A fost improvizat un memorial lângă locul în care un ofițer al Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA a împușcat mortal migrantul din Mexic în timpul tentativei de arestare din Chicago. Bărbatul a fost împușcat după ce și-a lăsat copiii la școală.
Departamentul de Securitate Internă al SUA a declarat că un ofițer l-a împușcat pe Silverio Villegas-Gonzalez, în vârstă de 38 de ani, în timpul unei controale rutiere vineri, în Franklin Park. Într-o declarație, agenția a afirmat că Villegas-Gonzalez se afla ilegal în țară și a încercat să fugă cu mașina, târând și rănind ofițerul.
Un purtător de cuvânt al ICE a declarat că agentul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a fost externat din spital după ce a suferit leziuni la spate, escoriații la mână și la genunchi.
Moartea lui Villegas-Gonzalez a stârnit furia membrilor comunității și a amplificat temerile legate de siguranță în rândul locuitorilor latino-americani din regiune.
Sâmbătă, aproximativ 100 de persoane au participat la o veghe în memoria lui Villegas-Gonzalez în Franklin Park, o comunitate în care aproximativ jumătate dintre locuitori sunt hispanici sau latino-americani.
„Sunt incredibil de furios și vreau dreptate pentru comunitatea noastră”, a declarat Rudy Repa, un rezident de 27 de ani, din Franklin Park, Illinois.
Campania de deportare viza infractorii dintre imigranții fără statut legal din SUAPe 8 septembrie, DHS a lansat o campanie de deportare în Illinois, care, potrivit declarațiilor sale, viza infractorii dintre imigranții fără statut legal din SUA. Departamentul a declarat că operațiunea era necesară din cauza legilor „sanctuar” ale orașului și statului, care limitează cooperarea cu autoritățile federale de imigrare.
Guvernatorul Illinoisului, J.B. Pritzker, și primarul orașului Chicago, Brandon Johnson, au cerut o explicație pentru incidentul în care a fost implicat Villegas-Gonzalez. Sâmbătă, Johnson a declarat pe X că a fost o „tragedie care putea fi evitată”.
Reprezentanta SUA Delia Ramirez a declarat într-o conferință de presă că Villegas-Gonzalez a fost împușcat imediat după ce și-a lăsat copiii la o școală din apropiere.
ICE a refuzat să ofere mai multe detalii despre incidentul din weekend. A făcut referire la un comunicat de presă în care se spunea că Villegas-Gonzalez avea antecedente de conducere imprudentă și că agentul ICE a tras cu arma deoarece se temea pentru viața sa.
Comunitatea, profund îndurerată dar și îngrijoratăAlexandra Calleja, în vârstă de 34 de ani, a izbucnit în lacrimi când a vorbit la veghea de sâmbătă despre ucidere: „Cred că s-ar fi speriat”, a spus ea. „Poate că a vrut să plece pentru că i-a trecut prin minte că, dacă va fi arestat, nu-și va mai vedea niciodată copiii”.
Mulți dintre locuitorii care au participat la veghea de sâmbătă erau, de asemenea, imigranți, născuți în țări precum Guatemala și Chile.
Pritzker a declarat luna trecută că, în opinia sa, administrația președintelui Donald Trump a sincronizat operațiunile ICE cu sărbătorile de Ziua Independenței Mexicului, care are loc pe 16 septembrie și este un eveniment important pentru marea comunitate mexican-americană din Chicago. O mare paradă de Ziua Independenței Mexicului, organizată duminică în cartierul Little Village din Chicago, a atras totuși mii de participanți care s-au bucurat de muzică, cântece și dansuri. De-a lungul traseului au fost afișate pancarte anti-ICE, iar voluntarii erau cu ochii în patru după agenții federali.
Articolul Un imigrant a fost împușcat mortal în Chicago de un agent ICE în timpul arestării apare prima dată în Mediafax.
Europarlamentarul Victor Negrescu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), în cadrul unei ședințe online a conducerii organizației desfășurată în vederea pregătirii congresului de la Amsterdam.
Negrescu a făcut anunțul alături de președintele PES, Stefan Löfven, subliniind că funcția este „o mare responsabilitate și o onoare” pentru reprezentarea României la nivel european.
„Am participat, zilele acestea, la şedința conducerii Partidului Socialiștilor Europeni (PES), desfășurată online, pentru a pregăti viitorul congres care va avea loc la Amsterdam. Alături de președintele PES, Stefan Löfven, am anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat de vicepreședinte la nivel european al PES. Este o mare responsabilitate și o onoare să pot reprezenta România și familia noastră politică la acest nivel. Le mulțumesc colegilor mei din Partidul Social Democrat și din PES activists România pentru sprijinul acordat și pentru recomandarea oficială transmisă conducerii PES. Candidatura mea se bazează pe munca pe care am făcut-o împreună: promovarea valorilor europene, consolidarea rolului României în familia social-democrată și susținerea proiectelor care aduc beneficii reale pentru cetățeni”, a postat Victor Negrescu.
