CNSU a adoptat o hotărâre care stabilește responsabilități clare pentru identificarea soluțiilor tehnice pe termen scurt, mediu și lung.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are la dispoziție 7 zile pentru a realiza o evaluare tehnică detaliată privind soluțiile de desalinizare aplicabile stațiilor de tratare din Târnăveni, Fântânele și Suplac.
În paralel, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării au primit mandat să identifice în 30 de zile surse alternative de apă, durabile și independente de pârâul Corund, care este afectat de contaminare.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș va evalua capacitățile financiare locale pentru sprijinirea implementării soluțiilor, iar Guvernul va iniția o hotărâre pentru acordarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară, în completarea resurselor locale.
Contaminarea cu cloruri a râului Târnava Mică se menține la un nivel constant, afectând alimentarea cu apă potabilă a mai multor localități din județ. Autoritățile locale sunt încurajate să aloce fonduri proprii pentru cofinanțarea soluțiilor tehnice identificate.
Articolul Guvernul a convocat CNSU pentru criza apei din Mureș: soluții de desalinizare în 7 zile apare prima dată în Mediafax.
„În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinați cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanității. A fost un act de violență sistematică, desfășurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâșiat nu doar o comunitate, ci însăși fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conștiința națiunii române.
În numele Guvernului României, doresc să aduc un omagiu memoriei victimelor Pogromului de la Iași. Acest eveniment tragic nu aparține doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranței și ideologiilor extremiste și o lecție dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetățeanul este lipsit de protecția legii.
Comemorarea Pogromului de la Iași reprezintă, de asemenea, o parte esențială a maturizării noastre democratice și un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, reiese din mesajul premierului.
Potrivit lui Bolojan, România a făcut pași importanți de la asumarea trecutului său: „Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării și distorsionării Holocaustului și a manifestărilor antisemite și a fost consolidat învățământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” drept materie obligatorie. Implementarea corespunzătoare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu și autentic al României în acest sens. În numele Guvernului României, doresc să reiterez angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării și distorsionării Holocaustului, precum și pentru protejarea supraviețuitorilor. De asemenea, Guvernul României va rămâne un partener activ în eforturile globale de prevenire și combatere a acestor fenomene”.
Articolul 84 de ani de la Pogromul de la Iași. Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 34 de palestinieni au fost uciși în atacurile israeliene desfășurate între vineri seara și sâmbătă dimineața în Gaza, în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat săptămâna viitoare.
Printre victime se numără 12 persoane ucise la Stadionul Palestine din orașul Gaza, care adăpostea persoane strămutate, și alte opt persoane din apartamente, potrivit personalului de la spitalul Shifa.
În sudul Gazei, șase persoane au fost ucise când un atac a lovit cortul lor din Muwasi, anunță AP.
Trump a anunțat că administrația sa „lucrează la problema Gazei și încearcă să o rezolve”, iar un oficial american a confirmat că ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, va ajunge la Washington săptămâna viitoare pentru discuții despre încetarea focului, Iran și alte subiecte.
Războiul, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, a ucis peste 56.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care afirmă că peste jumătate dintre victime erau femei și copii. Aproximativ 50 de ostatici se află încă în Gaza, mai puțin de jumătate fiind considerați în viață.
Între timp, situația umanitară din Gaza rămâne catastrofală. După ce a blocat toate livrările de alimente timp de două luni și jumătate, Israelul permite doar un flux redus de provizii. Distribuirea ajutoarelor este îngreunată de bande armate care jefuiesc camioanele și de mulțimi disperate care descarcă proviziile din convoaie.
Palestinieni au fost împușcați în timp ce se îndreptau spre punctele de distribuire a ajutoarelor gestionate de Fundația Umanitară din Gaza, susținută de SUA și Israel, conform martorilor oculari.
Articolul 34 de palestinieni uciși în atacuri israeliene în Gaza. Trump anunță progrese pentru armistițiu apare prima dată în Mediafax.
Dan Motreanu a prezentat sâmbătă la Consiliul Național PNL viziunea sa despre direcția doctrinară a partidului, cu două săptămâni înainte de Congresul care va alege noua conducere liberală.
