Lewis, care a ocupat funcția de ambasador al Canadei la Națiunile Unite, precum și cea de lider al Noului Partid Democrat (NDP) din Ontario, avea 88 de ani.
„Stephen și-a petrecut ultimii opt ani din viață luptând împotriva cancerului cu aceeași energie indomabilă pe care a pus-o în munca sa de-o viață: lupta neîncetată pentru dreptate și demnitate pentru fiecare viață umană. Lumea a pierdut o voce de o elocvență și integritate de neegalat”, a precizat familia sa, într-un comunicat, citat de The Guardian.
Prim-ministrul Mark Carney i-a adus un omagiu lui Lewis, descriindu-l într-o declarație drept „un pilon al conducerii pline de compasiune în democrația canadiană și un renumit apărător la nivel mondial al drepturilor omului și al multilateralismului”.
Stephen Lewis era fiul fostului lider federal al NDP. De asemenea, fiul lui a fost ales, duminică, drept lider actual al NDP.
În discursul său de victorie susținut înaintea morții tatălui său, Avi Lewis, noul lider federal al NDP afirma că tatăl său „nu se simte prea bine”, dar că rezistă din patul său de spital pentru a vedea următorul capitol al „mișcării” politice.
Pasionat până la moarte„Fiind dintotdeauna un fanatic al politicii, tata a cerut să primească zilnic la patul de spital informații despre organizarea noastră – o adevărată perfuzie de date despre campanie”, a declarat Avi Lewis, duminică, afirmând că la 88 de ani, tatăl său era mai pasionat de promisiunea socialismului democrat decât a fost vreodată în viața sa.
Tatăl său a condus Noul Partid Democrat din Ontario între anii 1970 și 1978, ocupând funcția de de lider al opoziției oficiale între 1975 și 1977.
După ce s-a retras de pe scena politică, el a fost numit ambasador al Canadei la ONU. Stephen Lewis a devenit apoi consilier special al Secretariatului ONU pentru afaceri africane, fiind învestit ulterior în funcția de director al UNICEF, dar și trimis special al ONU pentru HIV / SIDA în Africa.
Activitatea sa în Africa l-a marcat profund. Acesta s-a arătat consternat de neglijența ONU de a interveni acordând sprijinul pentru problemele de pe continentul african.
„Nu-mi amintesc, în întreaga mea viață de adult, scene de o asemenea dezolare umană insuportabilă; a fost sfâșietor”, a declarat Lewis în timpul primului său discurs la ONU, în 2006.
Dosarul DNA care îl vizează pe directorul general al Autorității Rutiere Române, Cristian Anton, este instrumentat din august 2025 de DNA Cluj, după o declinare a competenței din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Totul a început de la denunț depus pe 29 noiembrie 2024, de către o persoană, care a sesizat mai multe potențiale fapte de corupție către DGA. Persoana susținea că „în schimbul unor sume de bani cuprinse între 500 și 1000 de euro”, o altă persoană „facilitează eliberarea atestatelor pentru transport marfă și transport persoane, prin intermediul funcționarilor publici Radu Bogdan și Anton Cristian, care îi ajută să obțină acele atestate”.
Procurorii au intrat pe fir, au reunit dosarele și au extins urmărirea penală în rem cu privire la faptele de trafic de influență, luare de mită și cumpărare de influență. În februarie 2026, DNA Cluj a extins urmărirea penală și pentru constituire de grup infracțional organizat.
Supravegheri operative, interceptări, ambientale, filmări, investigatori sub acoperireÎn dosar, DNA a făcut supraveghere operativă iar procurorii dețin atât interceptări cât și înregistrări ambientale și filmări. În plus, în caz DNA a lucrat și cu 3 investigatori sub acoperire.
Din 2025, procurorii DNA s-au apucat să supravegheze și examenele, astfel că dețin multe discuții despre banii care se dădeau pentru promovare, așa cum rezultă din documentele înaintate instanței.
