Сборщик RSS-лент

Bursa de la Bucureşti a parcurs în primul trimestru din 2026 o perioadă fără precedent, marcând borne istorice succesive în ceea ce priveşte volumele de tran­zacţionare. După un început de an exuberant şi un februarie care a testat noi maxime pentru indicele de referinţă BET, luna martie confirmă această tendinţă, fiind a treia lună consecutivă de activitate record.

Primele trei luni din 2026 au adus o perioadă fără precedent la Bursa de Valori, marcând borne istorice succesive în ceea ce priveşte volumele de tranzacţionare. După un început de an exuberant şi un februarie care a testat noi maxime pentru indicele de referinţă BET, luna martie confirmă această tendinţă, fiind a treia lună consecutivă de activitate record.

Seria problemelor în agro­business a început în iulie 2025, când traderul de cereale Transylvania Invest din Arad a intrat în concordat preventiv.

Programul RABLA funcţionează din 2005, dar rezultatul a două decenii de politici de reînnoire a parcului auto este că România are o vârstă medie a flotei de aproape 16 ani — cu trei ani peste media UE de aproape 13 ani —, iar 82% din autoturismele aflate în circulaţie depăşesc un deceniu vechime, potrivit celui mai recent raport ACEA.

Industria auto europeană se reorientează spre contracte militare pentru a compensa pierderile din electrificare şi concurenţa chineză. VW negociază componente pentru Iron Dome la Osnabrück, Renault construieşte drone la Le Mans, iar Valmet a trecut de la Mercedes-Benz la vehicule blindate.

Pachetul de relansare economică este un proiect ambiţios şi ar putea ridica România de la rangul doi al finanţărilor de tip ajutor de stat în Europa Centrală şi de Sud-Est la rangul unu.

O încetare rapidă a ostilităţilor din Golful Persic şi o stabilizare rapidă a preţurilor, în special la energie, ar alimenta semnificativ nivelul de optimism al participanţilor la piaţa de capital.

Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piaţă rezidenţială din România, cu un preţ mediu de peste 3.200 de euro pe metrul pătrat, iar explicaţia nu ţine de un singur factor, ci de o combinaţie între cererea susţinută, profilul economic al oraşului, limitările geografice şi un ritm al dezvoltării care a ridicat constant standardele de locuire, explică Răzvan Cuc, preşedintele reţelei de agenţii imobiliare RE/MAX, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

Dorinţa de a reda oamenilor gustul autentic al copilăriei i-a făcut pe soţii Alixandru, Ştefan şi Andreea, să pornească un business de la zero, în urmă cu patru ani. Aşa a luat naştere proiectul Băcănia Yama, care astăzi are două locaţii în Bucureşti, afaceri de circa 4 mil. lei şi zece angajaţi.

Festivalul Internaţional de Teatru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993 ca un festival studenţesc, cu trei ţări participante şi opt spectacole. Apoi, an de an, el a crescut, iar acest lucru a fost posibil pentru că s-a dezvoltat în acord cu comunitatea şi cu viaţa, spunea anterior Constantin Chiriac, preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu.

Adoptarea euro trebuie să fie un obiectiv pentru România pentru că este o regulă economică simplă, eşti mai competitiv dacă eşti mai mare, iar în condiţiile în care avem o viteză economică tot mai mare globală, euro este forma de integrare în Uniunea Europeană, a spus Nicuşor Dan, preşedintele României, la deschiderea evenimentului The Economist Romanian Government Roudtable, unde invitatul special a fost Daron Acemoglu, laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2024.

O scădere sănătoasă în greutate înseamnă pierderea a 15-20% din greu­tatea corpului într-un an, procesul de slăbire trebuie făcut lent, pentru că altfel există riscul reducerii de masă muscu­lară, a spus Daniela Stegaru, medic pri­mar diabet, nutriţie şi boli metabolice, la emisiunea ZF Body Talks, un proiect realizat cu Novo Nordisk.

Turismul a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare la nivel mondial, înregistrând creşteri im­por­tante în ultimii ani pe fondul unui apetit tot mai mare al oame­nilor pentru a descoperi destinaţii noi sau pentru a se întoarce în cele deja cunoscute. Cu un potenţial important de creştere, România se află totuşi pe ultimele locuri în Europa la numărul de vizitatori străini, iar asta se vede şi în puterea brandului turistic.

Într-un comunicat publicat de agenția Tasnim, apropiată de autoritățile de la Teheran, IRGC a transmis că atacurile ar putea începe chiar de miercuri seară și le-a cerut angajaților și locuitorilor aflați la mai puțin de 1 kilometru de facilitățile deținute de companii americane să evacueze zona.

