Sentimente de furie s-au aprins nu doar în Ucraina, ci și în alte țări ale spațiului european, după ce avioanele românești nu au doborât drona rusească ce a fost detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, iar aceasta s-a întors înapoi în Ucraina, pentru a o bombarda.
Presa ucraineană îl citează pe ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a explicat, într-o emisiune televizată că „avioanele au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 km sud-est de localitatea Chilia Veche”.
„Aeronavele au decolat și au reperat-o, erau foarte aproape de a o doborî. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a întors spre Ucraina”, a spus acesta, citat de Kiev Independent.
Polonia a calificat incidentul dronelor drept „o lovitură deliberată”Potrivit președintelui Zelensky, drona intrase în România în timpul unui atac rusesc și a înaintat în spațiul nostru aerian 10 km.
De asemenea, aceasta a rămas în spațiul românesc (spațiul NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian care are un precedent periculos, cele 19 drone rusești detectate în spațiul aerian al Poloniei, cu câteva zile înainte.
De altfel, oficialii polonezi au catalogat incidentul petrecut în spațiul lor drept „o lovitură deliberată”, de provocare, și, pentru prima dată, forțele aeriene poloneze, alături de aliați NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre drone.
Zelensky: „Rutele lor sunt mereu calculate, aceasta nu poate fi o coincidență”Acest lucru nu s-a întâmplat și în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare și deși România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar nu are reguli de aplicare.
Președintele Zelensky a spus că armata rusă știe foarte clar încotro se îndreaptă dronele sale și ce autonomie au.
„Rutele lor sunt mereu calculate”,a spus acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți e rang inferior, este o extindere evidentă a războiului de către Rusia – și exact așa acționează”.
„Mulțumesc pentru nimic, România”!Rețelele de scoializare ucrainene, germane, poloneze au luat foc la lipsa de reacție a României față de drona rusească detectată în spațiul său.
O utilizatoare Facebook comentează: „Nu pot să înțeleg de ce aceste drone și rachete „rătăcite” nu sunt doborâte imediat. Este deja destul de jenant că Europa nici măcar nu apără cerul Ucrainei”, iar un altul postează sarcastic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”.
„Au dreptul să o doboare. Singurul motiv moral pentru a nu face asta ar fi dacă există riscul să fie loviți oameni la sol când se prăbușește. A permite întoarcerea ei în Ucraina înseamnă a permite să ucidă oameni acolo”, scrie un alt utilizator.
„Deci chiar dacă Ucraina ar fi în NATO, țările-membre NATO nu ar trimite trupe pentru că le e frică de un al Treilea Război Mondial”, a scris altcineva.
„E ridicol. Dacă a intrat în spațiu românesc, mesajul ar fi trebuit să fie clar și lipsit de ambiguitate: este data jos. Fără „dacă”, ”parcă” sau „poate”. Lumea e prea lașă când vine vorba de Putin”, a scris un alt utilizator.
O utilizatoare mai nervoasă a scris pe X o postare mult mai vehementă: „Ai naibii români nu au doborât drona, ci au lăsat-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm tot ceea ce urmează. Și noi, și alții. Pentru mine, NATO a murit astăzi, împreună cu toate valorile occidentale”.
Informații de context:Dronele de atac rusești au încălcat spațiul aerian polonez și românesc săptămâna care se încheie – pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România.
Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone care au fost depistate în spațiul său aerian, dar, preventiv, a desfășurat avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și a închis aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș din estul țării.
România a urmărit drona depistată sâmbătă, până când aceasta și-a modificat traiectoria înapoi spre Ucraina și după ce a stat în spațiul său aproximativ 50 de minute iar două avioane au fost ridicate de la sol.
Articolul Furie în Ucraina, după ce România nu a doborât drona rusească depistată în spațiul său aerian apare prima dată în Mediafax.
Incidentele recente cu drone evidențiază importanța apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană, a declarat eurodeputatul PSD Victor Negrescu.
El subliniază că aceste provocări de securitate au fost discutate la începutul actualei sesiuni a Parlamentului European.
Negrescu reamintește că a propus ca România să găzduiască Hubul European de Securitate la Marea Neagră, inițiativă sprijinită de toți europarlamentarii români pro-europeni.
O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și ne-a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
Articolul Victor Negrescu: Incidentele cu drone arată cât de important este faptul că România face parte din NATO apare prima dată în Mediafax.
Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat duminică pe Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse, chiar de ziua acestuia, informează agenția spaniolă EFE.
Dmitri Medvedev, care împlinește 60 de ani duminică, a fost decorat cu Ordinul Meritului pentru Pace, gradul IV, pentru contribuția sa „la consolidarea statului rus și asigurarea securității naționale a Federației Ruse”.
