În primul meci din actuala stagiune a Ligii Campionilor, „Galacticii” lui Jose Mourinho s-au impus cu 2-1 în fața lui Inter Milano, într-un meci disputat pe Santiago Bernabeu.
Madridul a reușit să înscrie în prima repriză, prin Mbappe, în minutul 14, după o greșeală a lui Bisseck, și prin Fede Valverde, după o gafă a portarului Martinez.
Echipa italiană a redus diferența în minutul 77 prin Carols Augusto, dar nu a fost suficient.
Chivu, optimist în ciuda înfrângeriiAnalizând evoluția echipei, Chivu a afirmat că nu resimte nicio frustrare după rezultatul final, ci din contră.
„Nu sunt deloc supărat; dimpotrivă, sunt mulțumit de personalitatea echipei mele. Au depășit momente dificile, iar după anumite greșeli, mă interesează reacția lor. ”, a spus antrenorul român, citat de Gazzetta dello Sport.
„Pe Bernabéu am încercat să dominăm, ceea ce mă face optimist în privința viitorului. Greșelile fac parte din joc. Știam că trebuie să cedăm ceva, dar am rămas în joc până la final”, a continuat Chivu.
Întrebat despre greșeala lui Martinez care a dus la 2-0, Chivu nu și-a arătat nemulțumirea.
„Martinez a reacționat ca un portar de elită după acea greșeală. A rămas concentrat și a avut intervenții importante. Iar ceea ce contează este reacția: să ridici capul și să-ți recapeți încrederea. Asta este ceea ce contează pentru mine”, a mai spus Chivu.
Mesaj din suflet pentru Jose MourinhoÎn timpul discuțiilor cu presa, Chivu și-a exprimat și recunoștința față de fostul său antrenor, Jose Mourinho.
„Îl iubesc nespus pentru ceea ce a însemnat pentru mine într-o perioadă dificilă, pentru ceea ce am trăit împreună și pentru omul minunat care este. Îl iubesc atât de mult; m-am bucurat să-l revăd și îi doresc tot binele din lume”, a conchis fostul fundaș.
Practic, diferite combinații între numărul de pași zilnici și ritmul de mers pot fi asociate cu un risc mai scăzut de deces prematur, potrivit Euronews.
„Constatările noastre oferă indicații privind strategii flexibile, bazate pe numărul de pași, pentru reducerea riscului de mortalitate în rândul adulților de vârstă mijlocie, dar și al bătrânilor, în special al celor care se confruntă cu obstacole în creșterea numărului zilnic de pași sau a intensității mersului”, au declarat cercetătorii, subliniind faptul că majoritatea studiilor nu au analizat asocierea dintre diferite combinații de număr zilnic de pași și intensitatea mersului cu riscul de mortalitate.
Cercetătorii au analizat datele înregistrate de dispozitivele de monitorizare a activității fizice ale participanților de vârstă mijlocie din cadrul UK Biobank, care au purtat un astfel de dispozitiv timp de șapte zile între anii 2013 și 2015.
Dispozitivele de monitorizare purtate de un număr de 64.743 de participanți la studiu. Participanții sunt adulți cu vârsta între 40 și 69 de ani. Purtând aparatele, ei au făcut între mai puțin de 5.000 și peste 10.000 de pași pe zi, având ritmuri diferite.
După ce au analizat aceste date, cercetătorii au constatat că oamenii care au făcut între 7.500 de pași și 10.000 de pași în fiecare zi au reușit să reducă riscul de moarte prematură.
De asemenea, un ritm mai alert de mers, cu 90 de pași pe minut, timp de cel puțin 30 de minute, a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces, indiferent de numărul de pași parcurși.
„Indiferent de numărul total de pași zilnici, menținerea unei cadențe mai ridicate la mers ar putea fi un obiectiv promițător pentru prevenirea mortalității premature”, au declarat cercetătorii.
Pentru cei care duc un stil de viață sedentar, cu mai puțin de 5.000 de pași pe zi, „creșterea ritmului de mers poate reduce substanțial riscul de deces din orice cauză și riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare”, au precizat experții.
În același timp, cei care preferă să meargă mai încet, pot să se plimbe ceva mai mult pentru ca plimbarea zilnică să aibă beneficii pentru sănătate.
Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, Alexandru Rogobete susține că bugetul Sănătății este greu de estimat, deoarece cheltuielile variază în funcție de numărul pacienților, al urgențelor și de costul tratamentelor.
„În sănătate, reformele nu se pot face prin tăieri. Se fac prin construcție, investiții și viziune. Bugetul sănătății nu este și nu va fi niciodată un Excel perfect predictibil. Este unul dintre cele mai dinamice și volatile bugete ale statului. Poți face estimări pe baza anilor anteriori, dar nu poți ști cu exactitate câți pacienți se vor îmbolnăvi, câte urgențe vor ajunge în UPU, care va fi încărcarea ATI, câte accidente colective vor exista sau câți oameni vor avea nevoie de tratamente costisitoare”, a scris fostul ministru al Sănătății.
Situația din oncologieAlexandru Rogobete a dat ca exemplu cheltuielile pentru tratamentele oncologice, despre care spune că au crescut puternic în ultimii ani.