IRGC a enumerat 18 companii pe care amenință că le va viza, acuzându-le că participă activ la „comploturi teroriste”, conform Politico.

Printre companiile menționate se numără Cisco, HP, Intel, Oracle, Microsoft, Apple, Google, Meta, IBM, Dell, Palantir, Nvidia, Tesla și Boeing.

Iranul a amenințat în mod similar și la începutul acestei luni mai multe companii cu infrastructură în Israel și statele din Golf.

Reacția Casei Albe

Casa Albă a transmis marți că armata SUA este pregătită să respingă orice atac al Iranului, ca reacție la amenințările lansate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) la adresa companiilor americane din regiune.

„Armata Statelor Unite este și a fost pregătită să oprească orice atac al Iranului, dovadă fiind scăderea cu 90% a atacurilor cu rachete balistice și drone ale regimului terorist”, a declarat un oficial al Casei Albe, potrivit Reuters.

„Mi s-a spus că președintele Trump a declarat recent că ar dori să pună capăt războiului. Avem speranța că se află în căutarea unei ieșiri. Ne dorim să fie găsită o cale pentru diminuarea violențelor”, a spus marți, Papa Leon al XIV-lea, primul papă originar din Statele Unite ale Americii. 

Leon a deplâns numărul ridicat al victimelor, și și-a exprimat speranța că violențele vor înceta înainte de Paștele catolic care se sărbătorește duminică, pe 5 aprilie, notează Reuters. 

„Au fost atât de multe morți, inclusiv copii nevinovați. Să facem apel încontinuu la pace”, spune Papa, adăugând: „Sunt prea mulți oameni care promovează luptele, violența și războiul”. 

Liderul de la Vatican și-a intensificat criticile la adresa războiului, iar în timpul slujbei de duminică, a lansat un mesaj extrem de dur, afirmând că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor care declanșează conflicte și au „mâinile pline de sânge”.

„Acesta este Dumnezeul nostru: Iisus, Regele Păcii, care respinge războiul, pe care nimeni nu-L poate folosi pentru a-L justifica. Iisus nu ascultă rugăciunile celor ce încep războaie, ci le respinge. Chiar dacă vă rugați mult, nu vă voi asculta: mâinile vă sunt pline de sânge”, a spus Papa Leon în timpul slujbei de duminică. 

Judecătorul a aprobat cererea Fundației Naționale pentru Conservarea Monumentelor Istorice (National Trust for Historic Preservation) de a emite o ordonanță preliminară. Organizația a susținut că, pentru a renova o clădire protejată și cu semnificație istorică, precum Casa Albă, Trump trebuia să obțină sprijinul experților și al Congresului, lucru pe care nu l-a făcut, norează Baha.

Deși inițial a respins cererea fundației, Leon a decis acum că „până când Congresul va aproba acest proiect prin autorizație legală, construcția trebuie să se oprească!”.

El a adăugat că Trump „se poate adresa oricând Congresului pentru a obține autorizația expresă de a construi o sală de bal și să o facă cu fonduri private. Într-adevăr, Congresul poate chiar alege să aloce fonduri pentru sala de bal sau cel puțin să decidă că o altă schemă de finanțare este acceptabilă”.

Decizia vine după ce, anul trecut, organizația pentru protejarea patrimoniului a contestat în instanță planul administrației Trump, argumentând că lucrările au fost accelerate fără respectarea procedurilor legale.

Reprezentanții organizației au mai atras atenția că niciun președinte nu poate modifica structura Casei Albe fără verificări și avize adecvate, indiferent de administrație.

Procesul a fost declanșat după ce administrația Trump a început demolarea unor părți din aripa de est și a renunțat la arhitecții inițiali ai proiectului. Trump a susținut că este nevoie de o sală de bal modernă pentru organizarea evenimentelor oficiale.

Țoiu a vizitat și o expoziție care documentează perspectiva crudă a realității ocupației militare ruse prin dovezi materiale, mărturii și reconstituirea cronologiei violențelor. Cu această ocazie, ministrul Oana Țoiu a subliniat că „oamenii uciși la Bucea nu vor fi niciodată uitați. Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată și nici să nu se mai repete vreodată”.

În cadrul sesiunilor plenare, miniștrii europeni și înalți oficiali de la Kiev au avut un schimb substanțial de opinii asupra evoluțiilor regionale de securitate, sprijinul multidimensional pentru Ucraina și continuarea eforturilor de tragere la răspundere, respectiv reducere a capacității Rusiei de susținere a războiului împotriva Ucrainei. Prezența miniștrilor UE la Kiev a transmis, totodată un mesaj ferm de susținere față de efortul Ucrainei de a-și apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independența în fața agresiunii militare a Rusiei.