Motreanu a făcut o scurtă istorie a PNL pentru a justifica propunerea sa doctrinară, subliniind că partidul a reușit „să-și regăsească sensul în fiecare etapă istorică”. După 1990, liberalii au trecut prin trei faze: reconstruirea identității liberale în anii ’90, consolidarea prin fuziuni cu partide liberale și social-liberale în a doua decadă, și unificarea dreptei românești în cea de-a treia etapă.
„Au venit lideri cu viziuni conservatoare, liberal-conservatoare, liberal-sociale, chiar național-liberale, și fiecare și-au lăsat amprenta”, a explicat Motreanu.
Liderul PNL a definit partidul ca fiind „liberal din punct de vedere economic”, susținător al „economiei naționale” și „inițiativei private”, dar „conservator în tot ceea ce reprezintă valorile care ne reprezintă ca societate: familia, comunitatea, biserica, educația și identitatea”.
Motreanu a caracterizat PNL ca un „partid de centru-dreapta, profund atașat valorilor europene”, care combină „spiritul reformelor cu accentele conservatoare” și respectă „libertatea ca responsabilitate” și „identitatea națională”.
El a anunțat că a transmis organizațiilor un document programatic pe care le-a cerut să îl dezbată și să și-l însușească, document care va fi supus votului la Congresul din iulie, alături de noul statut și alegerea conducerii.
Articolul Dan Motreanu despre PNL: „Suntem atașați de familie, biserică și educație” apare prima dată în Mediafax.
Partidul liberal elimină aproape jumătate din posturile de conducere și introduce 19 reprezentanți regionali în noua structură executivă care va fi votată la Congresul din iulie.
Comisia de Statut a PNL a propus sâmbătă restructurarea completă a conducerii partidului, prin instituirea unui Birou Executiv redus la 27 de membri, cu aproximativ 50% mai puțin față de structura actuală.
Noua conducere va fi alcătuită din președinte, 4 prim-vicepreședinți, secretar general și 19 reprezentanți regionali, dintre care 8 vor avea și atribuții de vicepreședinți. Această reformă face parte dintr-un pachet de aproape 100 de modificări statutare care vor fi supuse votului la Congresul din iulie.
Alegerea membrilor va fi restructurată complet: președintele și prim-vicepreședinții vor fi aleși direct în cadrul Congresului, reprezentanții regionali vor fi desemnați conform unui regulament aprobat de Biroul Politic Național, iar secretarul general va fi propus de președintele ales și validat ulterior.
De asemenea, se vor coopta două personalități publice cu derogare de vechime, la propunerea președintelui. Biroul Politic Național va include doar membrii Biroului Executiv și președinții organizațiilor județene, ceilalți membri actuali având statut de invitați permanenți.
Articolul Ședință la PNL. Partidul își reduce conducerea la jumătate apare prima dată în Mediafax.
Decizia care a stârnit un veritabil scandal, culmea, mai ales în rândurile electoratului PDL-USR, în rândurile electoratului lui Nicușor Dan, se referă la reducerea spectaculoasă a burselor pentru elevi.
Trebuie precizat că e vorba de o măsură prin care se dă un soi de bursă care ține mai puțin cont de performanță. A fost o întreagă discuție.
De fapt, această măsură a fost luată pentru a aduce copiii la școală. Ca și măsura cu masa caldă, cu cornul, a fost o măsură prin care părinți cu venituri mici sau cu lipsa chefului de a-și trimite copiii la școală au fost îndemnați și ajutați să-i trimită, pentru că, de fapt, luau bursă. Și atunci, de fapt, cu bursa elevul întreținea și părintele.
Nu are importanță faptul că această primă măsură radicală pentru reducerea deficitului bugetar a fost percepută ca fiind reducerea burselor.
Asta a stârnit indignare și dacă vom citi cu atenție sau vom număra cu atenție reacțiile, atât pe social media cât și în presa mainstream ale celor care protestează, vom constata că argumentul lor e temeinic din punctul lor de vedere.
Și anume, argumentul este acesta: Băi, aveți pensii nesimțite, salarii uriașe, o superclasă de români care nu produce nimic, dar ia salarii uriașe, are venituri uriașe. Și măsurile de reducere a deficitului bugetar au fost văzute ca măsuri și mai ales morale. Adică trebuie să punem capăt acestor risipe, acestor cumetrii.
