Antoine Griezmann a primit acceptul clubului Atlético Madrid pentru această deplasare, profitând de perioada de pauză a echipei, notează publicația spaniolă Marca.
Sursa citată arată că înțelegerea dintre părți este deja stabilită, iar vizita în Statele Unite are ca scop finalizarea detaliilor contractuale.
Transferul marchează ultimul mare angajament din cariera lui Griezmann, în care formația madrilenă a avut un rol esențial.
Fotbalistul urmează să își ducă la capăt actualul sezon alături de Atlético, având ca obiective câștigarea Cupei și, eventual, a Ligii Campionilor.
Conducerea clubului spaniol și-a exprimat sprijinul total pentru decizia atacantului, oferindu-i toate facilitățile necesare pentru finalizarea mutării.
Antoine Griezmann este în prezent golgheterul all-time al echipei madrilene. Este singurul jucător din istoria clubului cu peste 200 de reușite.
După încheierea sezonului, în luna mai, internaționalul francez își va continua cariera în Major League Soccer, competiție în care a declarat în repetate rânduri că își dorește să joace înainte de retragere.
Raportul anual al OMM privind starea climei aduce o concluzie clară. Planeta acumulează căldură mai repede decât o poate elimina. Dezechilibrul energetic al Pământului a atins cel mai înalt nivel din cei 65 de ani de observații sistematice, potrivit Daily Mail.
Gazele cu efect de seră – dioxid de carbon, metan și oxid de azot – captează radiația infraroșie în atmosferă. Rezultatul este o acumulare masivă de energie în exces. Peste 91% din această căldură este absorbită de oceane, potrivit aceleiași surse.
Secretarul general al ONU, António Guterres, nu a lăsat loc de interpretare. „Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic cheie indică roșu”, a declarat acesta.
CO2, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi milioane de aniConcentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă au atins 423 de părți pe milion. Această valoare reprezintă 152% față de nivelul de dinaintea Revoluției Industriale. Este cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii doi milioane de ani, conform raportului OMM.
Metanul se află la 266% față de concentrațiile preindustriale. Oxidul de azot a ajuns la 125%. Ambele gaze sunt la maximul din ultimii 800.000 de ani.
Oceanele se încălzesc de două ori mai repede față de acum 20 de aniConținutul de căldură al oceanelor a atins un nivel record în 2025. Rata de încălzire a mărilor s-a dublat între perioadele 1960–2005 și 2005–2025. Fiecare dintre ultimii nouă ani a stabilit un nou record în privința căldurii stocate în ocean.
Consecințele sunt directe și vizibile. Gheața marină arctică a atins sau s-a apropiat de cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în 2025. Pierderea de masă a ghețarilor s-a numărat printre cele mai grave cinci valori din istoria măsurătorilor.
El Niño ar putea împinge temperaturile spre noi recorduri în 2026–2027Experții avertizează că încălzirea nu se va opri. Dr. Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading, explică mecanismul. El Niño eliberează cantități mari de căldură din ocean în atmosferă. Combinat cu nivelurile deja record de gaze cu efect de seră, efectul poate fi semnificativ.
„Există șanse mari să vedem din nou condiții de El Niño mai târziu în acest an”, a spus cercetătorul. Acest lucru ar putea determina o nouă creștere a temperaturilor globale în 2026–2027.
Anul 2025 a fost al doilea sau al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată. Temperatura medie a depășit cu 1,43°C media perioadei 1850–1900. Cei mai calzi ani rămân 2024, 2023 și 2025, în această ordine, conform datelor Copernicus.
Ce spune OMM despre consecințele pe termen lungSecretarul general al OMM, Celeste Saulo, atrage atenția asupra amplorii problemei. „Activitățile umane perturbă din ce în ce mai mult echilibrul natural. Vom trăi cu aceste consecințe timp de sute și mii de ani”, a declarat aceasta.
Raportul identifică schimbări la scară largă cu efecte pe termen extrem de lung. Clima Pământului, odată destabilizată, nu revine rapid la echilibru. Oamenii de știință subliniază că deciziile luate acum vor determina condițiile de viață ale generațiilor viitoare.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție.
Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac;
Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor.
Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis.
În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.
Este o performanță istorică pentru această țară, care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în fotbal în ultimul deceniu, pe fondul unei generații de aur ce împinge echipa spre noi culmi, notează Newsweek.
Înaintea turneului, Norvegia nu merge doar cu entuziasm, ci și cu ambiții serioase. Dacă alte naționale revenite după mult timp la Cupa Mondială se mulțumesc să joace cele trei meciuri din grupe, nordicii par capabili nu doar să treacă de această fază, ci și să avanseze considerabil în competiție.
Erling Haaland va conduce ofensiva Norvegiei în America de Nord, fiind considerat unul dintre cei mai valoroși atacanți ai momentului, dar și ai secolului XXI. Și în acest sezon este lider în clasamentul golgheterilor din Premier League, cu 22 de goluri marcate pentru Manchester City.
Alături de el, Martin Ødegaard, căpitanul lui Arsenal, completează un duo care ajunge la turneul final în mare formă, după o campanie de calificare excelentă.
Duminică a fost prezentat oficial echipamentul Norvegiei pentru Cupa Mondială din 2026, iar reacțiile fanilor nu au întârziat să apară. Noul design a stârnit un val de entuziasm în mediul online.
„Asta numim noi un echipament reușit” a scris un fan, încântat de noul look.
„Așa arată un design cu adevărat bun” a comentat un alt suporter, aprobând fără rezerve noul kit.
