În Riazan, sursele susțin că rafinăria de petrol a fost lovită în jurul orei 1:30, ora locală. Imagini și filmări postate de locuitori pe rețelele sociale par să arate un incendiu de proporții la instalația aflată la marginea de sud a orașului, cu degajări masive de fum negru.
În Lugansk, explozii au fost semnalate joi seară, după ora 21:00, în apropierea unui depozit de petrol. Martorii au relatat că au văzut flăcări și fum ridicându-se din direcția instalației.
Nu există deocamdată date clare despre amploarea pagubelor. Armata ucraineană nu a comentat atacurile.
Ucraina a vizat în mod repetat infrastructura energetică a Rusiei de la începutul invaziei din februarie 2022, încercând să afecteze resursele financiare ale Kremlinului. În august, Kievul a atacat cel puțin 12 rafinării, ceea ce a dus la oprirea unor instalații ce reprezentau peste 17% din capacitatea de procesare a Rusiei, adică circa 1,1 milioane de barili pe zi.
Tot joi, președintele Vladimir Putin a recunoscut că Rusia se confruntă cu un deficit de gaze. El a afirmat la Forumul Economic de Est de la Vladivostok că problemele sunt deja vizibile în Orientul Îndepărtat și a avertizat că alimentarea noilor întreprinderi este dificilă, în condițiile în care cererea de gaze va crește în anii următori.
Articolul Atac cu drone ucrainene asupra rafinăriei din Riazan și a unui depozit de petrol din Lugansk apare prima dată în Mediafax.
Pentagonul a transmis pe X un avertisment către Caracas privind escaladarea situației. „Recomandăm insistent cartelului care guvernează Venezuela să înceteze orice tentative de obstrucționare, descurajare sau interferență cu operațiunile americane de combatere a traficului de droguri și terorismului”, se arată în postare.
Donald Trump s-a lăudat, marți, cu o operațiune americană care a vizat o ambarcațiune venezuelană și a dus la uciderea a 11 „narcoteroriști”. Președintele acuză Caracas că orchestrează o vastă rețea de trafic de stupefiante. Atacul a avut loc când membrii „Tren de Aragua”, o grupare criminală venezuelană, se aflau în ape internaționale, a precizat Trump pe platforma Truth Social.
Articolul Pentagonul denunță interceptarea unei nave americane de către avioane venezuelene apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Comunicațiilor și Informațiilor, Prithvi Subba Gurung, a declarat că aproximativ douăzeci de platforme de socializare, utilizate pe scară largă în Nepal, au primit în repetate rânduri notificări pentru a-și înregistra oficial companiile în țară. Cum acestea nu au făcut-o, accesul la platforme urma să fie blocat imediat.
TikTok, Viber și alte trei platforme sociale vor putea continua să funcționeze în Nepal, deoarece s-au înregistrat la guvern.
Executivul de la Kathmandu a cerut companiilor să deschidă un birou de legătură sau să desemneze un punct oficial de contact în țară. În paralel, a introdus în parlament un proiect de lege care urmărește să asigure o gestionare adecvată a platformelor sociale, responsabilitatea și asumarea răspunderii acestora.
Proiectul, care nu a fost încă dezbătut pe deplin în legislativ, a fost însă puternic criticat. Oponenții îl consideră un instrument de cenzură și de pedepsire a vocilor critice exprimate online. Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat guvernul că încearcă să restrângă libertatea de exprimare și să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Oficialii nepalezi susțin că este necesar un cadru legislativ care să permită monitorizarea rețelelor sociale și să asigure atât responsabilitatea utilizatorilor, cât și a operatorilor pentru conținutul publicat sau distribuit pe aceste platforme.
Articolul Guvernul Nepalului restricționează rețelele de socializare neînregistrate oficial în țară apare prima dată în Mediafax.
Joi, în aripa de est a Casei Albe, Melania Trump i-a primit pe unii dintre cei mai importanți lideri ai industriei tehnologice pentru inaugurarea unui grup de lucru privind inteligența artificială și școala, ca parte a unei inițiative numite „Provocarea prezidențială AI”. Evenimentul a vizat modalitățile de integrare a AI în educația timpurie.
La masa ovală, decorată cu candelabre aurii și steaguri americane, au luat loc secretarul pentru educație, Linda McMahon, Michael Kratsios, directorul Biroului pentru Știință și Politică Tehnologică, și David Sacks, investitor de capital de risc și actual „țar” al Casei Albe pentru criptomonede și AI. Printre directorii de companii prezenți s-au numărat Sundar Pichai (Google) și Arvind Krishna (IBM). Sam Altman (OpenAI) a fost observat în public, dar nu a luat cuvântul.
„Este un eveniment minunat astăzi”, a spus Melania Trump, deschizând întâlnirea.
„Trăim într-o lume a minunilor”Prima doamnă a admirat progresele tehnologice recente, evitând să facă referire la criticile aduse industriei AI, acuzată că agravează problemele de sănătate mintală ale adolescenților și că le ia locurile de muncă absolvenților.
„Astăzi, mașinile se conduc singure prin orașele noastre, roboții țin mâinile ferm în sălile de operații, iar dronele definesc viitorul războiului”, a spus ea. „Roboții sunt aici. Viitorul nostru nu mai este o ficțiune științifică”.
Întâlnirea a făcut parte dintr-o serie de evenimente organizate în aceeași zi pentru a promova inițiativa președintelui Donald Trump privind AI. Dacă prima doamnă a vorbit cu entuziasm despre inovație, documentele inițiativei prezidențiale subliniază o abordare mult mai agresivă: SUA se află într-o „cursă pentru a obține dominația globală în inteligență artificială” și „la conducerea președintelui Trump, națiunea noastră va câștiga”.
