Potrivit unui comunicat al ministerului, normele au ca scop stabilirea principiilor, a cadrului general și a procedurii privind acordarea unui sprijin financiar pentru cuplurile și persoanelor singure care-și dorec să devină părinți.
„Voi promova și voi sprijini întotdeauna inițiativele dedicate susținerii familiilor în eforturile lor de a avea copii, oferind astfel un sprijin important pentru consolidarea familiei și creșterea natalității în România. Îmi doresc ca acest program să continue, pentru că este un program necesar, atât timp cât infertilitatea rămâne o problemă reală în țara noastră”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Sprijinul se acordă sub forma a două vouchere, în cuantum de 15.000 de lei. Astfel, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, în suma de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise.
Voucherele se vor acorda în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile. Toate documentele se vor depune în format electronic, prin intermediul unei platforme digitale dedicate acestui program, anunță reprezentanții Ministerului Muncii.
Articolul Normele pentru programul de Fertilizare in vitro, în dezbatere publică apare prima dată în Mediafax.
Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au anunţat marţi că la congresul de miercuri al confederaţiei sindicale au fost invitaţi şi cei doi candidaţi din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale: George Simion (preşedinte AUR) şi Nicuşor Dan (independent).
„Până la această oră avem confirmarea participării din partea domnului George Simion”, au transmis sindicaliştii marţi.
Ulterior, miercuri, BNS a anunţat că la congresul de miercuri a confirmat prezenţa şi cel de-al doilea candidat ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Nicuşor Dan.
Articolul Nicuşor Dan a confirmat prezenţa la Congresul Blocului Naţional Sindical apare prima dată în Mediafax.
Costul unei reparații complete va fi, cel mai probabil, suportat de guvernele occidentale, inclusiv de Regatul Unit, deoarece estimările inițiale arată că o reparație completă va costa mai mult decât suma de 25 de milioane de euro disponibilă într-un fond internațional special pentru situații neprevăzute, informează The Guardian.
Atacul de la jumătatea lunii februarie nu a provocat un risc radiologic imediat, dar a deteriorat semnificativ structura de izolare de 1,5 miliarde de euro construită în 2017 pentru a înveli reactorul distrus și este probabil să dureze luni, dacă nu ani, pentru a fi reparată complet.
Structura de oțel înaltă de 110 metri de la Cernobîl a fost lovită înainte de ora 2 dimineața, la 14 februarie, senzorii înregistrând „ceva de genul unui cutremur de magnitudine 6-7”, potrivit lui Serhiy Bokov, inginerul șef de serviciu.
Atacul, provocat de o dronă care zbura dedesubt la un nivel la care nu putea fi detectată de radar, a făcut o gaură de 15 metri pătrați în acoperișul exterior. De asemenea, a provocat un incendiu la învelitoarea interioară a structurii, care a necesitat peste două săptămâni pentru a fi stins.
Articolul Un atac rusesc cu drone a provocat daune în valoare de zeci de milioane de euro la Cernobîl apare prima dată în Mediafax.
Cu această ocazie, în perioada 9–10 mai, Bucureștiul devine gazda unui eveniment aniversar de amploare, la care vor participa peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele. Evenimentul confirmă prestigiul și recunoașterea internațională a MLNR, care deține în prezent 212 recunoașteri oficiale la nivel mondial.
De-a lungul istoriei, frații masoni români au contribuit activ la momente definitorii ale devenirii naționale: Revoluția de la 1848, Unirea din 1859, proclamarea Independenței și semnarea Tratatului de la Trianon. După renașterea Masoneriei în 1993, MLNR s-a reafirmat în spațiul public ca promotoare a valorilor morale, culturale și civice.
Fideli moștenirii lăsate de înaintași, masonii privesc cu luciditate prezentul și construiesc cu încredere viitorul, fără a se lăsa ancorați în trecut.
Marea Lojă Națională din România organizează în mod constant conferințe, gale de excelență și o varietate de activități care susțin valorile academice, realizările în artă și știință, precum și politicile publice în domenii precum Educația, Protecția Mediului și combaterea consumului de droguri.
„Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România: aniversăm 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale.
Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România”, a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu.
Evenimentele aniversare vor include vizite oficiale la obiective istorice și culturale, dar și un concert festiv ce va celebra bogăția tradițiilor românești – un omagiu adus spiritului național și unității prin cultură.
Articolul 145 de ani de la „Aprinderea Luminilor” – Marea Lojă Națională din România, simbol al continuității și recunoașterii internaționale apare prima dată în Mediafax.
Kashmirul, o vale pitorească din Himalaya, se află între India și Pakistan, țări înarmate nuclear care se luptă de aproape 80 de ani pentru controlul asupra regiunii.
Kashmirul a ajuns să fie împărțit între India, majoritar hindusă, care guvernează Valea Cașmirului, Jammu și Ladakh; Pakistanul islamic, care controlează Azad Kashmirul („Kashmirul liber”) și zonele nordice; și China, care deține Aksai Chin.
Istoric al conflictului. Trei războaie majore și numeroase conflicte la graniță.În 1947, Marea Britanie a împărțit India, fosta sa colonie, în două țări. Una a fost Pakistan, cu o majoritate musulmană. Cealaltă, formată în majoritate din hinduși, a păstrat numele de India. Dar soarta Kashmirului a rămas nehotărâtă.
În câteva luni, atât India, cât și Pakistanul au revendicat teritoriul. A urmat o confruntare militară. Conducătorul hindus al Kashmirului a fost de acord ca regiunea să facă parte din India în schimbul unei garanții de securitate, după ce milițiile pakistaneze au pătruns în unele părți ale teritoriului său.
A urmat primul război pe care India și Pakistanul îl vor purta pentru Kashmir.
În ianuarie 1949, primul război dintre India și Pakistan pe tema Kashmirului s-a încheiat după intervenția Organizației Națiunilor Unite pentru a negocia o încetare a focului.
În conformitate cu termenii încetării focului, a fost trasată o linie care împărțea teritoriul. India ar fi ocupat aproximativ două treimi din zonă, iar Pakistanul cealaltă treime.
Linia de demarcație trebuia să fie temporară, în așteptarea unei soluții politice mai permanente.
Un nou războiTensiunile erau deja mari între India și Pakistan în vara anului 1965. La începutul anului avusese loc o încăierare între forțele lor de-a lungul frontierei, într-o zonă situată la sud de Kashmir.
În august, când Pakistanul a condus o ofensivă secretă peste linia de încetare a focului din Kashmir, luptele au degenerat rapid într-un război în toată regula. Confruntarea a fost de scurtă durată – a durat doar aproximativ trei săptămâni – dar sângeroasă.
În ianuarie 1966, India și Pakistanul au semnat un acord pentru soluționarea viitoarelor dispute prin mijloace pașnice. Dar pacea nu avea să dureze.
Un nou război și o nouă țară
La scurt timp are loc un război reginal. După războiul din 1971, care a dus la crearea Bangladeshului, Pakistanul și India au decis să revină asupra problemei nerezolvate a Kashmirului.
În decembrie 1972, țările au anunțat că au rezolvat impasul privind linia de încetare a focului din Kashmir. Dar s-au schimbat puține lucruri. Linia temporară de încetare a focului din 1949 a devenit o „linie de control” oficială. Fiecare țară a păstrat partea din Kashmir. Deși acordul nu a schimbat prea mult status quo-ul din Kashmir, el a venit cu o aspirație de a îmbunătăți relația volatilă dintre India și Pakistan.
Tensiunile din ultimele deceniiÎn timpul unei perioade de agitație politică deosebită – agravată în 1987 de disputele privind alegerile locale pe care mulți le-au considerat fraudate – unii locuitori din zonă au trecut la militantism, pe care Pakistanul avea să îl alimenteze și să îl sprijine în cele din urmă.
În următorul deceniu, poliția a înregistrat zeci de mii de incidende mai mici sau mai mari, de la schimburi de focuri la răpiri și incidente între trupe.
Pe măsură ce se apropia noul mileniu, India și Pakistanul păreau pregătite să stabilească o pace mai permanentă. Într-un gest de bunăvoință, prim-ministrul pakistanez l-a găzduit pe omologul său indian în februarie 1999. Niciun prim-ministru indian nu mai vizitase Pakistanul de un deceniu.