„Tricourile Norvegiei arată absolut spectaculos!” a transmis un alt fan, sugerând și contextul lansării. „În plus, acești doi jucători vor fi adversari peste doar două ore.”
Totuși, nu toată lumea a fost impresionată. Au existat și voci critice.
„Au luat pur și simplu steagul și au pus un logo Nike. Atât.” a comentat ironic un alt utilizator.
Potrivit profesorului Christian Doeller, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului din Leipzig, creierul nu doar ne ajută să ne orientăm în spațiu, ci funcționează el însuși ca un sistem de navigație pentru organizarea gândurilor și a cunoștințelor. În cadrul experimentelor, participanții sunt plasați într-un scanner cerebral și trebuie să rezolve sarcini într-un mediu virtual, asemănător unui joc pe calculator. De exemplu, aceștia trebuie să conducă un taxi într-un oraș virtual și să transporte pasageri dintr-un punct în altul, scrie Euronews.
În timp ce subiecții navighează prin orașul virtual, cercetătorii monitorizează activitatea creierului pentru a înțelege modul în care sunt codificate informațiile și luate deciziile.
Legătura dintre orientare, memorie și învățareCercetările sugerează că aceleași mecanisme cerebrale folosite pentru orientarea în spațiu sunt implicate și în organizarea memoriei și a cunoștințelor. Doeller explică faptul că oamenii folosesc adesea strategii spațiale pentru a organiza informațiile, chiar și în viața de zi cu zi. De exemplu, documentele sau notițele sunt aranjate în spațiu pentru a reflecta relațiile dintre idei sau concepte.
Această idee amintește de sistemul sociologului Niklas Luhmann, care își organiza cele aproximativ 90.000 de notițe într-o „cutie de fișe” structurată, considerată de unii cercetători o reflecție a modului în care funcționează creierul uman. Potrivit lui Doeller, sistemul cerebral responsabil de navigație este activ ori de câte ori oamenii folosesc spațiul pentru a organiza informații sau pentru a memora date.
Descoperirea celulelor „grid” la oameniUnul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării lui Doeller a fost demonstrat în 2010, când el și colegii săi au identificat semnale cerebrale asociate așa-numitelor „grid cells” – celule neuronale implicate în orientarea spațială. Aceste celule fuseseră observate anterior la rozătoare, însă studiul publicat în revista Nature a arătat că oamenii folosesc un mecanism similar pentru a reprezenta poziția și orientarea într-un mediu.
Experimentele au demonstrat că activitatea acestor celule poate fi detectată prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în timp ce participanții navighează în medii virtuale.
Noi direcții de cercetareProfesorul Doeller și echipa sa investighează în prezent dacă sistemul cerebral de navigație joacă un rol mai larg în procese cognitive. Sunt analizați factori precum luarea deciziilor, controlul acțiunilor sau acumularea de cunoștințe noi. O direcție importantă de cercetare este analiza modului în care creierul procesează interacțiunile sociale. În aceste experimente, doi participanți rezolvă simultan o sarcină cognitivă, fiecare fiind monitorizat într-un scanner cerebral separat. Sincronizarea acestor sisteme de scanare și analiza activității cerebrale simultane reprezintă o provocare tehnică majoră. Ele ar putea oferi informații noi despre modul în care oamenii învață și colaborează.
Premiul Leibniz pentru cercetările asupra creieruluiPentru contribuțiile sale la înțelegerea mecanismelor cerebrale, Christian Doeller a fost distins cu Premiul Gottfried Wilhelm Leibniz. Aceasta este una dintre cele mai importante distincții științifice din Germania. Premiul, în valoare de 2,5 milioane de euro, îi va permite cercetătorului să extindă proiectele existente și să dezvolte studii mai complexe. Institutul Max Planck desfășoară în paralel și cercetări clinice, inclusiv studii privind stadiile incipiente ale bolii Alzheimer și efectele neurologice ale Long Covid. Deocamdată rezultatele acestor proiecte nu au fost încă publicate.
Un total de 36 de persoane, printre care mai mulți oficiali ai sectorul feroviar, sunt judecate pentru acuzații care includ perturbarea traficului soldată cu decese, omor din culpă și vătămare corporală, fără ca politicieni să fie puși sub acuzare, relatează Reuters.
În cadrul procesului, vor fi audiați peste 350 de martori, printre care se numără rude ale victimelor, supraviețuitori și angajați ai căilor ferate.
În același timp cu deschiderea procesului, angajații din cadrul sectorului feroviar intră într-o grevă simbolică de 24 de ore, iar mai multe persoane s-au adunat la tribunalul din orașul Larissa.
Accidentul s-a produs la data de 28 februarie 2023 când un tren de pasageri care circula pe ruta Atena – Salonic s-a ciocnit cu un tren de marfă. Accidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu puternic.
Ca urmare a accidentului, 57 de persoane și-au pierdut viața, fiind considerat cel mai grav accident feroviar din istoria Greciei.
Tragedia a scos la iveală probleme sistemice grave, inclusiv deficiențe de siguranță, corupție și subfinanțarea infrastructurii feroviar, familiile victimelor.
Ancheta care a urmat a arătat că un proiect de modernizare a sistemelor de siguranță feroviară, cofinanțat de Uniunea Europeană și început în 2014, era încă în întârziere în 2023.
Guvernul de la Atena a negat orice responsabilitate și a promis dreptate pentru victime, dar și o reformă a sistemului feroviar, până în 2027.