La examenul din data de 25.10.2025 din București, după discuțiile dintre colaboratorul DNA și participanți, procurorii DNA au constatat că banii se colectau într-o geantă. „Ulterior, în jurul orei 20.30, Radu Bogdan Alexandru a fost surprins deplasându-se de la sediul societății la imobilul unde locuiește Anton Cristian, având asupra sa un rucsac și o geantă de mână, urcând cu aceste bunuri asupra sa și petrecând aproximativ 20 de minute în interiorul apartamentului”.
Procurorii au supravegheat și examenul din data de 08.11.2025 din jud. Arad, dar și pe cel din 22 noiembrie 2025 tot din București.
„RĂZVAN: Cui îi dai?
STAN ADRIAN: Lu Bogdan.
RĂZVAN: Aaaa. Mda. Tu îi dai lu Bogdan, ăla îi dă lu Bogdan, toți îi dau lui Bogdan… îți dai seama? Să strâng.
(..) STAN ADRIAN: Păi îi dădeam numai scrisu, lu Anton… cinci sute.
RĂZVAN: Cum, mă, cinci sute doar scrisu?!
STAN ADRIAN: Și pă urmă ridicase la șapte sute. Și i-am zis: bă, io nu-ți mai dau nimic… nu mai. Cum să mă duc io să-i spun ăluia, sumele astea?!
(…) PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Adică? Până-n o mie cinci sute. Până-n o mie cinci sute e ok, ca preț.
STAN ADRIAN: Cum mă? Reevaluare o mie cinci sute?
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Reevaluare?
STAN ADRIAN: Da.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Nu. Reevaluare e mult.
STAN ADRIAN: Hai mă! Ce dracu!
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: E mult o mie cinci sute la reevaluare.
STAN ADRIAN: Ce dracu, mă! Și..
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: E mult. Poți să-i zici maxim o mie, maxim o mie.
(…) PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Atâta ajunge la… aaa atâta ajunge la Anton.
STAN ADRIAN: Atâta ajunge? Șapte sute?
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Șase sute.
STAN ADRIAN: Șase sute dă om? Na… Zice el: bă mult.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Mai ajunge la băieții care dă calculatoarele.
STAN ADRIAN: Îhî.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Mai ajunge la Bogdan.
(…) PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Dacă venea Elefantu (n.r Stan Adrian), îi număra pă toți.
STAN ADRIAN: Aa, da.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Și mai făcea și scandal, că tu de ce ai zece și el are cinci. (…).
STAN ADRIAN: Aaa, deci suta aia ce rămâne, se-mparte… între ei.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Da. Da. Ajunge numai la ăla de la scris, atât. E și boier, nimeni nu intră peste el.
STAN ADRIAN: No.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: A intrat Doru, și l-a dat afară pă Doru. Și Doru-i șefă-so… e director.
STAN ADRIAN: Păi ce, mai e șefă-so, mă? Nu e el director general …(neinteligibil)… Anton… acum?
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Serios?
STAN ADRIAN: Da.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Nici nu știam.
STAN ADRIAN: Și direct în locu lu… Doru Ștefan.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Cum dracu?
STAN ADRIAN: Dă luni. Uită-te pe site-u ARR.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: L-a pus Grindeanu bine …(neinteligibil)… S-a terminat. Mănâncă ăștia ARR-u de tot acuma. Știi ce e? Un haos.
STAN ADRIAN: Da. Cu cel mai controversat.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Mai bine de-atât, nici că se putea, decât să fie ministru. Asta mai lipsea.
STAN ADRIAN: Oricum, el conduce ministeru.
PARASCHIV PETRICĂ-MARINEL: Dac-ajungea ministru, asta… ajungea. E bine de știut”.
Procurorii DNA l-au supravegheat pe Cristian Anton cum își număra banii în propria casăDNA a mers pe fir și a montat și tehnică de interceptare în apartamentul șefului ARR, Cristian Anton.
