Președinta din Peru, Dina Boluarte, și-a dublat salariul, câștigând puțin peste 10.000 de dolari. Măsura nu a fost primită bine de către populație, 94% dintre peruvieni fiind împotriva unei creșteri salariale pentru șefa statului, scrie Associated Press (AP).
Odată cu această majorare, salariul președintei Boluarte este echivalentul a 31 de salarii minime câștigate în Peru.
Potrivit sursei citate, decizia a fost luată la reuniunea săptămânală a miniștrilor, a declarat secretarul Economiei în cadrul unei conferințe de presă. „A fost stabilită o metodologie care face o comparație a salariilor în dolari ale președinților republicii din 12 țări latino-americane”, a explicat el.
Până la această schimbare, salariul lui Boluarte se afla pe locul 11, devansându-l doar pe cel al omologului din Bolivia.
Creșterea salarială vine într-un context în care Boluarte are o rată de popularitate extrem de mică. Conform unui sondaj național realizat în iunie de firma Datum Internacional și publicat de ziarul El Comercio, Boluarte are o rată de popularitate de 3%, scrie AFP.
Dina Boluarte a devenit președinta țării în anul 2022, după ce Pedro Castillo, predecesorul ei, a fost demis. Ea este vizată de mai multe anchete, inclusiv una pentru că a omis să declare cadouri de bijuterii și ceasuri de lux. Mandatul lui Boluarte se încheie în 2026.
Articolul Președinta unei țări și-a dublat salariul cu un an înainte de a-și încheia mandatul, deși are o rată de popularitate de 2% apare prima dată în Mediafax.
Peste 470 de elevi care au susținut anul acesta Evaluarea Națională au obținut nota 10. Și mai mulți, peste 900, au luat nota 10 la examenul la matematică. Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 un număr de 126.495 de elevi, ceea ce reprezintă 83,1% dintre elevii înscriși.
Rezultatele înregistrate în sesiunea iunie 2025 a Evaluării Naționale (EN VIII) au fost publicate joi, anunță Ministerul Educației. Rezultatele sunt disponibile pe site-ul dedicat, pe site-urile inspectoratelor școlare județene și în unitățile de învățământ/centrele de examen.
Examenul a fost susținut de 152.233 de absolvenți ai clasei a VIII-a (din totalul celor 159.229 de absolvenți înscriși), context care a generat o rată de participare de 95,6%, situată, practic, la aceleași valori consemnate în ultimii 5 ani.
Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) 126.495 de elevi (83,1%).
La Limba și literatura română, 131.849 de elevi (86,4%) au obținut note mai mari sau egale cu 5 (cinci). Dintre ei, 474 de elevi au primit nota 10 (zece).
La Matematică, 116.251 de elevi (76,3%) au fost notați cu note mai mari sau egale cu 5. Lucrările a 919 elevi au fost notate cu 10 (zece).
La Limba şi literatură maternă, 8.361 de elevi (92,3%) au obținut note mai mari sau egale cu 5. Dintre ei, 130 de elevi au obţinut nota 10 (zece).
„16,9% dintre elevi (25.738) au obținut medii sub 5 (25,5% în anul 2024, 23,8% în anul 2023 și 17,7% în anul 2022). Au fost eliminați pentru fraudă/tentativă de fraudă 3 elevi (lucrările lor au fost notate cu 1, conform metodologiei)”, transmite Ministerul Educației.
Rezultatele au fost afișate/publicate pe baza codului unic alocat și comunicat fiecărui candidat, în acord cu prevederile specifice din Regulamentul general privind protecția datelor personale (GDPR).
Lista mediilor de 10, pe județe
Lucrările scrise pot fi vizualizate joi, între orele 14:00 – 18:00, interval în care pot fi depuse și contestațiile. Acest proces se derulează și în perioada 4 – 5 iulie.
Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, potrivit procedurii aprobate de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor, însă în situația în care se optează pentru contestarea notei/notelor, elevii completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că sunt informați cu privire la faptul că nota rezultată în urma reevaluării poate modifica nota inițială, prin creștere sau descreștere, după caz. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.
Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.
