Сборщик RSS-лент

Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews.

Victimele făceau parte din contingentul indonezian

Potrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă.

Luptele dintre Israel și Hezbollah se intensifică

Incidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre.

Situație umanitară tot mai gravă

Potrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.

În ultimii ani, articolele publicate de proiectul Vanishing & Appearing Sources during a Century of Observations (VASCO) au stârnit curiozitatea unor entuziaști ai OZN-urilor, iar pe cea a oamenilor de știință, într-o măsură mai mică, dar însoțită de mult scepticism, potrivit IFL Science.

Un nou articol, care analizează plăcile astronomice arhivate de la un alt observator, pare să susțină ideea că evenimentele tranzitorii observate sunt fenomene reale sau, cel puțin, o eroare care a fost constantă în toate observatoarele înainte de 1957.

Echipa a fost interesată de identificarea surselor de lumină care au apărut sau au dispărut de-a lungul secolului trecut. Aceasta este o sarcină destul de utilă pentru astronomi. Pe scurt, dacă o stea apare sau dispare brusc, putem studia orice proces este implicat.

Studiul care a stârnit curiozitatea oamenilor a analizat observațiile vechi de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS-I), care a scanat cerul între 19 noiembrie 1949 și 28 aprilie 1957.

„Aceste fenomene tranzitorii de scurtă durată (care durează mai puțin de o expunere de 50 de minute) […] sunt absente din imaginile realizate cu puțin timp înainte de apariția lor și din toate imaginile din studiile ulterioare”, a scris echipa într-un studiu din 2025.

„[În] unele cazuri, mai multe fenomene tranzitorii apar într-o singură imagine, prezentând caracteristici care nu pot fi ușor explicate prin explicații prozaice (de exemplu, lentile gravitaționale, explozii de raze gamma, asteroizi care se fragmentează, defecte ale plăcilor)”.

OZN sau UAP?

Echipa a prezentat și alte rezultate enigmatice: o mică corelație între fenomene tranzitorii și teste nucleare, fenomenele tranzitorii fiind cu 45% mai susceptibile de a fi observate în perioadele în care aveau loc teste nucleare.

În plus, echipa a descoperit o asociere mai slabă între observarea fenomenelor aeriene neidentificate (UAP) și observarea fenomenelor tranzitorii, asocierea fiind mai puternică atunci când erau capturate mai multe fenomene tranzitorii.

Deși au fost sugerate câteva ipoteze, una dintre ele a trezit interesul entuziaștilor de obiecte zburătoare neidentificate (OZN) și UAP.

Prima, inspirată în mare parte din tradiția OZN, este ipoteza extrem de improbabilă (având în vedere că nu avem dovezi ale existenței vieții extraterestre, cu atât mai puțin a unei vieți extraterestre care ne-ar putea vizita) că acestea sunt obiecte reale surprinse pe plăci fotografice și că ar putea fi UAP-uri atrase pe Pământ de testele cu arme nucleare.

O a doua ipoteză, mai plauzibilă, este că au surprins un fenomen atmosferic neobișnuit și necunoscut asociat cu testele cu arme nucleare.

Sclipirile de pe o placă nu înseamnă că extratereștrii ne-au vizitat în timpul testelor nucleare, explicații precum baloanele de mare altitudine și erorile de placă fiind încă mai probabile, iar fenomenele atmosferice rezultate din testele nucleare fiind, de asemenea, posibile.

Compania Nebius a anunțat planurile de construire a uneia dintre cele mai mari unități de inteligență artificială din Europa, potrivit CNBC. Centrul de date va fi amplasat în Finlanda, a transmis compania olandeză.

Noua unitate va avea sediul în orașul finlandez Lappeenranta. Acesta va avea o capacitate de până la 310 MW. Nebius a declarat că se așteaptă ca centrul de date să funcționeze în 2027.

Dezvoltarea IA în Europa

Anunțul apare pe fondul unei accelerări a investițiilor în infrastructura IA din Europa. Europenii încearcă să reducă decalajul în domeniu față de alte zone ale lumii.

Startup-ul francez Mistral a anunțat luni că a obținut o finanțare de 830 de milioane de dolari pentru a opera un centru de date lângă Paris. Aceeași companie a dezvăluit în februarie un plan de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de centre de date în Suedia.

Startup-ul britanic Nscale a anunțat că a strâns 2 miliarde de dolari la începutul acestei luni, având intenția de a dezvolta centre de date IA în Europa și SUA.

În 2025, MGX, Bpifrance, Mistral și Nvidia au anunțat că vor construi un centru IA în Franța, iar Brookfield a transmis că va investi până la 9,9 miliarde de dolari într-un centru de date în Suedia. OpenAI a anunțat anul trecut că va lansa un centru de date în Norvegia, în parteneriat cu Nscale.

Call centere întregi din SUA şi vestul Europei fac tranziţia către voice agents - roboţi capabili să poarte conversaţii telefonice cu clienţii fără ca aceştia să-şi dea seama că interlocutorul nu e om - iar tehnologia va ajunge şi în România în 1-2 ani.

Economia românească a trecut în ultimii ani de la un model bazat în principal pe consum şi pe costuri competitive la unul mai complex, integrat în lanţurile europene de producţie şi servicii, consideră Horea Popescu, managing director pentru Europa Centrală şi de Est şi managing partner pentru România în cadrul casei de avocatură CMS.

Premier Energy (PE), companie din energie cu o evoluţie spectaculoasă pe bursă anul acesta, cu un randament de 50% în trei luni, pariază pe extinderea regională pentru a-şi susţine creşterea, iar achiziţia parcului eolian din Ungaria devine unul dintre principalele motoare de profit pentru 2026, într-un context în care managementul avertizează că volatilitatea preţurilor rămâne un factor cheie de risc.

Bursa de la Bucureşti rămâne atractivă pentru investitorii străini, dar absenţa unor produse de investiţii accesibile pe pieţele internaţionale, precum ETF-urile, transformă o oportunitate reală într-o piaţă dificil de accesat.

Echipe formate din liceeni de la colegiile naţionale Mihai Viteazul şi Tudor Vianu din Bucureşti şi din studenţi de la Universitatea din Bucureşti & Universitatea Politehnica Bucureşti au câştigat finala Unbreakable 2026, un concurs naţional dedicat tinerilor care doresc să îşi construiască o carieră în securitate cibernetică. În finala competiţiei organizate de Bit Sentinel, CyberEDU şi susţinute de Orange România s-au calificat cele mai bune echipe iar câştigătoare au fost desemnate cele care au trecut o serie de probe tehnice care au testat abilităţile de analiză şi rezolvare a unor probleme care pot apărea în realitate - totul însă, de această dată, fără ajutorul AI.