Dmitri Medvedev, președintele Federației Ruse între 2008 și 2012, este vicepreședintele Consiliului Securității Ruse, poziție din care a avut, de-a lungul timpului, multe schimburi acide de replici cu președintele Trump.
Peskov: „Există oameni cu poziții radicale în SUA”Bunăoară, când Trump a cerut Rusiei să accepte un acord de pace într-un interval de timp dat, Medvedev a catalogat cererile drept „teatrale” și un pas înainte spre conflict.
Acesta s-a arătat deranjat de declarațiile lui Trump, care făceau trimitere la utilizarea armelor nucleare sau la ultimatumurile în privința Ucrainei, date de președintele american.
În repetate rânduri, Medvedev, mai ales în perioada când a fost președinte, a insistat pe ideea că singurul care decide în privința politicii externe a Rusiei este Putin.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat recent:
„În fiecare ţară, există membri ai guvernului care au opinii diferite asupra evenimentelor în desfăşurare. Există, de asemenea, oameni cu poziţii foarte radicale în SUA şi în ţările europene. Asta se întâmplă tot timpul”.
Medvedev „gură-mare”La rândul său, Trump l-a făcut „gură-mare” pe Medvedev: „Un fost preşedinte rus, Medvedev, care acum conduce unul dintre cele mai importante consilii, a spus nişte lucruri foarte urâte când a vorbit despre energia nucleară. Şi când se menţionează cuvântul nuclear, încep să mă gândesc: <Să fim precauţi, pentru că este ameninţarea supremă>. Nu ar fi trebuit să spună asta. Are gura mare”.
Trump l-a numit pe Medvedev „un fost președinte eșuat, care încă mai crede că e președinte” și l-a avertizat „să-și măsoare cuvintele”, replica la care Medvedev a răspuns că acest lucru nu înseamnă decât că Rusia face totul corect.
Medvedev: „Fiecare nou ultimatum este un pas spre război”„Trump joacă jocul ultimatumului cu Rusia: 50 sau 10 zile… Ar trebui să-şi amintească două lucruri. În primul rând: Rusia nu este nici Israel, nici măcar Iran.
Şi în al doilea rând: fiecare nou ultimatum este un pas spre război.
Nu între Rusia şi Ucraina, ci cu chiar ţara lui”, a scris Medvedev pe contul său de X, care a criticat în repetate rânduri „incoerența politică” a președintelui american.
Fostul președinte rus i-a sugerat pe Telegram lui Trump „să-și amintească de filmele sale preferate, „The Walking Dead” și, de asemenea să nu uite cât de periculoasă e „mâna moartă”.
„Mâna moartă” este un sistem care ar fi activat dacă Moscova ar pierde controlul asupra arsenalului său nuclear din cauza unui atac inamic major.
Articolul Vladimir Putin l-a decorat pe fostul președinte Dmitri Medvedev, chiar de ziua acestuia apare prima dată în Mediafax.
Un accident rutier s-a produs sâmbătă pe raza localității Bucea, unde au fost implicate o autoutilitară cu remorcă și un autoturism, informează ISU.
Potrivit primelor date, nu au existat victime încarcerate. Trei persoane – doi bărbați și o femeie – primesc îngrijiri medicale, toate fiind conștiente și cooperante.
Circulația este oprită pe ambele sensuri, anunță Centrul Infotrafic din IGPR.
Articolul Accident rutier pe DN 1 Cluj-Napoca – Oradea: trei persoane primesc îngrijiri medicale apare prima dată în Mediafax.
Maia Sandu, care s-a bazat pe diaspora pentru a câștiga al doilea mandat anul trecut, a declarat pentru Financial Times că Moscova și-a intensificat campania de dezinformare online.
„Rușii vizează diaspora”„Rușii vizează diaspora”, a spus ea, acuzând Moscova că folosește preoți ai Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a răspândi propagandă și că utilizează rețeaua de boți „Matryoshka” pentru a genera conținut fals, pretinzând că ar fi instituții media străine legitime.
Maia Sandu a spus că se teme de o repetare a campaniei din 2024, când agenți ruși ar fi făcut alerte false cu bombă la secțiile de votare din diaspora, inclusiv în Germania.
Serviciile de securitate moldovenești au detaliat anul trecut un asalt rusesc „fără precedent” asupra procesului electoral al țării, acuzând Moscova că a direcționat sume uriașe de bani în fosta republică sovietică pentru a cumpăra voturi printr-o vastă rețea de intermediari. Maia Sandu a estimat că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei „pentru a ne sabota alegerile” în 2024.