Articolul Rezultate Evaluarea Națională. Peste 470 de note de 10 la limba română și peste 900 la matematică apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, forțele de ordine din Serbia au intervenit în forță în noaptea de miercuri spre joi pentru a dispersa protestele studențești și blocajele stradale din mai multe orașe, inclusiv Belgrad, Novi Sad, Nis și Novi Pazar.
Autoritățile au anunțat că au reținut 79 de persoane, în majoritate studenți, și au respins acuzațiile de brutalitate polițienească.
Studenții organizatori au acuzat forțele de ordine că au intervenit violent împotriva manifestanților pașnici, iar martori citați de presa locală au relatat că jandarmii i-au lovit pe protestatari cu bastoane și scuturi.
Patru studenți au fost spitalizați, unul dintre aceștia cu clavicula fracturată.
Ministerul de Interne a anunțat că patru polițiști au fost răniți, iar un vehicul de intervenție a fost avariat.
Într-un comunicat, instituția a precizat că forțele de ordine „au acționat în conformitate cu legea”.
Tensiunile s-au amplificat în Serbia după protestul masiv de sâmbătă din Belgrad, la care au participat zeci de mii de persoane care au cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Protestul s-a încheiat cu confruntări între protestatari și poliția antidisturbance.
Președintele Aleksandar Vucic a refuzat să convoace alegeri anticipate, în ciuda celor peste opt luni de proteste constante, declanșate în noiembrie anul trecut după prăbușirea acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, accident soldat cu 16 morți și suspiciuni de corupție și neglijență.
Articolul 79 de protestatari arestați în Serbia. Manifestațiile împotriva lui Vucic continuă apare prima dată în Mediafax.
Diogo José Teixeira da Silva, născut pe 4 decembrie 1996 în Porto, și-a început cariera profesionistă la Paços de Ferreira în 2014. A urmat un transfer la Atlético Madrid în 2016, fiind împrumutat ulterior la FC Porto și Wolverhampton Wanderers. La Wolves, a strălucit în 131 de meciuri, marcând 44 de goluri și atrăgând atenția cluburilor de top din Europa.
În 2020, Liverpool l-a transferat pentru aproximativ 45 de milioane de euro. Pe Anfield, a devenit rapid un favorit al fanilor, marcând 65 de goluri în 182 de meciuri și contribuind decisiv la câștigarea Premier League, Cupei Angliei și Cupei Ligii. Supranumit cu afecțiune „Diogoal” datorită instinctului său de marcator, Jota era un jucător esențial pentru „cormorani”.
Pe plan internațional, a reprezentat Portugalia în 49 de meciuri, marcând 14 goluri și contribuind la victoriile echipei în UEFA Nations League (2019, 2025).
Pasiuni Dincolo de Gazon. Familist convins, trei copii și un adevărat model de echilibruDincolo de performanțele sale sportive remarcabile, Jota avea o pasiune pentru gaming. În timpul perioadei de lockdown, a ajuns pe locul 1 mondial la FIFA 21 și a fondat propria echipă eSports, „Luna Galaxy”. De asemenea, era activ pe platforma Twitch, unde transmitea live sesiuni de jocuri.
Pe plan personal, Diogo Jota era un familist convins. S-a căsătorit cu Rute Cardoso pe 22 iunie 2025 și avea trei copii, fiind un model de echilibru între viața profesională și cea familială.
În noaptea de 3 iulie 2025, Diogo Jota și fratele său, André, care era jucător la Penafiel, au suferit un accident fatal pe autostrada A‑52, în zona Zamora, Spania. Mașina în care se aflau a părăsit carosabilul și a luat foc instantaneu.
Diogo Jota a plecat dintre noi în plină glorie, la doar 10 zile după nuntă, lăsând în urmă o carieră impresionantă și un mesaj puternic despre pasiune, modestie și echilibru.
Moștenirea lui va dăinui prin golurile spectaculoase marcate pentru Liverpool și Portugalia, prin carisma sa și prin generozitatea sa. A fost nu doar un fotbalist talentat, ci și un om complet, iubit și respectat, care a inspirat pe mulți prin exemplul său pe teren și în afara lui.
