România va continua să opereze termocentralele pe cărbune, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, într-o conferință de presă susținută la Guvern.
Anunțul cu privire la decizie vine după negocieri complexe purtate cu reprezentanții Comisiei Europene și marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a precizat titularul mandatului de la conducerea Ministerului Energiei.
„Vestea este foarte clară: în continuare, România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor funcționa până la finalul anului 2029, iar două dintre ele cel puțin până în august 2026”, a declarat ministrul.
Bogdan Ivan a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze agent termic, energie electrică și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford.
„Aceasta reprezintă poate cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic. Prin această modificare a PNRR; care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem ân continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă”, a declarat Bogdan Ivan.
În plus, peste 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă, a spus ministrul Energiei.
Care e ponderea cărbunelui în mixul energeticPotrivit lui Bogdan Ivan, fără această decizie, România ar fi fost obligată să închidă până la 31 decembrie un total de 1.755 MW de capacități pe cărbune, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic național și ar fi dus la o creștere a importurilor de energie și a facturilor pentru populație.
Energie electrică din cărbune reprezenta, miercuri la pra 18:00 aproximativ 14% din producția totală, respectiv 987 MW din totalul producției de 6902 MW.
Pe primele locuri al surselor, în fața cărbunelui sunt apele (25,63% – 1768 MW), hidrocarburi (23,47% – 1619 MW), nuclear (19,31% – 1332 MW) și eolian (15,45% – 1066 MW).
Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgil Ivan, comenta recent, într-un răspuns pentru Mediafax, pe fondul discuțiilor privind închiderea centrelor pe cărbune, că o posibilă reducere a producției de energie electrică din această sursă s-ar resimți.
„Legat de perspectivele de consum și de producție, în condițiile în care în această iarnă se vor închide centralele pe cărbune, vom avea probleme. Atât concluziile Studiului de Adecvanță, cât și tonul discuțiilor cu Comisia Europeană sunt ca trei dintre cele cinci grupuri de la Complexul Energetic Oltenia să rămână în funcțiune. Trei din cinci, pentru că unul dintre ele se va retrage definitiv din exploatare cu data de 1 ianuarie și discuțiile sunt să rămână trei grupuri în operare comercială, iar celelalte două încă sunt încă în discuție. Asta înseamnă un aport undeva la 750 – 800 MW, undeva la 8 – 10 % din consumul la nivel național, ceea ce contează. Se fac eforturi, Ministerul Energiei depune eforturi, suntem angrenați și noi în toate aceste discuții”, a declarat Virgiliu Ivan, în răspunsul publicat săptămâna trecută.
Comisia Europeană a redeschis „chirurgical” negocierea privind termocentralele pe cărbuneCu ocazia conferinței de miercuri, ministrul a trecut în revistă demersurile României din ultimele două luni și a menționat că respingerea modificării ar fi putut atrage o penalizare de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, în contextul în care România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui treptat centralele pe cărbune cu unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.
„Noi eram în paradigmă ca și țară, ca în această toamnă să închidem un total de 1.755 MW, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, care ar fi dus la o penurie energetică și în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care vedem deja că au un preț foarte mare, și la o creștere a factorilor românilor”, a declarat ministrul Energiei.
El a explicat că Guvernul a decis să mențină în funcțiune centralele pe cărbune pentru a evita o nouă creștere a prețului energiei.
„Dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energie electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă, iar în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care România a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice plus capacități de stocare”, a detaliat ministrul Energiei.
„E foarte important de remarcat faptul că, după ce am venit cu un studiu de 6.000 de pagini, făcut după o metodologie europeană, făcut de cei de la Transelectrica (studiul de adecvanță – n.r.), pe care le mulțumesc pe această cale, Comisia Europeană a fost dispusă chirurgical să deschidă acest subiect, care nu a mai fost deschis ca și discuție de negociere niciodată și a fost de acord să facă acest lucru acum două luni de zile în baza argumentelor prezentate de România”, a subliniat ministrul.
Ministrul a subliniat că România își păstrează angajamentele de decarbonizare, dar fără a afecta securitatea energetică.
„Și în momentul de față putem să spunem că da, ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare pe care le avem într-o eficiență economică, dar niciodată în detrimentul securității energetice a României, niciodată în detrimentul interesului strategic al țării noastre pentru sistemul energetic național”, a spus Bogdan Ivan Ivan
Bogdan Ivan a vorbit și despre proiectele de investiții în noi capacități.