Ministrul Oana Țoiu a reiterat susținerea României față de Ucraina, arătând că securitatea europeană și în particular cea regională sunt direct relaționate evoluțiilor de securitate din Ucraina. Țoiu a condamnat continuarea atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, cu efecte devastatoare asupra civililor și implicații asupra statelor vecine, precum în cazurile cele mai recente ale poluării râului Nistru și afectării liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești. A evidențiat că reziliența societății ucrainene și lecțiile dure ale războiului sunt argumente în favoarea unei cooperări și mai strânse cu Ucraina, punctând, în acest sens, importanța ce trebuie acordată veteranilor și reintegrării sociale a acestora, direcție de acțiune unde pot fi valorificate experiența unor state membre și instrumentele de asistență ale UE.

Oana Țoiu a accentuat faptul că nicio pace justă nu poate fi clădită pe impunitate, prezentând stadiul ratificării, de către România, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, semnată la Haga în decembrie 2025, respectiv demersurile privind participarea României la Tribunalul special pentru sancționarea crimei de agresiune săvârșită în Ucraina.

În prezența președintelui Volodimir Zelenski, Oana Țoiu a evocat rezultatele pozitive ale vizitei acestuia la București, în special ridicarea relațiilor bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cooperarea în domeniul industriei de apărare și proiectele de conectivitate, inclusiv în perspectiva îmbunătățirii securității energetice. Ministrul român de externe a reiterat sprijinul țării noastre pentru avansarea procesului de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE și depășirea actualelor blocaje.

Totodată, în cadrul întrevederii bilaterale cu Andrii Sybiha, ministrul român a accentuat importanța implementării integrale a deciziilor adoptate cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, în spiritul Parteneriatul Strategic. A arătat că partea română acordă atenție deosebită găsirii de soluții sustenabile pentru problemele semnalate de comunitatea românească din Ucraina, inclusiv pentru consolidarea învățământului în limba română în Ucraina. Respectarea drepturilor aparținând minorităților naționale este parte integrantă a valorilor europene comune asumate de România și Ucraina.

Cu ocazia prezenței la Kiev, ministrul Oana Țoiu s-a întâlnit și cu experți români care activează în cadrul Misiunii de Asistență a UE pentru Ucraina sau al altor Agenții internaționale care oferă programe de sprijin Ucrainei. A apreciat în mod deosebit expertiza acestora în domeniul asistenței umanitare și reconstrucției post conflict.

În mod surprinzător, uleiul de palmier (adesea numit în mod eronat grăsime de palmier, deoarece este solid la temperatura camerei) a înregistrat o creștere considerabilă a producției globale în ultimii ani, crescând de la 43 de milioane de tone în 2009 la 79 de milioane de tone în 2023. Acest lucru i-a consolidat poziția ca una dintre cele mai utilizate grăsimi în alimentația umană, scrie El Economista.

Faptul că este o grăsime vegetală, cu costuri de producție reduse și transport ușor, a dus la răspândirea sa rapidă. Totuși, nu sunt toate vești bune. De ani de zile, oamenii de știință au confirmat că acizii grași din uleiul de palmier sunt asociați cu o prevalență mai mare a bolilor cardiovasculare .

Boli înrudite

Mai mult, studiile efectuate pe șoareci au arătat că există o relație directă între consumul acestei grăsimi și dezvoltarea aterosclerozei (acumularea de grăsime în pereții arteriali), favorizând astfel creșterea în greutate și creșterea nivelului de glucoză din sânge.

Dar de ce se întâmplă asta? Uleiul de palmier este digerat în tractul digestiv deoarece sucul pancreatic conține lipaze care eliberează acid palmitic. Acesta este absorbit direct în intestin și trece în fluxul sanguin, care îl distribuie către diferite țesuturi.

Nu toată lumea reacționează la fel

Acidul palmitic se leagă de proteinele noastre prin intermediul aminoacidului cisteină într-un proces cunoscut sub numele de palmitoilare, deși proteinele specifice de care se leagă nu sunt încă pe deplin înțelese. Se estimează că se leagă de STAT3, crescând potențialul agresiv al tumorilor . Modificarea acestor proteine ​​suprimă, de asemenea, răspunsul imun, împiedicând potențial imunoterapia împotriva cancerului. În plus, atunci când se leagă de o altă proteină numită gasdermin D, declanșează procese inflamatorii.

De fapt, lista moleculelor afectate atunci când acidul palmitic intră în corpul nostru este foarte extinsă. Cu toate acestea, nu toată lumea reacționează în același mod . Prezența sau absența cisteinei în proteinele noastre, precum și activarea anumitor enzime capabile să elimine acidul palmitic invadator, ne permite să diferențiem între indivizii care îl reface și cei care nu o fac.