Articolul A murit în accident la doar 10 zile de la căsătorie. Cine a fost Diogo Jota, atacantul lui Liverpool, supranumit „Diogoal” apare prima dată în Mediafax.
Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea unui barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc.
Astfel, până la 10.000 de lei inclusiv, impozitul este de 10%. Peste 10.000 de lei, dar până la 66.750 lei inclusiv, impozitul este de 1.000 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000.
La venituri din jocuri de noroc de peste 66.750, impozitul este de 12.350 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.
Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut anterior asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 12.350 lei.
Articolul Cum se impozitează veniturile din jocuri de noroc apare prima dată în Mediafax.
Ministrul a adăugat că salariul directorului Salrom a fost majorat cu 6.000 de lei după incident. El a mai spus că „va fi o vină partajată între entitățile menționate de raportul Corpului de Control al prim-ministrului, Apele Române, Salrom, ANRM, probabil Conversmin, Ministerul Economiei. Urmează să fie partajată proporția acestui prejudiciu în etapa următoare”.
„Responsabilitatea asta este împărțită. S-a desconsiderat acest risc pur și simplu. Cei care aveau obligația să aibă grijă de zăcământul de acolo, au ajuns, după conducerea acestei companii, au ajuns ca produsul pe care vor să îl protejeze să dispară. Este afectat ireversibil zăcământul de acolo”, a declarat ministrul.
El a adăugat că „în Consiliul de Administrație ale statului român se ascunde detaliul diavolului, zic în continuare același lucru, și o să vedeți în zilele următoare. Sunt consilii de administrație ale căror director câștigă peste 50.000 de lei pe lună”.
„Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile pentru că nu vorbim de niște criterii de performanță relevante acolo, ci vorbim adesea despre un loc cald pentru care cineva să primească această sumă de bani. Știu că s-ar dori mai repede să se rezolve aceste lucruri, și eu îmi doresc acest lucru, însă ca ministru pot să lucrez cu legea existentă până când ea va fi schimbată și voi propune și schimbarea ei”, a subliniat Miruță.
Articolul Dezastrul de la Praid. Radu Miruță, ministrul Economiei: Este afectat ireversibil zăcământul de acolo apare prima dată în Mediafax.
CCR neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii constituționali aflați la final de mandat în anul 2025 ar fi primit sumele de bani prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
„În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții
Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, potrivit unui comunicat de presă.
Conform sursei citate, îÎn ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.
„Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, se arată în finalul comunicatului.
Articolul Niciunul dintre judecătorii aflați la final de mandat nu a cerut vreo sumă de bani, spune CCR apare prima dată în Mediafax.
În cadrul competiției care începe sâmbătă, la Lille, Agenția Internațională de Testare (ITA) va preleva peste 600 de probe de sânge și urină, dintre care 350 în afara competiției.
Noutățile din acest an includ extinderea pașaportului biologic cu indicatori hormonali și analiza longitudinală a datelor de putere ale rutierilor pentru identificarea unor variații neobișnuite.
Pe linia combaterii dopajului tehnologic, UCI va crește cu 17% numărul de verificări cu raze X față de anul trecut și va utiliza tablete magnetice, precum și monitorizare video în cursă. Comportamentele considerate suspecte vor fi analizate în detaliu de comisarii video, iar rezultatele vor putea declanșa verificări suplimentare.
„Abordarea noastră reflectă angajamentul față de o strategie anti-doping inteligentă, bazată pe știință și cooperare internațională”, a declarat Benjamin Cohen, directorul general al ITA, într-un comunicat.
UCI continuă, de asemenea, programul de recompense pentru sesizări privind utilizarea tehnologiei ilegale. Verificările vor viza atât performanțele fizice, cât și posibilele trucaje tehnologice.
„Este esențial ca Turul Franței să se desfășoare pe baze echitabile, iar performanțele să aparțină sportivilor, nu dispozitivelor ascunse”, a subliniat Amina Lanaya, director general UCI.
Articolul Turul Franței: Controale drastice ale UCI atât pentru combaterea dopajului cât și la biciclete pentru dispozitive ascunse apare prima dată în Mediafax.