„În incinta apartamentului s-a putut observa cum Anton Cristian primește de la acesta un plic de dimensiuni mari, voluminos. (…) Din gesturile ulterioare ale lui Anton Cristian, rezultă fără dubii că acesta i-a adus sumele de bani colectate ca urmare a examenului din data de 22.11.2025, și că în imobilul acestuia există numeroase sume de bani.
Ulterior, rămas singur în apartament, Anton Cristian și-a petrecut o perioadă considerabilă de timp numărând sume de bani, astfel cum rezultă din ansamblul gesturilor efectuate în acea împrejurare:
În următoarele momente, s-au auzit niște sunete asemănătoare celor produse de folosirea unui seif (mai precis, de introducerea unui cod de securitate).
La ora 21:07, Anton Cristian a coborât de pe acel scaun de tip scară, fără să mai aibă pachetul asupra lui.
Ulterior, a mutat scaunul de tip scară din apropierea mobilierului de bucătărie, a luat niște fructe și a pornit din nou lumina”.
„Practic, din întreaga conduită observată la Anton Cristian după primirea vizitei lui Radu Bogdan Alexandru se decelează motivul vizitei acestuia, respectiv remiterea sumelor de bani colectate ca urmare a ajutorului dat candidaților în vederea promovării frauduloase a examenului, actele desfășurate de Anton Cristian în apartamentul său fiind subsecvente remiterii de sume de bani:
Procurorii au descoperit în timpul supravegherii că Anton Cristian depozita bani și în de deasupra mobilierului de bucătărie.
„Cât timp se afla cu picioarele pe blatul mobilierului de bucătărie, înainte de a lua acel pachet, Anton Cristian a fost auzit în timp ce spunea următoarele:
Anton Cristian: Să-l iau, în **** mea …(neinteligibil)… Hai aici!
După ce a coborât de pe mobilier (ora 15:49), Anton Cristian a dus scaunul înapoi, lângă masa din living, iar pachetul l-a introdus în sacoșa în care anterior mai pusese alte bunuri din apartament. La ora 15:57, Anton Cristian a luat sacoșa în care au fost introduse bunurile (inclusiv acel pachet), după care, la ora 15:58, a părăsit apartamentul, închizând cu cheia ușa de acces”.
Toate examenele din București, Mehedinți și Arad – supravegheate de DNA. Cristian Anton: „Stai liniștit, că ieșim în douăzeci de ani”Procurorii DNA au continuat să supravegheze și următoarele examene:
Modul de operare părea să fie același iar discuțiile erau destul de deschise și transparente despre sumele de bani percepute. Discuțiile au fost interceptate de DNA inclusiv în autoturisme:
ANTON CRISTIAN: „Ba mai mult, și la Pitești …(neinteligibil)… de făcut, varianta specială. Or venit …(neinteligibil)…, bă, ești nebun?! Buletine false în Pitești, e groaznic, înțelegi? Și-atuncea ei caută urma, știi? Și orice prind… În *** mea, ne-or agăța și pe noi cu …(neinteligibil)…
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Io…
ANTON CRISTIAN: Da stai liniștit, că ieșim în douăzeci de ani.
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Păi …(neinteligibil)…, i-am zis și la asta
(…)
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Ce bani mai aveam? Mai aveam… Bucureștiu ăla, Severinu și Aradu, nu?
ANTON CRISTIAN: Atât. Da.
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Păi m-am uitat io așa… la București treizeci și unu de mii (31.000)…
ANTON CRISTIAN: Așa?
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Opt mii șase sute (8.600) la Arad, nu?
ANTON CRISTIAN: Da.
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Și douăzeci și două de mii (22.000) la…. Mehedinți
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Și acuma, ultima oară la București, cât au fost? V-am dat io ceva… că io am…
ANTON CRISTIAN: Mie trebuia să-mi dai douășase de mii (26.000) și mi-ai dat treizeci.
RADU BOGDAN ALEXANDRU: Mai tre să v-aduc io douăș de mii (20.000)… plus încă cincișpe, cin…., banii care sunt la Robi și încă cincișpe mii (15.000), ca să ne ajungem la zi.
ANTON CRISTIAN: Bine.