„Centralele pe gaz de la Isalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele după ce am terminat procedurile de citație publică și vom începe să lucrăm efectiv la aceste centrale, iar în urma de blocării unui proiect de 500 de megavati, panouri fotovoltaice plus capacități de stocare, anul viitor vom avea instalat această nouă facilitate”, a spus ministrul Energiei.
El a adăugat că centralele de producție a energiei pe baza de gaz de la Iernut și Mintia sunt prioritare.
„În paralel, lucrăm la Iernut, am reziliat contractele cu acea companie care nu a fost în stare să respecte termenele asumate. Lucrăm în continuare la Mintia pentru a ne asigura că prin tot ceea ce facem, din resurse europene, din penerele sau alte fonduri structurale, vom duce România dinspre un importator net de energie, înspre un exportator net de energie și o țară care își asigură necesarul energiei din producție proprie, lucru care, în mod normal, duce și la o scădere a prețului către consumatorul final, persoane fizice sau companii din sectorul industrial, ceea ce va însemna că România va scădea sub media la prețul plătit de consumatori”, a precizat ministrul Energiei.
Este vorba de centrala de la Iernut, care, după numeroase amânări de termene și două decizii de reziliere a contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, sub umbrela Romgaz, este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW, și centrala de la Mintia, contruită în locul vechii termocentrale, care, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România.
Conform celor mai recente date Eurostat, două orașe din țara noastră au reușit să depășească media Uniunii Europene (UE) în privința puterii de cumpărare, ci și unele dintre cele mai dezvoltate capitale vestice. Astfel, Bucureștiul și Cluj-Napoca se numără printre cele mai prospere zone ale Europei.
În 2023, PIB-ul pe locuitor la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 38.100 PPS (unități de putere de cumpărare), în creștere față de 36.000 PPS în anul precedent. PPS-ul este un indicator care măsoară mai exact standardul de viață, luând în calcul prețurile locale, nu doar valoarea nominală a produselor, scrie gandul.ro.
Surprinzător, capitala României a depășit cu mult această medie, atingând un nivel de 87.400 PPS – mai mult decât dublul valorii europene și peste nivelul unor orașe importante din sudul Europei, precum Roma, Milano sau Madrid.
Astfel, Bucureștiul a devenit astfel un veritabil pol economic regional, datorită investițiilor, salariilor mai ridicate și prezenței tot mai mari a companiilor multinaționale.
Pe locul al doilea în topul național se situează Cluj-Napoca, unde PIB-ul per capita este de 43.500 PPS, peste media Uniunii Europene. Orașul din inima Transilvaniei s-a transformat în ultimii ani într-un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată și un nivel de trai semnificativ peste alte regiuni ale țării.
Situația la nivel europeanLa nivel european, regiunile irlandeze Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) conduc clasamentul prosperității, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) din Germania și Paris (126.900 PPS).
Aceste zone concentrează sedii de mari corporații, activități industriale performante și o productivitate ridicată, ceea ce le asigură un standard de viață excepțional.
Pe de altă parte, contrastul rămâne puternic. Cele mai scăzute niveluri de PIB pe cap de locuitor au fost înregistrate în Mayotte (Franța) – 10.500 PPS, Haskovo (11.000 PPS) și Silistra (11.100 PPS), ambele din Bulgaria.
Și, în timp ce Cluj-Napoca și Bucureștiul confirmă trendul de dezvoltare accelerată, restul țării rămâne în continuare sub media europeană. Potrivit sursei citate, cele mai multe regiuni din România și Bulgaria se află în partea de jos a clasamentului, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor.
Diferența uriașă dintre capitală și restul regiunilor arată că România are o economie profund dezechilibrată. Totuși, performanța Bucureștiului și a Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în adevărate motoare ale prosperității europene.
Cercetătorii de la Centrul Oncologic MD Anderson Houston, afiliat Universității din Texas, au analizat aproape 900 de pacienți cu forme avansate de cancer, iar concluziile lor au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin. Studiul a comparat evoluția pacienților vaccinați cu un ser ARNm anti-COVID înainte sau la scurt timp după începerea imunoterapiei, iar diferențele de supraviețuire s-au dovedit spectaculoase.