Summitul – între liderii unor adversari care dețineau fiecare arme nucleare – a dus la semnarea unor documente care afirmau angajamentul lor reciproc de a normaliza relațiile.
„Trebuie să aducem pacea poporului nostru”, a declarat prim-ministrul pakistanez, Nawaz Sharif, la o conferință de presă, în timp ce prim-ministrul indian Atal Bihari Vajpayee zâmbea alături de el. „Trebuie să aducem prosperitate poporului nostru. Ne datorăm acest lucru nouă înșine și generațiilor viitoare”.
Luptele au izbucnit după ce „infiltrați” din Pakistan au ocupat poziții în partea din Kashmir administrată de India. India a susținut că „infiltrații” erau soldați pakistanezi, ceea ce și analiștii occidentali aveau să creadă. Pakistanul a negat că forțele sale ar fi fost implicate, insistând că în spatele operațiunii se aflau luptători independenți pentru libertate.
Războiul s-a încheiat atunci când Sharif a cerut retragerea „infiltraților” (el a susținut tot timpul că aceștia nu erau forțe pakistaneze și că Pakistanul nu îi controla). Câteva luni mai târziu, Sharif a fost destituit printr-o lovitură de stat militară condusă de un general pakistanez care, s-a stabilit ulterior, a condus operațiunea militară care a declanșat războiul.
După războiul din 1999, Kashmirul a rămas una dintre cele mai militarizate zone din lume. Tulburările aproape constante din teritoriu au adus India și Pakistanul în pragul războiului de mai multe ori în anii care au urmat.
Violența a început să scadă în jurul anilor 2000, însă anii de insurgență au erodat și mai mult relația fragilă dintre Pakistan și India.
Ultimul eveniment major înainte de cel din 2025 a fost în 2019, când un atentat cu bombă în Kașmir a ucis cel puțin 40 de soldați indieni. Avioanele de război indiene au efectuat lovituri aeriene în Pakistan ca represalii, însă conflictul s-a detensionat înainte de a deveni un război total.
În toată istoria modernă a Kashmirului – de când conducătorul său hindus a aderat la India – teritoriul s-a bucurat de un anumit grad de autonomie. Independența sa relativă a fost înscrisă în Constituția Indiei. Însă, în august 2019, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a retras statutul privilegiat al Kashmirului.
2025 și noul conflict militarLa 22 aprilie, militanții au împușcat și ucis 26 de persoane, majoritatea turiști din diferite părți ale Indiei, lângă Pahalgam, în Kashmir. Alte 17 persoane au fost rănite.
Acesta a fost unul dintre cele mai grave atacuri asupra civililor indieni din ultimele decenii.
Aproape imediat după aceea, oficialii indieni au sugerat că Pakistanul ar fi fost implicat. Modi, prim-ministrul, a promis pedepse severe pentru autorii atacului și pentru cei care le-au oferit adăpost, deși nu a menționat în mod explicit Pakistanul.
Pakistanul a negat rapid implicarea și a declarat că este „gata să coopereze” cu orice anchetă internațională privind atacul terorist. Dar India nu a fost liniștită. De atunci, liderii săi au părut să construiască un caz pentru o confruntare militară.
În noaptea de 6 spre 7 mai India a lansat un atac asupra mai multor poziții din Pakistan ca răspuns la atacul terorist. CITEȘTE info LIVE AICI
Surse: WP, NYT, CRF, Reuters.
Articolul Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a declarat că recentele lovituri indiene împotriva unor ținte din Pakistan și din Kashmirul controlat de Pakistan au fost o „rușine”.
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a declarat că tocmai a auzit despre intensificarea ostilităților care a avut loc în ultimele ore.
„Este o rușine. Tocmai am auzit despre asta în timp ce intram pe ușa sediului oval. Doar am auzit despre asta. Cred că oamenii știau că se va întâmpla ceva pe baza unui pic de trecut. Ei se luptă de mult timp. Au luptat timp de multe, multe decenii. Și secole, de fapt, dacă te gândești la asta. Sper să se termine foarte repede”, a spus Trump.