(…)
„RADU BOGDAN ALEXANDRU: Nu-i adevărat. E nebun la cap el.
ANTON CRISTIAN: Păi, **** mea. I-a zis la pi*** aia de mi-a sculat-o și după aia că i-ai zis la Iulian nu știu ce **** mea că la…acuma ne rămâne mai puțin, că trebuie să împărțim în mai mulți, că de aia Kalapis nu l-a mai pus pe Alban de acolo, că te duci tu și că ai treabă. Nu mai vorbi chestia asta cu proștii, te rog din suflet, Bogdan”.
„Cu privire la sumele de bani remise în total lui Anton Cristian în urma examenelor recente din mun. București, Arad și Mehedinți, este relevantă discuția purtată între acesta și Radu Bogdan Alexandru la data de 17.03.2026, în care cei doi se desocoteau cu privire la aceste examene trecute, stabilind sumele de bani datorate lui Anton Cristian, astfel:
Din formularea folosită reiese că banii remiși pentru ultimul examen din mun. București sunt diferiți față de sumele de bani despre care s-a făcut vorbire în cadrul discuției.
Din ansamblul discuției purtate rezultă că, la momentul 17.03.2026, Radu Bogdan Alexandru i-a remis deja suma de 34.000 de euro lui Anton Cristian, și că mai trebuia să îi remită suma de 20.800 de euro, Radu Bogdan Alexandru arătând că, din acea sumă, ,,5000 sunt la Robi”, și diferența i-o va aduce el personal lui Anton Cristian.
Prin urmare, cu privire la aceste examene- cel mai probabil 21.02.2026 din jud. Mehedinți, 28.02.2026 din mun. București, 01.03.2026 din jud. Arad suma care i-a parvenit lui Anton Cristian, conform propriilor calcule din autoturism, a fost de 54 800 de euro, din care Radu Bogdan Alexandru i-a remis deja suma de 34.000 de euro, urmând să îi mai remită suma de 20.800 de euro.
Cu toate acestea, este cert că la data de 01.03.2026 Radu Bogdan Alexandru i-a remis acestuia cel puțin suma de 14.000 de euro, de unde se deduce că suma de 8600 de euro despre care a făcut vorbire la data de 17.03.2026 este cel mai probabil un rest din suma totală, după incidentul din data de 20.12.2026 nemaipăstrându-se tiparul privind remiterea banilor în aceeași zi cu examenele. Mai mult decât atât, din discuție rezultă că acei minim 14.000 de euro au fost, în realitate, 30.000 de euro, ceea ce este plauzibil dat fiind că la examene candidații aduc sumele de bani și în moneda euro; așadar, cei 14.000 de euro convertiți din lei reprezintă doar sumele primite în moneda leu cu ocazia examenului”, cred procurorii.
DNA: un amplu mecanism infracțional de fraudare a examenelor de obținere a atestatelor profesionale organizate în cadrul Autorității Rutiere Române„În esență, măsurile de supraveghere tehnică autorizate în cauză au conturat, în mod conjugat, și coroborat cu activitatea desfășurată de investigatorul sub acoperire și de colaboratorii cu identitate reală, un amplu mecanism infracțional, care funcționează sub forma unui grup infracțional organizat, și care urmărește o acțiune concertată în scopul săvârșirii de infracțiuni de corupție- trafic de influență, dare și luare de mită, în legătură cu fraudarea examenelor de obținere a atestatelor profesionale organizate în cadrul Autorității Rutiere Române.
De altfel, Anton Cristian arătat că el însuși a pus bazele acestui mecanism, extins ca amploare în prezent, în momentul în care acesta însuși rezolva proba pe calculator a candidaților în timp ce era membru în comisia de examinare.