„Partea cu adevărat interesantă a studiului nostru este că indică posibilitatea ca vaccinurile larg disponibile și cu cost redus să poată îmbunătăți dramatic eficacitatea anumitor terapii imune”, a declarat medicul oncolog Adam Grippin, coautorul cercetării, citat de Reuters.
Un aliat neașteptat al imunoterapieiEfectul benefic a fost observat mai ales la pacienții ale căror tumori produceau cantități scăzute din proteina PD-L1, un marker care, de obicei, limitează eficiența imunoterapiei. În această categorie, supraviețuirea la trei ani a fost aproape de cinci ori mai mare în rândul celor vaccinați.
Cercetătorii consideră că vaccinurile ARNm pot „antrena” sistemul imunitar într-un mod care amplifică răspunsul terapeutic la medicamente precum Keytruda, un inhibitor de punct de control imun produs de Merck. În experimente anterioare, aceste vaccinuri au determinat celulele canceroase să producă mai multă proteină PD-L1, înlesnind acțiunea medicamentelor care o blochează.
Speranță pentru cazurile greu de tratatMedicii spun că descoperirea ar putea deschide o nouă direcție în oncologie, oferind o șansă mai mare de supraviețuire chiar și pacienților care nu răspund la tratamentele actuale.
„Sperăm că vaccinurile pe bază de ARN mesager nu doar că vor îmbunătăți rezultatele pacienților tratați cu imunoterapii, ci vor aduce beneficiile acestor terapii și celor cu boli rezistente la tratament”.
Studiul deschide o nouă direcție de cercetare privind rolul vaccinurilor ARNm – folosite pe scară largă în pandemia COVID-19 – nu doar ca instrumente de prevenție, ci și ca potențiali amplificatori ai răspunsului imun în cancer.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, concluziile exercițiului de mobilizare a rezerviștilor, desfășurat săptămâna trecută în București și Ilfov.
În cadrul conferinței, Gheorghiță Vlad a fost întrebat dacă România va intra sau nu în vreun război și a clarificat anumite aspecte.
„În momentul de faţă, nu avem nicio informaţie care să ne conducă la o ipoteză de agresiune, de producere a unei agresiuni asupra teritoriului naţional. Am spus, în schimb, că România are nevoie de o populaţie pregătită, de o economie naţională capabilă să ducă şi un efort de război şi, nu în ultimul rând, de un plan de combatere a dezinformării şi a fake news-ului”, a subliniat șeful Statului Major al Apărării.
În cadrul conferinței de presă, generalul Gheorghiță Vlad a clarificat și dacă România va trimite militari în Ucraina, în contextul războiului Rusiei.
„Nu intrăm într-un război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Și nici nu trimitem militari în Ucraina. Nu avem militari în Ucraina, nu am trimis militari în zonele de conflict”, a subliniat Gheorghiță Vlad.
Concluziile exercițiului de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare – MOBEX B-IF-25 -, desfășurat săptămâna trecută, arată că aproximativ 83% din rezerviștii din București și Ilfov mobilizați pentru exercițiu s-au prezentat la ordin.
„BID are rolul de bancă națională de dezvoltare – mobilizează resurse financiare pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, modernizarea infrastructurii și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii”, a spus ministrul, pe Facebook.
Potrivit lui Nazare, au fost trasate „obiective clare și termene ferme de acțiune, astfel încât resursele financiare să ajungă rapid acolo unde sunt cel mai necesare”:
În acest fel, BID va lansa anul acesta noi produse financiare prin care:
„Un exemplu concret de proiect deja lansat este Fondul de Participare Regională, în valoare de 233 milioane euro, dedicat IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov.
Prin acest fond, BID oferă finanțări avantajoase, cu grant de până la 40%, pentru firmele care investesc în producție, digitalizare, energie verde sau extinderea activității. Utilitatea acestui fond este dublă: reduce costul finanțării pentru antreprenori și stimulează dezvoltarea economică regională, contribuind la reducerea decalajelor dintre regiuni”.
Nazare a cerut „accelerarea lansării noilor instrumente până la finalul anului 2025, astfel încât efectele lor să fie vizibile în economie încă din 2026 – prin investiții noi, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor românești”.
Obiectivul imediat al Băncii de Investiții și Dezvoltare este susținerea economiei reale, prin finanțarea proiectelor care generează valoare și dezvoltare durabilă.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur modul în care Ilie Bolojan gestionează sistemul pensiilor speciale pentru magistrați, afirmând că executivul prioritizează „statuia unora și altora” în loc să corecteze excesele.
