Regele Charles al III-lea și Regina Camilla vor merge în Statele Unite, cu scopul de a consolida relațiile istorice și cooperarea bilaterală dintre Regatul Unit și SUA.
„La recomandarea Guvernului Majestății Sale și la invitația Președintelui Statelor Unite, Regele și Regina vor efectua o vizită de stat în Statele Unite ale Americii. Programul Majestăților Lor va celebra legăturile istorice și relația bilaterală modernă dintre Regatul Unit și Statele Unite, marcând cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii”, se arată în comunicatul emis de Palatul Buckingham, citat de BBC.
Anunțul oficial a fost întârziat pe fondul tensiunilor politice generate de conflictul din Iran, în contextul în care președintele Donald Trump a criticat recent Regatul Unit și alte state pentru poziția lor față de război.
Președintele american a lansat atacuri la adresa premierului Keir Starmer, susținând că „nu este un Winston Churchill”. Liderul de la Washington a mai fost criticat de britanici și pentru comentariile sale privind implicarea Regatul Unit în Războiul din Afganistan, după ce a declarat că aliații Statelor Unite „au stat puțin mai în spate”.
Mai mulți parlamentari s-au opus vizitei. Liderul liberali democrați, Ed Davey, a declarat că „o astfel de onoare nu ar trebui acordată cuiva care insultă și subminează în mod repetat țara noastră”.
În plus, potrivit unui sondaj de opinie realizat de YouGov, 49% dintre respondenți au susținut că vizita nu ar trebui să aibă loc, în timp ce 33% o susțin.
Astăzi, în 2026, criza deficitului de cipuri a evoluat; nu mai este vorba doar despre lipsa materialelor după pandemie, ci despre concurența acerbă pentru capacitatea de producție, scrie El Economista.
Acest lucru se întâmplă, în principal, din cauza exploziei Inteligenței Artificiale, deoarece centrele de date gigantice care antrenează modele de IA (precum cele ale Google, Microsoft sau Meta) au nevoie de cantități masive de memorie de înaltă performanță.
Fabrici precum TSMC sau Samsung preferă să își folosească liniile de producție pentru cipuri de inteligență artificială sau memorii de server (HBM), care sunt mult mai rentabile, decât să producă cipuri ieftine pentru carduri SD.
Sony suspendă temporar vânzarea de carduri de memorieȘi printre cele mai notabile consecințe, tocmai am aflat că divizia japoneză a Sony a anunțat că suspendă temporar vânzarea de carduri de memorie CFexpress și SD din cauza crizei pe care o traversează sectorul tehnologic din cauza deficitului de semiconductori.
Compania a declarat, într-un comunicat de presă de pe site-ul său web, că decizia a fost luată deoarece oferta nu va putea satisface cererea în viitorul apropiat. „Am decis să suspendăm temporar acceptarea comenzilor de la distribuitorii și clienții noștri autorizați la Sony Store începând cu 27 martie 2026”, a anunțat aceasta.
În ceea ce privește data reluării comenzilor, Sony a explicat că aceasta va fi stabilită în funcție de situația aprovizionării și va fi anunțată pe pagina cu informații despre produs atunci când va avea loc. „Ne cerem sincer scuze pentru orice inconvenient pe care acest lucru l-ar putea cauza clienților noștri”, a adăugat compania în comunicat.
Mai exact, Sony a indicat că a fost suspendată vânzarea următoarelor carduri de memorie: CFexpress
Vinerea trecută, Sony a anunțat o creștere a prețurilor pentru consolele PlayStation 5, PlayStation 5 Pro și PlayStation Portal din cauza „presiunilor continue” din climatul economic global.
În acest sens, deficitul de RAM și stocare a cauzat deja alte probleme companiei, cum ar fi amânarea lansării următoarei generații de console PlayStation până cel puțin în 2028 sau 2029.
Nava Anatoly Kolodkin, supusă sancțiunilor SUA, a intrat în apele teritoriale cubaneze duminică seara, nu departe de baza Marinei SUA din Golful Guantanamo. Statele Unite au declarat că permit petrolierului să livreze combustibil din motive umanitare, scrie Reuters.
Petrolierul Aframax a intrat în Golful Matanzas – cel mai mare port de superpetroliere și depozitare a combustibilului din țară – sub un cer senin și vânt slab, la răsăritul soarelui. O mare parte a orașului din apropiere – și majoritatea Cubei – era fără curent electric când petrolierul a ajuns în zona portuară.
Cuba nu a mai primit un petrolier de trei luni, potrivit președintelui Miguel Diaz-Canel, ceea ce a agravat o criză energetică care a dus la întreruperi de curent aparent nesfârșite în toată țara de 10 milioane de locuitori și a adus spitalele, transportul public și producția agricolă în pragul colapsului.