„Consumul pentru tratamentul medicamentos a crescut de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depășește 10,3 miliarde. De ce? Pentru că România și-a dezvoltat capacitatea de diagnostic: mai multe CT-uri, RMN-uri, PET-CT-uri, laboratoare performante, screening și diagnostic mobil. Încǎ nu suficiente, dar mult mai multe ca acum 5 ani! O dezvoltare vizibilǎ și normalǎ! Diagnosticăm mai mulți pacienți și îi diagnosticăm mai repede”, a subliniat Rogobete.
El spune că, în paralel, a crescut și capacitatea de tratament, prin modernizarea spitalelor și secțiilor, dezvoltarea blocurilor operatorii, a secțiilor ATI și a serviciilor de radioterapie, precum și prin accesul la terapii moderne.
„Mai mulți pacienți diagnosticați înseamnă mai mulți pacienți tratați. Iar mai mulți oameni tratați înseamnă, firesc, costuri mai mari”, a adăugat fostul ministru.
Critici la adresa lui Bolojan și a șefului CNASRogobete i-a criticat apoi pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe președintele CNAS, Horațiu Moldovan, spunând că privesc evoluția cheltuielilor din Sănătate „aproape exclusiv contabil”.
„Aici este problema de viziune a premierului demis Ilie Bolojan și a președintelui CNAS, Horațiu Moldovan. Când privești această evoluție aproape exclusiv contabil și o prezinți ca pe o anomalie care trebuie tăiată, nu înțelegi mecanismul unui sistem de sănătate care și-a crescut capacitatea de a diagnostica și trata”, a scris acesta.
Fostul ministru a criticat și ideea înlocuirii unor medicamente cu variante mai ieftine doar pentru că ar avea efecte similare.
„Medicina nu se face cu aproximații. Sănătatea nu se reformează cu barda. Și asta nu este reformă. Sigur că trebuie eliminată risipa. Trebuie negociate prețurile și folosite genericele și biosimilarele acolo unde sunt indicate medical. Trebuie urmărit fiecare leu public. Dar reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienților pentru ca un tabel să arate mai bine”, a transmis Rogobete.
Rogobete a spus că reforma sistemului trebuie să însemne diagnostic mai rapid, tratamente mai eficiente și construirea unui sistem sustenabil.
„Domnule Bolojan, domnule Moldovan, sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri. Este un sistem viu, construit pentru oameni. Riști sănătatea și viața oamenilor”, a conchis Alexandru Rogobete.
Regele Harald al V-lea al Norvegiei a petrecut peste trei decenii pe tron și a murit la vârsta de 89 de ani.
O procesiune pe jos de la palatul regal la Catedrala din Oslo va începe la ora locală 12.00, urmată de o ceremonie religioasă. Ceremonia va începe cu un minut de reculegere la nivel național, scrie Reuters.
Participanți din întreaga lumePrintre participanții așteptați se numără prințul William și prințesa Anne din Marea Britanie, prințul Akishino al Japoniei și prințesa Kiko, regele Felipe, regina Letizia și regina Sofia din Spania, familia regală a Suediei, precum și regele Frederik și regina Mary din Danemarca.
Au fost invitați, de asemenea, șefi de stat din întreaga lume.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit marți seara la Oslo, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul Norvegiei și cu alți oficiali pentru a discuta despre războiul în curs cu Rusia, au declarat oficiali de ambele părți.
Regina Mette-Marit, așteptată la ceremoniiSe așteaptă ca regina Mette-Marit, în vârstă de 53 de ani, să participe la ceremonii, dar aceasta va călători cu mașina împreună regina Sonja, văduva regelui Harald, în vârstă de 89 de ani.
Săptămâna trecută, Mette-Marit a fost nevoită să-și anuleze planurile de a participa la ceremonia de depunere a jurământului soțului său, regele Haakon al VIII-lea, în parlament, din cauza unor complicații apărute în urma operației sale.
Fiul ei, Marius Borg Hoiby, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei cu Haakon, este de asemenea așteptat la înmormântare, în ciuda faptului că se află în arest la domiciliu și poartă un dispozitiv de monitorizare la gleznă, după ce a fost condamnat pentru viol și violență domestică. El a formulat apel împotriva sentinței.
Înmormântat la cripta regalăDupă slujba de miercuri, un cortegiu mai restrâns va însoți sicriul până la cripta regală de la Cetatea Akershus, cu vedere spre portul din Oslo. Acolo, sicriul lui Harald va fi așezat într-un sarcofag, alături de cele ale părinților săi.
Când Haakon va ieși din criptă, perioada de doliu național se va încheia oficial, iar steagurile care au fost arborate în bernă de la moartea lui Harald vor fi ridicate din nou.
Mii de oameni, așteptați în OsloPoliția norvegiană a anunțat că asigurarea securității în timpul ceremoniilor de înmormântare reprezintă cea mai mare operațiune planificată din istoria forței de ordine, fiind așteptate mulțimi numeroase în centrul orașului Oslo. Elevii vor avea permisiunea să lipsească de la ore pentru a participa la înmormântare.
Sute de mii de norvegieni i-au adus un omagiu lui Harald, lăsând flori, lumânări și steaguri în fața Palatului Regal sau defilând pe lângă sicriul său în capela regală.