Cele mai relevante în acest sens sunt discuțiile purtate în interiorul autoturismului utilizat de Anton Cristian, de către acesta și Radu Bogdan Alexandru, în care discută inclusiv de sumele de bani obținute în urma examenelor recente, respectiv sumele care i se cuvin acestuia, de locul unde preferă Anton Cristian să îi fie remise sumele de bani pe viitor, relevantă fiind și discuția din interiorul autoturismului utilizat de Radu Bogdan Alexandru, purtată de acesta împreună cu Rachieru Nicolae Marius, înainte de a merge la locuința lui Anton Cristian, când vorbesc despre faptul că acesta (fără a i se menționa explicit numele) ,,nu vrea să-i dai lei” (discuția fiind despre faptul că Radu Bogdan Alexandru voia să schimbe suma de 14.000 de euro în mun. Timișoara după examenul din 01.03.2026). (…)
Cel puțin începând cu data de 13.12.2025, numiții Anton Cristian– director general al Autorității Rutiere Române, împreună cu Radu Bogdan Alexandru (…) au constituit un grup infracțional organizat, structurat pe mai multe paliere, urmărind o acțiune concertată prin intermediul căreia, contra unor sume de bani cu titlu de mită, Anton Cristian, în calitate de lider al grupului și membru în comisia de examinare, permite fraudarea examenelor teoretice desfășurate în vederea obținerii atestatelor profesionale în cadrul A.R.R, (atât proba la calculator cât și proba scrisă), în scopul comiterii infracțiunii de luare de mită”, arată anchetatorii.
DNA a găsit în jur de 500.000 de euro, în urma perchezițiilor în cazul care îl vizează pe Cristian Anton. Banii erau depozitați în cutii pentru pantofi, pe mobilier de bucătărie, în zona unei parcări sau chiar și într-o valiză.
După perchezițiile făcute în acest caz, găsirea banilor dar și probele strânse în acest caz, DNA i-a reținut pe Cristian Anton și pe Radu Bogdan Alexandru pentru 24 de ore, urmând să fie prezentați judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.
Acuzațiile sunt de luare de mită în formă continuată, folosire de informații care nu sunt destinate publicității, constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență în formă continuată.
Forțele de ordine din Belgrad au folosit bastoane pentru a dispersa demonstranții, care scandau „câini”, dar și „trădători”, potrivit unui martor al agenției Reuters, care se afla la fața locului.
Polițiștii au precizat că percheziția este parte a investigației în cazul morții unei studente în vârstă de 25 de ani, care a murit vinerea trecută, după ce a căzut de la fereastra Facultății de Filosofie a universității.
Potrivit Balkan Insight, polițiștii Departamentului Anticorupție al Direcției Poliției Criminale din Serbia au confiscat din Birourile Rectoratului Universității din Belgrad mai multe servere, dar și alte echipamente folosite pentru stocarea înregistrărilor camerelor de supraveghere.
Perchezițiile stârnesc suspiciuni pe fondul tensiunilor politiceDescinderea a stârnit suspiciuni, fiind desfășurată pe fondul tensiunilor politice cauzate de protestele antiguvernamentale pornite de studenți, care durează de mai bine de un an, precum și declarațiile repetate ale Guvernului în care oficialii precizează că intenționează să elimine autonomia juridică a facultăților. De asemenea, oficialii acuză și că personalul universitar din conducerea facultății ar fi de vină pentru moartea studentei.
Parchetul superior din Belgrad a afirmat că perchezițiile, dar și confiscarea echipamentelor au vizat suspiciunea de neglijență, dar și abuz în serviciu.
Rectorul universității și decanul Facultății de Filosofie, discreditațiDupă moartea studentei, rectorul facultății, Vladan Djokic, dar și decanul facultății de Filosofie, Danijel Sinani, au fost discreditați de unele tabloide aliniate cu guvernul de la Belgrad, care ar fi început o campanie de defăimare a celor doi, învinuindu-i pentru măsurile inadecvate de securitate ale universității.
Campania propriu-zisă de defăimare vine în contextul în care cei doi oficiali universitari și-au exprimat deschis sprijinul pentru studenții care au protestat anul trecut, după ce prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a ucis 16 persoane.