Revolta, nu numai a electoratului lui Nicușor Dan, ci a tuturor românilor simpli, a venit din faptul că locul la stat, salariul la stat, funcția la stat a devenit un fel de afacere de corupție. Adică ajung la putere, înființez nu știu ce institut sau nu știu ce consiliu și salariile de acolo sunt uriașe, care sunt un fel de plată pentru clientela politică. Nu întâmplător presa a atacat absența unei decizii privind subvenționarea partidelor.
Deci este clar că reducerea deficitului bugetar a fost văzută și este văzută ca o chestiune în primul rând de morală publică. Adică hai să punem capăt acestor cheltuieli de cometrie vecine cu corupția. În loc să îi dai, ca pe vremuri, un contract cu statul, că e mai greu acum un contract generos, acum îi dai cumnatei unui lider de partid sau unui primar care ți-a adus voturi, îi dai o funcție pe care nu o merită, dar care îi aduce foarte mulți bani.
Ilie Bolojan, care nu depășește gândirea și felul de a fi al unui contabil, nu a pornit cu această chestiune morală. De exemplu, la elevi el ne-a spus că, uitați, în conferința de presă, că am dezvoltat un pachet de burse care acum trei ani de zile a plecat de la 188 milioane de lei pe toată țara și a ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. O creștere imensă, deci trebuie să le reducem.
Bine, n-a venit să explice, nu știu, că e o sursă de corupție, deși nu este. Această viziune a intrat în conflict și cu opțiunile electorale. Nici în campania electorală pentru parlamentare, nici în cea pentru prezidențiale, nu s-a pus problema la un moment dat a reducerii în sine, a deficitului bugetar, ca o chestiune strict economică.
Dacă ne uităm la sloganul lui Nicușor Dan, este România onestă. România onestă înseamnă România în care tai de la ăia care iau bani pe nedrept, tai cheltuielile nesăbuite, ca să zic așa, și, mă rog, lași pe ceilalți să trăiască. Deci, absența acestei dimensiuni morale omoară clar aceste măsuri care sunt văzute strict contabilicește.
Articolul Ion Cristoiu: O eroare fatală: Reducerea deficitului bugetar e gîndită ca o Operațiune strict contabilicească apare prima dată în Mediafax.
Ilie Bolojan a prezentat sâmbătă la ședința PNL schimbările radicale pe care le propune pentru partidul liberal în vederea Congresului din iulie. Principala noutate: reintroducerea demisiei de onoare pentru președinții de organizații care obțin ultimele 10 locuri la alegeri.
„Reintroducem în statut demisia de onoare a președinților de organizații care a obținut la ultimele alegeri locale și parlamentare ultimele 10 locuri. Asta nu înseamnă că vor fi imediat demiși, ci înseamnă că, dacă ai obținut rezultate proaste, este o chestiune de onoare. Îți depui demisia. Poate sunt din cauza ta, poate nu sunt din cauza ta. Cei care mă știți, vă aduceți aminte că în 2016 am fost secretarul general al PNL și pentru că PNL în 2016 n-au obținut rezultate așa cum ne-am așteptat, mi-am depus demisia. Nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Bolojan.
Noul statut elimină sistemul de alianțe interne și introduce performanța drept criteriu principal. În loc să fii „prieten cu președintele partidului”, trebuie să fii „prieten cu cetățenii din comunitățile pe care le reprezinți”.
Din cei 25 de membri ai biroului executiv, 19 vor fi reprezentanți regionali aleși proporțional cu rezultatele obținute.
Bolojan a anunțat și măsuri financiare: toți aleșii locali vor contribui la acoperirea datoriilor partidului, jumătate din sumă rămânând la filialele județene, iar cealaltă jumătate mergând la centru. „Nu putem să le spunem românilor că redresăm țara dacă nu dovedim că redresăm PNL”, a argumentat el.
Partidul va rezerva aproximativ 10% din posturile de conducere pentru personalități din afara partidului, pentru a atrage „capital de profesionalism”.