Dacă va fi livrat, combustibilul ar oferi guvernului comunist al Cubei o gură de oxigen în contextul presiunii crescânde din partea administrației Trump, care a promis schimbări în Cuba.
Vor trece câteva zile până când țițeiul de la bordul navei Anatoly Kolodkin va putea fi prelucrat pe plan intern și transformat în combustibil pentru motoare și produse rafinate, precum motorină și păcură pentru producerea de energie electrică.
Nava transportă țiței rusesc Urals, un țiței mediu acid, care se potrivește bine rafinăriilor învechite din Cuba.
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan.
În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității.
Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară.
„I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Meciul amical dintre România și Slovacia se joacă la Bratislava, de la ora 21:45.
Partida vine după ce ambele reprezentative au ratat calificarea la Cupa Mondială din 2026. România a pierdut în Turcia, scor 0-1, iar Slovacia a cedat pe teren propriu, 3-4, în fața Kosovo.
În absența lui Mircea Lucescu, care are probleme medicale, echipa va fi condusă de secundul Ionel Gane. Căpitanul echipei naționale, Nicolae Stanciu, a declarat luni seară, în conferința premergătoare partidei de la Bratislava, că jucătorii vor evolua cu gândul la selecționerul Mircea Lucescu.
„Meciul de mâine va fi pentru Mircea Lucescu, vrem să îi facem o bucurie. Pentru el dorim să facem un meci bun, iar la final să putem să îi dedicăm victoria”, a spus Stanciu.
Meciul Slovacia – România este transmis în direct de Antena 1 și Radio România Actualități.
Pentru acest meci, cele două echipe au convenit să poată face până la opt înlocuiri de fiecare parte, în cel mult 3 întreruperi ale jocului, conform noilor reglementări privind meciurile internaționale amicale.
Lotul RomânieiPORTARI: Ionuț Radu (Celta Vigo), Marian Aioani (Rapid), Laurențiu Popescu (Universitatea Craiova)
FUNDAȘI: Andrei Rațiu (Rayo Vallecano), Deian Sorescu (Gaziantep), Radu Drăgușin (Tottenham), Andrei Burcă (Yunnan Yukun), Virgil Ghiță (Hannover), Adrian Rus (Universitatea Craiova), Andrei Coubiș (Universitatea Cluj), Nicușor Bancu (Universitatea Craiova), Kevin Ciubotaru (Hermannstadt)
MIJLOCAȘI: Vladimir Screciu (Universitatea Craiova), Vlad Dragomir (Pafos), Răzvan Marin (AEK Atena), Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo), Florin Tănase (FCSB), Ianis Hagi (Alanyaspor), Dennis Man (PSV), Alexandru Dobre (Rapid), Valentin Mihăilă (Rizespor), Claudiu Petrila (Rapid), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova)
ATACANȚI: Daniel Bîrligea (FCSB), David Miculescu (FCSB), Marius Coman (UTA Arad).
Comisia Europeană a condamnat, marți, Israelul pentru adoptarea unui proiect de lege controversat privind pedeapsa cu moartea.
„Aceasta reprezintă o tendință clar negativă în ceea ce privește obligația Israelului de a respecta drepturile omului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anouar El Anouni, potrivit POLITICO.
Acesta a mai subliniat faptul că proiectul de lege „este un pas clar înapoi”.
„Solicităm Israelului să respecte poziția sa principială anterioară, obligațiile sale în temeiul dreptului internațional și angajamentul său față de principiile democratice”, a spus el, notează Reuters.
Reacția din partea Comisiei Europene vine după ce mai multe țări europene au criticat legea în această săptămână, exprimându-și „profunda îngrijorare…cu privire la caracterul discriminatoriu de facto al proiectului de lege”.
Concret, luni, parlamentul israelian a adoptat o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, o măsură promovată de ani de zile de partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare.
Noua legislație extinde pedeapsa capitală pentru atacurile teroriste care au ca rezultat moartea cetățenilor israelieni și se aplică numai celor care „provoacă intenționat moartea unei persoane cu scopul de a nega existența Statului Israel”.
Reacții dure din partea societății civileLegea a fost condamnată de organizații israeliene și palestiniene pentru drepturile omului, dar și de organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.
La scurt timp după adoptare, Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a anunțat că a contestat actul normativ la Curtea Supremă, susținând că este „intenționat discriminatoriu”. Adoptarea legii a fost întâmpinată cu aplauze în Parlament, însă opoziția avertizează că măsura ar putea afecta negocierile viitoare privind schimburile de prizonieri și ostatici.