Acuzații din partea GuvernuluiÎn urma titlurilor părtinitoare din tabloide, ministrul educației din Serbia, Dejan Vuk Stankovic, a precizat, la finalul săptămânii trecute că ministerul ar trebui să „prea ștafeta” în ceea ce privește conducerea facultăților din urma rectorilor neglijenți, pentru protecția studenților.
Rectorul Djokic a precizat că autoritățile pun la cale „un atac asupra universității”,despre care susține că aceștia (n.r. – Guvernul) percep universitățile ca fiind „o amenințare, un adversar”.
Ana Brnabic, președinta Parlamentului Serbiei, a acuzat că decanul și rectorul facultății ar fi responsabili de moartea studentei.
Parlamentarul de opoziție, Djordje Pavicevic, care este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Belgrad, a declarat, marți, pentru agenția de știri, Beta, că Ana Brnabic a încercat să insinueze că „ar exista o presupusă legătură de cauzalitate între acțiunile mișcării studențești din ultimul an și tragedia de la Facultatea de Filosofie”.
În acest context, ambasadorul Uniunii Europene în Serbia, Andreas von Beckerath, i-a îndemnat, marți, pe toți cei implicați în caz „să se abțină din politizarea, dar și instrumentalizarea acestui tragic incident”. Acesta a declarat, pentru agenția de știri Fonet că publicațiile media ar trebui să „arate respect” în tratarea acestui subiect.
„Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters.
Aceasta este cea mai concisă declarație făcută de Trump, în cadrul căreia și-a exprimat intenția de a pune în curând capăt unui război care durează de mai bine de o lună, conflict care a schimbat configurația Orientului Mijlociu, a perturbat piețe energetice mondiale și a modificat traiectoria președintelui republican, potrivit publicației citate.
Trump a adăugat că Teheranul nu trebuie să încheie un acord cu Washingtonul pentru a încheia conflictul.
„Iranul nu trebuie să încheie un acord, nu”, a declarat Trump, întrebat dacă succesul diplomatic era o condiție prealabilă pentru ca SUA să pună capăt conflictului.
„Nu, ei nu trebuie să încheie un acord cu mine”, a declarat președintele SUA.
În schimb, Donald Trump a precizat că o condiție pentru stingerea operațiunii a fost aceea ca Iranul „să fie trimis în Epoca de piatră” fără posibilitatea de a obține arme nucleare.
„Atunci vom pleca”, a declarat Trump.
Luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a precizat că Israelul și-a îndeplinit mai mult de jumătate din obiectivele sale militare în războiul contra Iranului și a aliaților săi, însă a precizat că nu dorește să impună un termen limită.
Într-o conferință de presă comună, susținută alături de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, Sybiha a precizat că a avut o scurtă conversație alături de Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, despre armele americane în timpul reuniunii grupului G7 de la Paris, potrivit European Pravda.
„Am fost asigurați că deocamdată, nu se discută despre redirecționarea asistenței spre altă regiune”, a declarat ministrul ucrainean al Externelor, Andrii Sybiha.
Luni, Zelenski a precizat că Iordania, Kuweit, Bahrain, dar și Oman au depus cereri de cooperare cu Ucraina, fiind interesate de sistemele de apărare, dar și expertiza militară a Ucrainei.
Recent, Zelenski a declarat că nu este vorba despre nicio redirecționare spre Orientul Mijlociu a armelor SUA create pentru Ucraina, precizând însă că următoarele acțiuni depind de mai mulți factori, în particular de durata războiului din Iran.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat și el că SUA nu redirecționează spre Orientul Mijlociu armele cumpărate de aliații NATO pentru Ucraina, însă nu a exclus total această posibilitate.
Suspiciunile au apărut în spațiul public, după de Washington Post a dezvăluit că Pentagonul ia în considerare redirecționarea în Orientul Mijlociu a echipamentului militar care era menit să ajungă în Ucraina.