Congresul PES de la Amsterdam va decide componența noii conduceri a „celei mai mari familii politice social-democrate din Europa”.
Articolul Victor Negrescu candidează pentru un nou mandat de vicepreședinte al PES apare prima dată în Mediafax.
În iulie, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de iunie cu 3,8%, ca efect al creșterilor din cele 3 sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+6,4%), industria extractivă (+5,2%) și industria prelucrătoare (+3,4%)
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,3%, ca urmare a scăderilor industriei prelucrătoare (-0,7%) și producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,5%). Industria extractivă a crescut cu 1,9%, potrivit INS.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,7%, datorită creșterilor din industria prelucrătoare (+3,4%) și industria extractivă (+1,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,0%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,3%, susținută de industria prelucrătoare (+3,1%) și industria extractivă (+1,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%.
În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,6%) și industria extractivă (-0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,3%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, a fost mai mică cu 0,7%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-0,8%) și industria extractivă (-0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,9%.
Articolul INS: „Industria românească a crescut în iulie, dar rămâne pe minus în 2025” apare prima dată în Mediafax.
Intitulată „De la codru la cod de bare: Lanțul de aprovizionare IKEA amenință ultimele păduri de neînlocuit ale României”, investigația a fost lansată printr-o proiecție în fața magazinului IKEA Băneasa.
https://youtube.com/shorts/KwWyDEh5xS4?si=w29bA4RNGHjhcQc8
„Deși am avertizat IKEA încă de anul trecut cu privire la aceste distrugeri grave, compania continuă în mod deliberat să ignore problemele cu lanțul său de aprovizionare. Sunt în joc cele mai bogate habitate naturale din Europa, inclusiv ultimele păduri seculare din Carpați”, a declarat Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace România. „Este o problemă de moralitate, nu de legalitate”, a adăudat el.
Greenpeace CEE a utilizat imagini satelitare și a efectuat investigații pe teren pentru a documenta o pierdere uluitoare de aproape 59 de kilometri pătrați de păduri cu valoare ridicată a biodiversității sau potențial (High Biodiversity Value Forests) numai în 2024 – o suprafață mai mare decât 8.200 de terenuri de fotbal. Ancheta dezvăluie noi dovezi ale legăturilor dintre furnizorii IKEA și distrugerea acestor zone amenințate.
Când Greenpeace CEE a dezvăluit anul trecut că producătorii IKEA se aprovizionează din păduri prețioase și a împărtășit companiei o hartă a zonelor în care exploatarea forestieră ar trebui oprită. IKEA a apărat unele practici, susținând că perturbările umane din trecut au făcut ca aceste zone să nu mai fie eligibile pentru protecție. Acest argument contrazice consensul științific la nivel european: chiar și pădurile afectate anterior pot susține o biodiversitate extraordinară dacă continuitatea lor ecologică rămâne intactă.
Compania operează, de asemenea, în baza unei certificări Forest Stewardship Council (FSC) depășite, care nu respectă obiectivele UE în materie de biodiversitate, permițând IKEA să se ascundă în spatele unei etichete care nu mai garantează un management sustenabil al pădurilor.
Conform anchetei Greenpeace CEE, rata pierderii pădurilor prețioase în România este de 2,5 ori mai mare decât în țările vecine, precum Polonia și Ucraina.
Deși exploatarea forestieră poate fi legală în conformitate cu legislația românească, ea este departe de a fi sustenabilă. Știința și politica europeană în materie de conservare indică în mod clar necesitatea unei protecții stricte a acestor păduri în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea. Aprovizionarea cu lemn din aceste zone de neînlocuit – chiar și atunci când este permisă legal – provoacă daune ireversibile naturii și biodiversității.
Organizația de mediu cere ca IKEA suspende aprovizionarea din toate zonele identificate de Greenpeace și oamenii de știință până acum drept Zone Interzise Exploatării, ca măsură preventivă, cel puțin până la finalizarea procesului oficial de desemnare a 10% din teritoriul României pentru protecție strictă. De asemenea, cere companiei revizuiască politica de aprovizionare pentru a o alinia cu obiectivele U.E. privind biodiversitatea, care prevăd protecția strictă a cel puțin 10% din suprafața terestră și marină până în 2030.