Tacticile Rusiei evoluează acum, a spus lidera de la Chișinău. Criminali plătiți de Moscova, susține ea, sunt folosiți și pentru a provoca tulburări în închisorile din Moldova. „Este într-adevăr o gamă foarte largă de instrumente pe care Rusia le folosește încercând să copleșească instituțiile noastre”, a spus ea.
Kremlinul a negat anterior orice implicare în manipularea alegerilor din străinătate.
Maia Sandu a cerut sprijinul Uniunii Europene într-un discurs ținut la Parlamentul European de la Strasbourg, la începutul acestei săptămâni.
„Vreau ca UE să învețe din experiența noastră”, a spus ea pentru FT înainte de discurs. „Moldova este o democrație fragilă, dar putem observa că unele dintre lucrurile pe care Rusia le face în Moldova sunt apoi exportate în alte locuri. Nu ar trebui să subestimăm pericolul pentru democrațiile noastre”.
Alegeri decisive pentru parcursul europeanBruxelles-ul a promis anul trecut un sprijin economic de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, înaintea referendumului privind aderarea la UE convocat de Maia Sandu, care a fost câștigat la limită de tabăra pro-europeană.
Republica Moldova și Ucraina au aplicat pentru aderare în 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei.
Însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, a refuzat să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, iar președintele Volodimir Zelenski a insistat ca Kievul și Chișinăul să avanseze împreună.
„Având în vedere presiunea pe care o resimțim din partea Rusiei și amenințările cu care ne confruntăm, integrarea europeană este singura cale pentru ca noi să supraviețuim ca democrație”, a spus Maia Sandu. „Credem că UE ar trebui să găsească o soluție astfel încât atât Moldova, cât și Ucraina să ajungă la următoarele etape”.
Maia Sandu a prezentat alegerile parlamentare ce urmează drept ultimul obstacol pe drumul aderării Moldovei la UE.
Articolul Maia Sandu acuză Rusia că folosește preoți și boți pentru a influența alegerile din Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României și a fost interceptată de două aeronave F-16 aflate în misiune de patrulare în nordul Dobrogei, a informat Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Piloții au primit autorizarea de a doborî drona, însă, în momentele în care au avut contact vizual și radar direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.
Drona a orbitat timp de aproximativ 50 de minute între Chilia Veche și Izmail, după care a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se spre Ucraina.
În sprijinul aeronavelor românești au intervenit și două Eurofighter Typhoon germane dislocate la Mihail Kogălniceanu, care au monitorizat zona până la ora 21.30.
MApN a condamnat ferm incidentul, catalogându-l drept o nouă provocare a Federației Ruse la adresa securității regionale și a NATO.
Articolul MApN: Piloții au avut autorizarea de a deschide focul, dar au decis să nu doboare drona rusească apare prima dată în Mediafax.
„PSD nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază! Dacă premierul nu va prelungi plafonarea voi propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea urgentă a măsurii!”, scrie Budăi, duminică, pe Facebook.
El avertizează că oprirea plafonării ar fi o „catastrofă” pentru românii cu venituri reduse, în contextul inflației crescute.
„Singurii deranjați de plafonare sunt marii retaileri! De ce? Pentru că nu pot crește speculativ prețurile! Deci ei vor speculă, nu concurență! Asta ne arată că nu avem o piață concurențială, ceea ce justifică și mai mult menținerea plafonării!”, continuă social-democratul.
Acesta a mai declarat că în Coaliție nu au avut loc discuții privind această măsură și a aminiti premierului Bolojan că „deciziile majore se iau doar prin consens”.
Declarația fostului ministru vine la o zi după ce purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu a afirmat: „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma sa fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”.
Articolul Marius Budăi: PSD nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază! apare prima dată în Mediafax.
„De la 800 mp la peste 1.600 mp – așa arată transformarea Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia. Practic, spațiul de lucru a fost dublat, iar acest lucru înseamnă condiții mai bune pentru pacienți și pentru personalul medical. Valoarea totală a proiectului este de 12 milioane lei (aprox. 2,5 milioane euro), finanțare realizată prin fonduri europene, buget de stat și cofinanțare locală”, notează ministrul Sănătății pe Facebook.
Potrivit ministrului, modernizarea înseamnă: „saloane moderne pentru urgențe majore și minore, spații dedicate pacienților cu boli infecțioase, cu sisteme de presiune negativă, zone de izolare și sală de resuscitare, aparatură medicală de ultimă generație: ecografe, ventilatoare și defibrilatoare performante”.
Articolul Unitatea de Primiri Urgențe din Alba Iulia, modernizată cu fonduri de 12 milioane de lei apare prima dată în Mediafax.