Bolojan a mai anunțat că în 2027 va fi organizat un congres pentru a decide dacă actuala conducere trebuie înlocuită înainte de alegerile din 2028: „Este foarte posibil ca după un an, un an și jumătate, să apară o uzură puternică la guvernare. De aceea le-am propus la colegi ca în 2027, când se încheie un mandat de guvernare ipotetic, cu reprezentare a PNL, să avem un congres care practic să închidă alegerile județene care se vor desfășura până atunci, în așa fel încât să puteți decide conducerea care are capacitatea să ducă partidul mai departe, dacă nu, trebuie înlocuită, pentru că în 2028 trebuie să creăm condiții pentru ca partidul nostru, dacă confirmă în guvernările naționale și locale, să aibă capacitatea să obțină un scor bun”.
„Trebuie să permitem ca pe lângă noi să ridicăm oameni care să fie noile generații care performează pentru PNL”, a concluzionat liderul liberal.
Articolul Bolojan pregătește revoluția în PNL: demisia de onoare pentru șefii cu rezultate slabe apare prima dată în Mediafax.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat la final de mandat, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
Vizita vine ca un ultim gest oficial înainte ca Andrzej Duda să părăsească funcția în luna august. Informația a fost transmisă chiar de el printr-o postare pe rețelele sociale.
„Președintele Duda a fost alături de Ucraina în cele mai dificile momente ale agresiunii la scară largă a Rusiei”, a spus Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, pe platforma X, chiar în ziua în care Ucraina marchează Ziua Constituției.
„Îi suntem recunoscători lui și tuturor polonezilor care au arătat o adevărată solidaritate cu Ucraina.”, a mai spus Andrii Sybiha.
După declanșarea războiului de către Rusia în 2022, Polonia s-a numărat printre țările care au susținut cel mai mult Ucraina.
În prima parte a lunii iunie, Polonia a organizat al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Karol Nawrocki, un istoric cu vederi conservatoare, a câștigat cu 50,89% din voturi. El a declarat că sprijină independența Ucrainei, dar s-a arătat împotriva integrării țării în Uniunea Europeană și NATO.
Articolul Președintele Poloniei se întâlnește cu Zelenski la Kiev, înainte de plecarea sa din funcție apare prima dată în Mediafax.
Rogobete a explicat că România a semnat contracte pentru 24 de spitale, deși indicatorul Comisiei Europene era de 19, supracontractând deliberat pentru a putea respecta ținta în cazul în care anumite șantiere se blochează.
„Vom păstra în PNRR spitalele care se pot face și aici discutăm de cele 14 care astăzi au această posibilitate, iar diferența vor fi finalizate cu alte surse de finanțare”, a spus ministrul, fără să precizeze ce surse alternative de finanțare va folosi guvernul.
Ministrul și-a fundamentat strategia pe rezoluția Parlamentului European de prelungire a PNRR-ului, dar a recunoscut că decizia finală aparține Comisiei Europene.
Articolul 14 spitale din PNRR sunt în construcție. Rogobete nu garantează finalizarea lor până în 2026 apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian și ministrul apărării au calificat drept „minciuni rău intenționate” un articol din Haaretz care susținea că armata a primit instrucțiuni să deschidă focul asupra civililor care căutau ajutoare umanitare în Gaza.
Ei au calificat concluziile articolului drept „minciuni rău intenționate menite să defăimeze” armata, scrie AP.
Controversa izbucnește în contextul în care peste 500 de palestinieni au fost uciși și sute răniți în timp ce căutau hrană la punctele de distribuție ale Fundației Umanitare din Gaza, în ultimele patru săptămâni. Martorii palestinieni susțin că trupele israeliene deschid focul asupra mulțimilor care se îndreaptă spre locurile de ajutor.
Armata israeliană a confirmat că investighează incidentele în care civili au fost răniți, dar a respins acuzațiile privind „focuri deliberate asupra civililor”.
Militarii susțin că au tras doar focuri de avertisment pentru a controla mulțimile care traversează zonele militare.
Organizația Medici fără Frontiere a condamnat sistemul actual de distribuție ca fiind „un masacru deghizat în ajutor umanitar”, cerând închiderea imediată a acestuia.
Articolul Netanyahu respinge acuzațiile că soldații israelieni au primit ordin să tragă în palestinieni apare prima dată în Mediafax.