ContextMai multe explozii puternice au fost auzite miercuri dimineața ( ora locală) în mai multe locuri din Pakistan și Kașmirul pakistanez, în timp ce India a declarat că a atacat „infrastructura teroristă” în nouă locuri, iar Pakistanul a promis să răspundă atacurilor.
Într-o declarație postată pe X, Sharif a spus:
„Pakistanul are tot dreptul să răspundă în forță la acest act de război impus de India și un răspuns în forță este dat”.
El a declarat că „întreaga națiune” este alături de forțele armate pakistaneze în ceea ce privește „modul de a face față inamicului”.
Articolul Prima reacție a lui Trump după atacul Indiei asupra Pakistanului apare prima dată în Mediafax.
UPDATE Răspuns al Pakistanului
Armata indiană afirmă că Pakistanul a „tras cu artileria în Bhimber Gali, în zona Poonch-Rajauri” din Kashmirul administrat de India, chiar dincolo de linia de demarcație.
Forțele armate ale Indiei „răspund în mod adecvat, într-o manieră calibrată”, afirmă armata într-o postare pe X.
Pakistanul răspunde „în forță” la „actul de război” al Indiei, afirmă prim-ministrul.
Într-o declarație postată pe X, Sharif a spus:
„Pakistanul are tot dreptul să răspundă în forță la acest act de război impus de India și un răspuns în forță este dat”.
El a declarat că „întreaga națiune” este alături de forțele armate pakistaneze în ceea ce privește „modul de a face față inamicului”.
UPDATE Trei morți și 12 răniți, potrivit Pakistanului. Pakistanul va reacționa la atacuri, spune premierul Sharif.
UPDATE Reacția lui Donald TrumpPreședintele american Donald Trump a declarat că recentele lovituri indiene împotriva unor ținte din Pakistan și din Kashmirul controlat de Pakistan au fost o „rușine”.
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a declarat că tocmai a auzit despre intensificarea ostilităților care a avut loc în ultimele ore.
„Este o rușine. Tocmai am auzit despre asta în timp ce intram pe ușa Biroului Oval. Tocmai am auzit despre asta. Cred că oamenii știau că se va întâmpla ceva pe baza unui trecutului. Ei se luptă de mult timp. Au luptat timp de multe, multe decenii. Și secole, de fapt, dacă te gândești la asta. Sper să se termine foarte repede”, a spus el.
Știre inițialăPakistanul spune că a fost ținta unui atac cu rachete din partea Indiei.
După explozii, a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică în Muzaffarabad, capitala Kashmirului pakistanez, au declarat martorii.
Oficiali pakistanezi din domeniul securității au declarat că India a tras trei rachete peste graniță.
Potrivit oficialilor, rachetele au lovit locații din Kashmirul administrat de Pakistan și din provincia Punjab din estul țării.
Ministerul indian al Apărării a declarat că a vizat „infrastructura teroristă” din Pakistan și din Jammu și Kashmir „ocupat” de Pakistan „de unde au fost planificate și dirijate atacuri teroriste împotriva Indiei”.
Un purtător de cuvânt militar pakistanez a declarat că țara va răspunde atacurilor.
India a efectuat acest „atac laș sub acoperirea nopții”, vizând în mod deliberat civili pakistanezi nevinovați, au declarat oficiali din domeniul securității.
Tensiunile dintre cei doi vecini înarmați nuclear au crescut în urma unui atac armat al militanților în zona disputată din Kashmir luna trecută.
La 22 aprilie, cel puțin 26 de persoane, dintre care majoritatea erau turiști indieni, au fost împușcate mortal de bărbați înarmați într-un loc din apropierea stațiunii Pahalgam din partea controlată de India a regiunii.
India a descris masacrul drept un „atac terorist” și a afirmat că acesta are legături „transfrontaliere”, acuzând Pakistanul de sprijin.
Articolul India a anunțat că atacă poziții din Pakistan. Explozii puternice raportate / Premier: Pakistanul răspunde „în forță” la „actul de război” al Indiei apare prima dată în Mediafax.