În lipsa unui moratoriu oficial, sistarea exploatărilor în aceste suprafețe de pădure valoroase rămâne la nivel de obligație morală a companiei. De doi ani, Ministerul Mediului derulează un proces de identificare a zonelor ce urmează să fie puse sub strictă protecție pentru a atinge ținta de 10%. Soarta a sute de mii de hectare de păduri cu valoare mare de conservare depinde de finalizarea cât mai rapidă a acestui proces și de desemnarea oficială de către minister.
Articolul Investigație Greenpeace: „IKEA amenință ultimele păduri prețioase din România” apare prima dată în Mediafax.
Facilitatea, cu o suprafață de peste 23.500 de metri pătrați, va fi operată de compania Tekever și urmează să fie inaugurată în 2026. Aceasta va crea aproximativ 1.000 de locuri de muncă și va aduce pentru prima dată în Marea Britanie producția de drone AR5, sporind în același timp și capacitatea de producție pentru modelul AR3, scrie Skynews.
Marea Britanie a achiziționat drone Tekever în valoare de 270 milioane de lire sterline pentru a sprijini armata ucraineană în distrugerea sistemelor rusești de apărare antiaeriană. Noua unitate din Swindon va fi a patra fabrică a companiei în Regatul Unit și cea mai mare de până acum.
„Această fabrică demonstrează că guvernul folosește industria de apărare drept motor de creștere economică. Extinderea Tekever va aduce locuri de muncă bine plătite și producție de drone de ultimă generație, consolidând în același timp lanțurile de aprovizionare pentru apărare”, a declarat ministrul britanic al Apărării, John Healey.
Fabrica din Swindon va prelua și producția pentru capacitatea StormShroud a Forțelor Aeriene Regale (RAF). Anunțul vine pe fondul unei creșteri a bugetului apărării britanice, care urmează să ajungă la 2,6% din PIB în 2027, după ce premierul Keir Starmer a promis investiții suplimentare în drone Tekever.
Potrivit companiei, noul centru de producție va juca un „rol central” în dezvoltarea dronelor AR3 EVO și va contribui la asigurarea unei capacități avansate de producție, în parteneriat strâns cu ecosistemul de apărare al Regatului Unit.
Articolul Industria de apărare, motor de creștere economică: Regatul Unit a inaugurat o nouă fabrică de drone apare prima dată în Mediafax.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul II al anului 2025, de 63,3%, în creștere cu 0,6 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2025.
Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,6%, faţă de 54,8% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,3% faţă de 57,1% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 18,7%.
Rata şomajului în trimestrul II 2025 a fost de 6,0%, ȋn scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în trimestrul I 2025.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,1 puncte procentuale (6,0% la bărbaţi, faţă de 5,9% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 6,4 puncte procentuale (9,4% în mediul rural, faţă de 3,0% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Articolul INS: România a avut 489,8 mii de șomeri în trimestrul II 2025 apare prima dată în Mediafax.
Poliția de Frontieră transmite că scandalul a avut loc luni, în jurul orei 01.00. Polițiștii de frontieră din cadrul Aeroportului Internațional Henri Coandă București au fost anunțați telefonic, de către dispeceratul aeroportului, cu privire la faptul că echipajul unui zbor care urma să aterizeze din direcția Tel-Aviv a solicitat, la debarcare, prezența Poliției de Frontieră la bordul aeronavei.
„Motivul solicitării a fost faptul că pe timpul zborului a izbucnit un conflict spontan între mai mulți cetăţeni israelieni”, transmite, luni, Poliția de Frontieră.
Știrea inițialăUn incident violent a avut loc în noaptea de 14 spre 15 septembrie pe zborul HelloJet care făcea legătura între Tel Aviv și aeroportul Otopeni.
Aproximativ 30 de pasageri s-au luat la bătaie, situația escaladând până la punctul în care a fost necesară intervenția forțelor de ordine după aterizare, conform unor surse MEDIAFAX.
HelloJet este compania succesoare a BlueAir. Potrivit acelorași surse, șase dintre persoanele implicate în altercație au fost audiate de polițiștii de Frontieră de la Otopeni.
Detaliile exacte ale conflictului nu sunt deocamdată cunoscute.
Articolul Bătaie între 30 de pasageri pe un zbor HelloJet de la Tel Aviv la București apare prima dată în Mediafax.
Poliția de Frontieră transmite că scandalul a avut loc luni, în jurul orei 01.00. Polițiștii de frontieră din cadrul Aeroportului Internațional Henri Coandă București au fost anunțați telefonic, de către dispeceratul aeroportului, cu privire la faptul că echipajul unui zbor care urma să aterizeze din direcția Tel-Aviv a solicitat, la debarcare, prezența Poliției de Frontieră la bordul aeronavei.