El a subliniat că nu este normal ca unii magistrați să iasă la pensie la 48-49 de ani cu sume de 7.000–10.000 de euro și a promis că PSD va veni rapid cu o propunere legislativă care să readucă „normalitatea” în sistem, respectând toate controalele de constituționalitate, inclusiv avizele CCR.
„Aceste lucruri se fac ascultând sistemul și vorbind cu Ministrul Justiției, care a trimis observații Guvernului în ultimele săptămâni, dar care nu au fost luate în considerare”, a afirmat Grindeanu, adăugând că modificările vor fi aplicate rapid, „indiferent de spectacolul de sunet și lumini pe care l-au pus la cale unii și alții”.
Liderul social-democrat a lansat și o ironie la adresa premierului: „Să demonstrăm că poți guverna și cu inima deschisă, nu doar cu sprânceana încruntată către proprii cetățeni”.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri, la Guvern, că discută deja cu reprezentanți ai Ministerului de Interne și cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pentru a identifica și elimina punctele slabe ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și ale alimentării cu gaze.
„Lucrez foarte bine cu domnul Raed Arafat, care este un profesionist de sărbătorit, și cu toți cei care vrem să preîntâmpinăm astfel de situații în care viața unor oameni o să fie pusă în pericol”, a spus Ivan.
Ministrul a mai spus că autoritățile așteaptă concluziile anchetei pentru a putea interveni punctual acolo unde sunt identificate probleme.
„După ce va fi terminată ancheta și vom ști exact, din punct de vedere tehnic, care sunt vulnerabilitățile, vom putea acționa chirurgical pe fiecare problemă în parte. Înainte, avem nevoie de expertiza procurorilor, a criminaliștilor și a specialiștilor în domeniu”, a adăugat Ivan.
Întrebat, miercuri seară, dacă Comisia Europeană ar putea acorda României o amânare până după sărbători pentru a reface reforma, ministrul a răspuns: „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea este că termenul de șase luni este un termen care curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu „hai că poate, hai că merge”, dar acesta este un termen care nu are cum să mai fie întors. Șase luni, 28 noiembrie, se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme”.
Referitor la posibilitatea unei soluții de compromis cu Comisia Europeană, ministrul a anunțat că vineri va discuta la Bruxelles exact care sunt opțiunile disponibile. Curtea Constituțională a avut „doar observații de formă” la legea pensiilor speciale, nu observații de fond, a menționat Pîslaru.
„Fiind a treia oară când lua o decizie, după două amânări, dacă avea observații de fond le-ar fi spus. Aș vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestie doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiționată sau ceva care se poate să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultima sută de metri”, a explicat ministrul.
Pîslaru anunță că Guvernul lucrează la un plan concretÎntrebat dacă are așteptări mari de la negocierile de la Bruxelles, Pîslaru a fost realist și a precizat că Guvernul lucrează la un plan concret: „Evident, nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim”.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Decizia a venit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat o obiecție de neconstituționalitate. Reforma pensiilor speciale este una dintre jaloanele din PNRR pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de finanțare europeană.
„Așa cum foarte bine ați văzut, voința politică, în ciuda lucrurilor discutate inclusiv în spațiul public, rămâne de a rezolva acest subiect și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale indicate de Curtea Constituțională”, a spus ministrul într-o conferință, miercuri.
El a subliniat că termenul-limită pentru rezolvarea jalonului din PNRR, legat de suma de 231 milioane de euro, este 28 noiembrie, iar respectarea acestuia este crucială.
Ministrul a explicat că sunt două componente importante: „Una este că trebuie rezolvată (reforma – n.r.) oricum, cu deadline sau fără, cu PNRR sau fără PNRR. A doua este că am prefera să avem acești 231 milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei. Prin urmare, trebuie să ne mișcăm repede pentru a îndeplini această funcție”.
Pîslaru a mai spus că, deși se discută despre o revizuire pe fond a legii, acest lucru ar putea afecta șansele de a respecta termenul: „O revizuire pe fond ar afecta șansele să ne încadrăm până pe 28 noiembrie. Sunt convins că prim-ministru va anunța exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva problema”.
„În trei luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, deci putem să stăpânim condițiile de negociere și să adoptăm soluția care deblochează fondurile”, a mai spus ministrul.