Pe lângă provocarea lansată elevilor și profesorilor din ciclul K-12 de a folosi și promova AI, inițiativa include și o serie de ordine executive pentru stimularea dezvoltării tehnologiei.
Secretarul pentru educație, Linda McMahon, a declarat că unul dintre obiectivele ministerului este integrarea AI în programele școlare din întreaga țară.
„Nu este ceva de care să ne temem”, a spus ea. „Hai să îmbrățișăm această schimbare”.
Articolul Melania Trump susține crearea unui grup de lucru pentru integrarea inteligenței artificiale în școli apare prima dată în Mediafax.
Ordinul ar permite secretarului Apărării, Pete Hegseth, și oficialilor din subordine să utilizeze titulaturi precum „Secretar al Războiului”sau „Adjunct al Secretarului de Război” în documentele oficiale și în comunicările publice, scrie Reuters.
Departamentul Apărării s-a numit „Departamentul de Război” până în 1949, când Congresul a consolidat armata, marina și forțele aeriene după Al Doilea Război Mondial. Noul nume a fost atunci ales pentru a sublinia că, în epoca nucleară, Statele Unite se concentrau pe prevenirea conflictelor, potrivit istoricilor.
Schimbarea ar fi costisitoare, pentru că ar presupune actualizarea semnelor și a antetelor nu doar la Pentagon, ci și la bazele militare americane din întreaga lume. Un plan al fostului președinte Joe Biden de a redenumi nouă baze militare era estimat la 39 de milioane de dolari, dar a fost anulat de Hegseth la începutul acestui an.
Trump a mai inițiat și alte redenumiri controversate, inclusiv încercări de a readuce denumirile originale ale unor baze militare schimbate în urma protestelor pentru justiție rasială. De asemenea, echipa acestuia pentru reducerea birocrației, numită Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, a propus tăieri la bugetul Pentagonului pentru a economisi bani.
Democrații critică însă intenția președintelui. „De ce să nu folosim acești bani pentru sprijinirea familiilor militarilor sau pentru angajarea de diplomați care să prevină conflictele?”, a declarat senatoarea Tammy Duckworth, veterană de război și membră a Comisiei pentru Servicii Armate. „Pentru că Trump preferă să folosească armata pentru a obține puncte politice, nu pentru a întări securitatea națională sau pentru a sprijini soldații și familiile lor”.
Articolul Schimbare controversată: Trump pregătește redenumirea Departamentului Apărării în „Departamentul de Război” apare prima dată în Mediafax.
Anchetatorii spun că vehiculul aparținea unui bărbat de 54 de ani dispărut din decembrie 2023. Identitatea rămășițelor nu a fost încă stabilită.
Vehiculul a fost observat chiar sub linia apei în weekendul Zilei Muncii, la plaja Lone Rock, situată în Utah, în cadrul zonei de recreere Glen Canyon. Autoritățile au scos camionul din apă miercuri.
Pe măsură ce lacul a fost afectat de o secetă prelungită, nivelul apei a scăzut cu aproximativ 6 metri de la momentul dispariției bărbatului, a declarat locotenentul Alan Alldredge de la Biroul Șerifului din comitatul Kane, Utah.
„Am avut câțiva ani foarte dificili”, a spus Alldredge referindu-se la nivelul scăzut al apei din lac.
Proprietarul camionului a fost văzut ultima dată într-un magazin din Kanab, Utah, pe 1 decembrie 2023.
În ultimii ani, rămășite umane au mai fost descoperite și în alte lacuri afectate de secetă din sistemul fluviului Colorado. În 2022, mai multe cadavre au fost găsite în Lacul Mead, aflat la granița dintre Arizona și Nevada, la peste 480 de kilometri vest de Lacul Powell.
În zona portuară a Lacului Mead au fost găsite și resturile unui bărbat împușcat, într-un butoi ruginit. Autoritățile nu au reușit până acum să identifice victima.
Articolul SUA: Corpul unui bărbat dispărut în 2023, găsit într-o mașină scufundată în Lacul Powell apare prima dată în Mediafax.
Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţumită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a identificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşterile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“.
Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aşteptări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimentelor, energiei şi serviciilor.
Din cauza presiunilor inflaţioniste, dar şi a incertitudinilor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din prudenţă. De asemenea, guvernatorul instituţiei, Mihály Varga, fost ministru şi un om de încredere al premierului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită.
Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politiceUltimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-ministru şi pune sare suplimentară pe o rană dureroasă: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea economică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale.
Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea economică nu va fi de 1%, o estimare a guvernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a explicat şi care este vinovatul pentru avansul economic atât de slab.
Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pentru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă alimentează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului.
De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de ratingAcestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta.
Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investitorilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guvernatorul băncii centrale, Mihály Varga, a explicat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai întâmplat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea importurilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri.
Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilăÎn Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale.
„Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.
Articolul Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Sănătății a raportat 28 de cazuri suspecte și 15 decese, anunțând că bilanțul este unul provizoriu, investigațiile fiind încă în desfășurare.
Cele mai afectate zone sunt Bulape și Mweka din sudul provinciei Kasai, unde pacienții prezintă simptome caracteristice bolii, precum febră, vărsături, diaree și hemoragii.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că a trimis o echipă de specialiști și două tone de materiale medicale și de laborator pentru a consolida eforturile de supraveghere și prevenție.
Mohamed Janabi, directorul regional OMS Africa a anunțat: „Acționăm cu hotărâre pentru a opri rapid răspândirea virusului și a proteja comunitățile”.
Acesta este a 16-a epidemie de Ebola înregistrat în RDC, ultima fiind raportată în aprilie 2022, în provincia Equateur din nord-vestul țării.
Articolul Republica Democrată Congo anunță o nouă epidemie de Ebola apare prima dată în Mediafax.