 

Bulgaria pregătește o serie de măsuri pentru includerea limbii ucrainene în sistemul de învățământ, ca limbă străină, și analizează posibilitatea înființării unei școli ucrainene pe teritoriul său, în cadrul unui acord mai amplu de cooperare educațională cu Ucraina, potrivit novinite.com.

Inițiativele au fost discutate în urma unei întâlniri la Kiev între ministrul bulgar al educației, Serghei Ignatov, și omologul său ucrainean, Oksen Lisovyi, în contextul vizitei oficiale a delegației bulgare conduse de premierul interimar Andrei Gyurov.

Limba ucraineană, posibilă disciplină în școlile bulgare

Potrivit planurilor discutate, limba ucraineană ar putea fi introdusă în școlile din Bulgaria ca limbă străină, în paralel cu extinderea cooperării educaționale dintre cele două state.

Autoritățile iau în calcul și înființarea unei școli ucrainene în Bulgaria, după modelul Liceului „GS Rakovski” din Bolgrad, Ucraina, cu scopul de a păstra identitatea culturală a comunității ucrainene.

Manualele de istorie, analizate în comun

O altă temă importantă a fost revizuirea modului în care istoria este predată în cele două țări.

Cele două părți propun analizarea manualelor și programelor școlare, pentru a asigura o prezentare echilibrată a istoriei ucrainene în Bulgaria și a istoriei bulgare în Ucraina.

În acest sens, este luată în calcul crearea unei comisii istorice comune, care să abordeze inclusiv teme sensibile, precum perioada medievală.

Sprijin pentru școala bulgară din Ucraina

În timpul vizitei, miniștrii educației au semnat un protocol la Liceul din Bolgrad, prin care Bulgaria își reafirmă sprijinul pentru educația în limba bulgară a elevilor din Ucraina.

Documentul prevede că aceștia vor continua să studieze limba, literatura, istoria și tradițiile bulgare în limba maternă, cu manuale și materiale didactice adecvate.

Totodată, Bulgaria va oferi: programe de formare pentru profesori, schimburi educaționale, posibilitatea detașării cadrelor didactice în Ucraina.

De asemenea, elevii cu rezultate deosebite vor avea acces la studii universitare în Bulgaria.

Acces la educație în limba maternă pentru elevii ucraineni

Autoritățile discută și despre extinderea accesului la educație în limba ucraineană pentru elevii din Bulgaria, inclusiv prin cursuri online, în conformitate cu legislația națională.

În paralel, Universitatea din Sofia ar putea fi implicată în programe internaționale dedicate studiilor ucrainene.

Este vorba de un parteneriat strategic mai amplu

Măsurile anunțate fac parte dintr-un pachet mai larg de inițiative bilaterale, în urma semnării unui parteneriat strategic pe 10 ani între Bulgaria și Ucraina.

Vizita delegației bulgare la Kiev a inclus întâlniri cu oficiali de rang înalt, printre care președintele Volodimir Zelenski și conducerea parlamentului ucrainean.

Reacții politice în Bulgaria

Deciziile au generat și controverse pe plan intern.

Unele partide politice au pus sub semnul întrebării legitimitatea unui guvern interimar de a adopta măsuri strategice pe termen lung, în special în domenii sensibile precum educația și politica externă.

„Chiar dacă pacea vine mâine, tot nu ne vom întoarce la normal în viitorul apropiat”, a spus Dan Jørgensen, după o reuniune cu miniștrii Energiei din statele europene, potrivit Politico. 

Jørgensen a recomandat o serie de măsuri pentru reducerea consumului de energie. „Cu cât puteți face mai mult pentru a economisi petrol, în special motorină, mai ales combustibil pentru avioane, cu atât mai bine ne este. Lucrați de acasă acolo unde este posibil, reduceți limitele de viteză pe autostradă cu zece kilometri pe oră, încurajați transportul public ȘI creșteți utilizarea în comun a mașinilor și adoptați practici eficiente de conducere”, spune comisarul european. 

Deși discuțiile de marți nu s-au încheiat cu rezultate concrete, Comisia a anunțat că pregătește un pachet de sprijin la nivel european.

În cadrul discuțiilor, statele membre au analizat și posibilitatea acordării de ajutoare de stat, extinderea utilizării energiei nucleare și regenerabile.

Scopul principal al întâlnirii a fost coordonarea răspunsului la nivel european în fața unei crize considerate comparabile cu criza de petrol din anii 1970. 

Avertismentele comisarului european vin pe fondul creșterii prețurilor la energie cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. 

După ce Israel și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, Teheranul a închis strâmtoarea Ormuz, o rută care e tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol.

Astfel, războiul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la petrol și gaze, unele estimări indicând scumpiri de până la 70%.