Marți, un raport comun, rezultat în urma unei anchete jurnalistice realizate de patru organizații media, VSquare, Delfi, FrontStory și Centrul de Investigații Ján Kuciak,a relevat faptul că în mai multe înregistrări telefonice, scurse în presă, ministrul de Externe al Ungariei i-ar fi spus omologului său rus că ar încerca să modifice lista sancțiunilor UE după bunul plac al Moscovei, notează The Guardian.
Este vorba despre mai multe înregistrări telefonice scurse. Într-una dintre acestea, Péter Szijjártó, i-ar fi spus ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră”.
Într-o altă convorbire, el pare să ofere ajutor în legătură cu alte sancțiuni ale UE care au afectat Rusia.
Faptele au stârnit criticiFaptele au stârnit critici din partea a mai mulți lideri europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a descris înregistrările audio drept „descurajante” și o confirmare a relației „extrem de îngrijorătoare” dintre Budapesta și Moscova.
„Ceea ce au scos la iveală aceste înregistrări este mai mult decât simpla dependență politică a guvernului de la Budapesta față de Moscova; ele au scos la iveală cât de inacceptabilă și bizară este, de fapt, această relație”, a declarat Tusk.
Tusk a mai precizat că un ministru de Externe al unei țări UE era acuzat că raporta ministrului rus de Externe și că cerea răbdare în timp ce îndeplinea sarcini care păreau să fie în interesul Rusiei. „Cu greu mi-am putut imagina ceva mai respingător”, a declarat Tusk.
Premierul Irlandei, Micheál Martin a precizat că ancheta a confirmat ceea ce mulți bănuiau de mult timp. „Cred că este o evoluție foarte sinistră. Modul respectuos din conversație a fost alarmant, este inacceptabil”, a declarat el.
De asemenea, șefa diplomației europene, Kaja Kallas a declarat că miniștrii europeni ar trebui să lucreze pentru Europa, nu pentru Rusia.
Ministrul de Externe al Ungariei acuză că serviciile de spionaj i-au interceptat conversațiileSzijjártó nu a negat că au avut loc convorbirile cu Lavrov. În schimb, el a spus că i-au fost interceptate conversațiile.
„Este un scandal uriaș… faptul că serviciile secrete străine mi-au interceptat în mod continuu convorbirile telefonice și că aceste servicii secrete străine au făcut publice acum aceste convorbiri cu o săptămână și jumătate înainte de alegerile parlamentare din Ungaria”, a declarat Péter Szijjártó într-un videoclip publicat pe rețelele sociale.
Scandal chiar în pragul alegerilorÎnregistrările audio au fost scurse în contextul în care Orbán și partidul său, Fidesz, a cărui guvernare de 16 ani a fost marcată de critici pentru slăbirea instituțiilor democratice, erodarea libertății presei și subminarea statului de drept, se confruntă cu o bătălie dificilă în perspectiva alegerilor din 12 aprilie.
Majoritatea sondajelor indică faptul că Orbán și Fidesz se află în urma lui Péter Magyar, un fost membru de frunte al partidului Fidesz, și a partidului său de opoziție, Tisza.
Alegerile sunt urmărite cu mare interes dincolo de granițele Ungariei, întrucât rezultatul ar putea zgudui UE și mișcările de extremă dreapta de pe întreg globul.
Orbán, apropiat de RusiaCu toate că Ungaria este membră UE, Viktor Orbán a rămas apropiat de Vladimir Putin după începerea războiului din Ucraina, blocând în repetate rânduri inițiativele UE de a sprijini Kievul, ceea ce i-a determinat pe unii critici să-l numească „calul troian al lui Putin” în UE
Înregistrările publicate marți, vin după ce săptămâna trecută Szijjártó a fost din nou în centrul aceluiași scandal, existând dezvăluiri că acesta ar fi avut conversații telefonice regulate cu ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, pentru a-i transmite detalii despre reuniunile confidențiale ale UE.
Inițial, Szijjártó a respins acuzația, însă ulterior oficialul maghiar a recunoscut că a vorbit cu Lavrov înainte și după reuniunile miniștrilor de externe ai UE despre agenda și deciziile acestora, descriind astfel de conversații drept „diplomație”.
