crescut de patru ori faţă de acum o jumătate de secol.
În anii 1960, acvacultura era o activitate de nişă, cu o producţie de numai câteva milioane de tone anual. Ritmul de creştere s-a accelerat la sfârşitul anilor 1980, astfel că în 1990 producţia ajunsese la 17 milioane de tone. În prezent, la nivel mondial se produc peste 100 de milioane de tone de peşte prin acvacultură.
În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, producţia mondială de peşte capturat din mări şi oceane a fost de 88 de milioane de tone, cea mai mare parte provenind din Asia de Est şi regiunea Pacificului, cu 36 de milioane de tone. În acelaşi timp, producţia din acvacultură a urcat la 127 de milioane de tone, de la doar 2 milioane de tone în anii 1960. Capturile de peşte sălbatic nu au mai crescut de la începutul anilor 1990.
Situația din RomâniaÎn România, însă, evoluţia este inversă. În anii 1960, producţia de peşte din acvacultură era de 13.700 de tone, iar în 2023 a coborât la 11.200 de tone. În perioada comunistă şi chiar la începutul anilor 1990, România depăşea 50.000 de tone de peşte din acvacultură, însă în ultimele trei decenii sectorul a intrat pe un trend descendent. Producţia a scăzut până la 8.000 de tone în 2014, a revenit temporar la circa 13.000 de tone în 2015-2016, iar ulterior a coborât din nou la 11.200 de tone.
Şi pescuitul a urmat o traiectorie similară. Dacă în 1960 România avea o producţie de aproximativ 24.300 de tone, în 2023 aceasta a ajuns la doar 6.613 tone. La finalul anilor 1990, capturile depăşeau 200.000 de tone, în principal din Marea Neagră, însă o parte din flotă a fost vândută sau scoasă din uz, au fost introduse noi reguli, legislaţia s-a modificat, iar activitatea a devenit tot mai puţin atractivă.
Pe fondul acestui declin, România importă în prezent peste 100.000 de tone de peşte şi produse din peşte, de zece ori mai mult decât exportă, iar producţia internă acoperă doar 13% din consum.
Datele INS arată că, în ultimii ani, consumul total de peşte al românilor s-a menţinut relativ constant, la 6,4 – 6,5 kilograme pe cap de locuitor pe an, echivalentul a aproximativ 122.000 de tone anual.
După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de 8%, peştele şi produsele din peşte reprezintă categoria agroalimentară de bază cu al doilea cel mai redus grad de acoperire din producţia locală. Importurile de peşte şi preparate din peşte se apropie de 500 de milioane de euro.
În acest context, autorităţile încearcă relansarea sectorului. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat planuri de dezvoltare a acvaculturii româneşti şi a semnat un memorandum de înţelegere care vizează exportul mai multor produse agroalimentare în China, inclusiv din acest sector.
Burkert a declarat că, în loc să lase companiile petroliere să dicteze evoluția prețurilor, politicienii ar trebui să folosească Deutsche Bahn, companie aflată în proprietatea statului, ca instrument de sprijin pentru consumatori. El propune o reducere temporară de 30% pentru Deutschlandticket și scăderi de până la 50% pentru biletele de tren pe distanțe lungi.
În prezent, Deutschlandticket costă 63 de euro pe lună. O reducere de 30% ar însemna o economie de aproape 20 de euro lunar pentru cei aproximativ 14 milioane de posesori ai abonamentului. Biletul este finanțat de guvernul federal, de landuri și din veniturile obținute din vânzarea acestuia.
O astfel de decizie ar putea reaprinde însă disputa privind finanțarea programului. În ultimii ani, nici autoritățile federale, nici cele regionale nu s-au arătat dispuse să majoreze fondurile alocate, iar prețul abonamentului a crescut treptat cu 14 euro de la lansarea sa, în mai 2023. În acest moment, guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro anual la susținerea Deutschlandticket.
Și în cazul călătoriilor pe distanțe lungi, impactul unei reduceri ar varia în funcție de rută și de momentul rezervării, deoarece prețurile biletelor diferă considerabil. Totuși, tarifele mai mici ar putea stimula semnificativ cererea pentru transportul feroviar.
Rămâne însă neclar cine ar urma să suporte costurile unei astfel de reduceri. Deutsche Bahn este puțin probabil să susțină ideea, în condițiile în care grupul a raportat pierderi de aproximativ 2,3 miliarde de euro în 2025, cu circa o jumătate de miliard mai mult decât în anul precedent. Deși divizia de transport pe distanțe lungi a înregistrat un profit operațional de 45 de milioane de euro înainte de dobânzi și taxe, rezultatul a fost sub așteptări. Directorul general Evelyn Palla a anunțat deja un program de restructurare pentru această divizie.
Potrivit NASA, survolul părții îndepărtate a Lunii este programat să înceapă luni seară, la 21:45, ora României, și să se încheie marți, la 04:40, timp în care astronauții vor avea ferestrele capsulei orientate spre Lună pentru un survol științific de aproximativ șapte ore. În acest interval, Orion va trece la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii și va atinge o distanță maximă de 406.770 de kilometri față de Pământ, depășind recordul stabilit de Apollo 13 pentru cea mai mare depărtare la care au ajuns vreodată oameni de planeta noastră.