„Motivul solicitării a fost faptul că pe timpul zborului a izbucnit un conflict spontan între mai mulți cetăţeni israelieni”, transmite, luni, Poliția de Frontieră.
Polițiștii de frontieră au identificat, cu ajutorul membrilor de echipaj, șapte persoane implicate în conflict. Acestea au fost preluate pentru verificări și sancționate contravenţional cu amenzi de 4.000 de lei fiecare, în conformitate cu prevederile legale în domeniu (Legea 21/2020 privind Codul aerian), după care au fost conduse în spațiul public.
Incident violent a avut loc în noaptea de 14 spre 15 septembrie pe zborul HelloJet care făcea legătura între Tel Aviv și aeroportul Otopeni.
Aproximativ 30 de pasageri s-au luat la bătaie, situația escaladând până la punctul în care a fost necesară intervenția forțelor de ordine după aterizare, conform unor surse MEDIAFAX.
HelloJet este compania succesoare a BlueAir.
Detaliile exacte ale conflictului nu sunt deocamdată cunoscute.
Articolul Conflictul din avionul HelloJet de la Tel Aviv: Echipajul a solicitat prezența ofițerilor la bord, spune Poliția de Frontieră apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că se îndoiește că ar exista discuții directe între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, din cauza conflictului personal dintre ei, scrie BBC.
Donald Trump a mai spus că oprirea războiului din Ucraina s-a dovedit a fi mult mai complicată decât anticipa.
„Credeam că va fi ușor pentru mine. Dar s-a dovedit a fi dificil”, a transmis Trump, citat de Ukrainska Pravda.
„Ura dintre Zelenski și Putin este de neînțeles”, a mai spus președintele american.
Când a fost întrebat dacă, în opinia sa, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski vor negocia, Trump a oferit un răspuns sceptic.
„Nu știu. Cred că va trebui să discut eu cu ei.”, a spus Trump. Președintele a mai declarat că această potențială conversație ar putea avea loc „relativ curând”.
Întrebat dacă următorul pas ar putea fi un summit trilateral, Trump a spus că formatul nu contează.
„Vor avea loc discuții, indiferent dacă le numiți summit sau doar întâlnire, nu contează. Dar probabil că va trebui să mă implic. Se urăsc atât de mult încât abia pot vorbi unul cu celălalt.”, a declarat Trump.
Articolul Donald Trump: „Ura dintre Volodimir Zelenski și Vladimir Putin este de neînțeles” apare prima dată în Mediafax.
O instanță din Ankara urmează să decidă dacă va anula congresul partidului din 2023 din cauza unor presupuse nereguli procedurale – o măsură care l-ar lipsi pe președintele formațiunii, Ozgur Ozel, de titlul său și ar eroda și mai mult conducerea și autoritatea opoziției.
Sute de membri ai Partidului Popular Republican (CHP) au fost închiși în așteptarea procesului într-o anchetă extinsă privind presupuse legături cu corupția și terorismul, printre ei numărându-se și principalul rival politic al președintelui Tayyip Erdogan, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
Partidul centrist CHP, care neagă acuzațiile aduse împotriva sa, se află la egalitate cu partidul conservator AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) al lui Erdogan, cu rădăcini islamice, în sondajele de opinie. Ozel, în vârstă de 50 de ani, liderul său combativ, a câștigat notorietate de la arestarea lui Imamoglu.
Protestele de stradă anti-Erdogan au izbucnit din nou în ultima săptămână, inclusiv duminică la Ankara, din cauza unei represiuni legale pe care criticii o consideră politizată și antidemocratică. Guvernul respinge aceste acuzații, afirmând că sistemul judiciar este independent.
„Este un moment grav, care semnalează o schimbare de regim în Turcia, de la un autoritarism competitiv, în care partidele de opoziție puteau încă câștiga alegerile, la un fel de autoritarism hegemonic, în care acestea sunt mai mult simbolice și incapabile să câștige”, a declarat Seren Selvin Korkmaz, cofondator și codirector al Institutului IstanPol, un think tank cu sediul la Istanbul.
Acțiunile, obligațiunile și lira turcească au scăzut înainte de decizia instanței. Acestea s-au prăbușit în martie, când Imamoglu a fost încarcerat în așteptarea procesului, subliniind îngrijorările cu privire la statul de drept în această importantă economie emergentă, unde inflația rămâne peste 30%.
Articolul Criză politică în Turcia: Liderul opoziției riscă să fie destituit din funcție apare prima dată în Mediafax.