Miza științifică a momentului este uriașă. Echipa NASA spune că, din cauza geometriei dintre Soare, Lună și capsula Orion, doar aproximativ 20% din partea nevăzută a Lunii va fi iluminată în timpul survolului. Chiar și așa, porțiunile vizibile ar putea oferi primele observații directe făcute de ochiul uman asupra unor regiuni de pe fața îndepărtată, inclusiv întregul bazin Orientale, dar și craterele Pierazzo și Ohm.
Partea nevăzută a Lunii este foarte diferită de cea orientată spre Pământ: are o crustă mai groasă, este mult mai puternic craterizată și nu prezintă aceleași întinderi întunecate de lavă solidificată, atât de vizibile pe fața apropiată. Tocmai aceste contraste îi interesează pe geologi, pentru că pot oferi indicii despre felul în care s-a format și a evoluat Luna în primele sute de milioane de ani ale Sistemului Solar.
În centrul atenției se află bazinul Orientale, o structură de impact de aproximativ 930 de kilometri lățime, considerată cel mai tânăr și cel mai bine conservat bazin mare de impact de pe Lună. Cercetătorii NASA îl folosesc ca model pentru a înțelege cum se formează craterele și bazinele uriașe nu doar pe Lună, ci și pe alte corpuri cerești. Faptul că astronauții Artemis II ar putea vedea pentru prima dată întreaga structură direct, și nu doar în imagini robotice, este considerat un moment cu valoare științifică și simbolică aparte.
Ochiul uman rămâne un instrument de observație valorosNASA subliniază că ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros chiar și într-o epocă dominată de sonde și sateliți. Astronauții au fost pregătiți să urmărească nu doar formele mari de relief, ci și diferențe subtile de culoare, textură, strălucire și umbre, care se schimbă odată cu unghiul luminii solare. Agenția consideră că aceste observații pot completa datele obținute de sondele orbitale și pot rafina pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj spre suprafața Lunii.
Survolul va include și un interval de pierdere temporară a comunicațiilor, atunci când Orion va trece în spatele Lunii, precum și o perioadă în care astronauții vor vedea Soarele eclipsat de discul lunar din perspectiva capsulei. După manevra de azi, Artemis II va intra pe traiectoria de întoarcere spre Pământ, iar amerizarea este programată în Pacific, în largul coastelor San Diego, pe 10 aprilie.
Dincolo de valoarea istorică, Artemis II este un test critic pentru viitorul programului lunar american. Misiunea verifică în condiții reale de spațiu îndepărtat sistemele capsulei Orion și ale rachetei SLS, înaintea viitoarelor zboruri care ar trebui să readucă astronauți pe suprafața Lunii.
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, semn al deteriorării rapide a securității maritime din regiune.
În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au provocat „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation, iar incendii au izbucnit în mai multe instalații operaționale. Potrivit informațiilor publicate de Reuters au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce ridică temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă.
În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul vine după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran.
Escaladarea are loc în contextul în care Donald Trump a transmis, duminică, un nou ultimatum Teheranului: redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran.
Miza este uriașă pentru piața energetică globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări majore, iar OPEC+ a aprobat o creștere în mare parte simbolică a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi. Investitorii din Golf au reacționat cu prudență, iar cotațiile petrolului au rămas sub presiune, în timp ce statele importatoare de energie cer garanții pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea livrărilor.
Parchetul din Flandra de Est a anunțat că sportivii implicați vor fi identificați, iar pe numele lor vor fi întocmite procese-verbale. Potrivit autorităților, aproximativ 20 de rutieri au ignorat semnalul luminos care le impunea oprirea, în timp ce restul plutonului a rămas în spatele barierelor coborâte.
După incident, cele două grupuri s-au reunit câțiva kilometri mai târziu, după ce direcția cursei a intervenit pentru a încetini plutonul fruntaș. Conform agenției belgiene Belga, trecerea pe roșu la o trecere la nivel este considerată o contravenție de clasa a patra și poate duce la prezentarea în fața instanței. În competițiile sportive, nerespectarea semnalelor de circulație poate atrage și sancțiuni disciplinare, inclusiv descalificarea.
La finalul cursei, Tadej Pogacar a explicat că situația i-a surprins pe cicliști. Slovenul a declarat că mai multe persoane au apărut brusc pe carosabil, cerând plutonului să se oprească, însă, în opinia sa, semnalul de avertizare a venit prea târziu pentru ca rutierii să poată frâna în siguranță.
„Dintr-odată, trei oameni au sărit în mijlocul drumului și ne-au cerut să ne oprim. Dar cum poți să te oprești într-o secundă? Ar fi trebuit să facă asta mai devreme, nu la 10 metri de barieră”, a spus Pogacar.
Liderul sloven a mers chiar mai departe, afirmând că, într-o primă fază, a crezut că este vorba despre protestatari și a catalogat regula drept „puțin ciudată”, părând să minimalizeze gravitatea incidentului.
Cazul riscă acum să aibă urmări nu doar sportive, ci și judiciare, într-un moment care umbrește una dintre cele mai importante victorii ale sezonului pentru Pogacar.
