Virusul a fost descoperit pentru prima dată în RDC în 1976. Rămâne o amenințare constantă, potrivit CNN.
Țara din Africa Centrală a înregistrat 17 focare. Este mai mult decât orice alt stat. Un focar grav, între 2018 și 2020, a provocat moartea a 2.299 de persoane.
Ebola este un virus adesea fatal. Provoacă simptome severe, inclusiv febră mare și hemoragii interne și externe. Își are originea în fauna sălbatică.
Virusul se transmite la oameni prin contact strâns cu sângele sau fluidele animalelor forestiere infectate. Este vorba despre „liliecii fructivori, porcii spinoși și primatele neumane”, inclusiv maimuțele, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Odată ce virusul pătrunde într-o comunitate, se răspândește rapid între oameni. Transmiterea are loc prin contact direct cu fluidele corporale sau cu suprafețe contaminate.
Oamenii de știință cred că primul contact uman cu Ebola a avut loc prin vânarea, manipularea sau consumul de animale sălbatice infectate. Acestea sunt cunoscute colectiv sub denumirea de „carne de vânat”.
Astfel de alimente rămân populare în RDC. Sunt incluse mai ales liliecii, maimuțele, antilopele și alte animale sălbatice. Acesta este unul dintre motivele pentru care Ebola rămâne un pericol și astăzi.
Zvonuri și ritualuriActualul focar de Ebola afectează în principal provincia Ituri din est. Aceasta se află la marginea nord-estică a Bazinului Congo. Potrivit OMS, majoritatea cazurilor sunt concentrate în capitala provinciei, Bunia, și în orașele miniere Mongwalu și Rwampara.
Primul caz suspect a implicat un lucrător din domeniul sănătății. Simptomele au apărut pe 24 aprilie. Pacientul a decedat ulterior într-o unitate medicală din Bunia, a raportat OMS.
Până pe 5 mai, organizația a fost notificată cu privire la o „boală neidentificată”. Aceasta era asociată cu rate ridicate de mortalitate în provincie.
După o anchetă realizată de o „echipă de intervenție rapidă” pe 13 mai, epidemia a fost identificată ca virus Bundibugyo pe 15 mai.
„În Mongwalu, oamenii spun că circulă un sicriu (fantomă) care provoacă moartea instantanee doar prin simpla privire.” A spus un martor. El a explicat că astfel de zvonuri determină unele persoane să respingă ajutorul medical. În schimb, acestea aleg rugăciunea, magia sau practicile tradiționale.
Baraka Nakashenyi, locuitor din Mongwalu, a confirmat că aceste practici rămân comune, în ciuda riscurilor.
„Atingerea (cadavrului) pentru ultima oară” este considerată „rămas-bunul final” pentru rudele îndoliate, a explicat Nakashenyi.
Mulți alții sunt acum „speriați să consume carne de vânat afumată, indiferent de originea acesteia”, a spus Junior Kambale Bawili, locuitor din Bunia. El a declarat pentru CNN că în trecut existau numeroase restaurante specializate în carne de vânat.
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews.
Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular.
Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare.
MouseMapper permite studiul întregului corp în același timpModelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan.
Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză.
Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa.
IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturiMicroscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi.
Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul.
Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi.
Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervosCercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare.
Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni.
„Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilorPlatforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând.
Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
România va avea acces, prin acest acord, la o finanțare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia, programul fiind destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare, a transmis, joi, Ministerul Finanțelor Publice.
Potrivit Ministerului Finanțelor, instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare.
Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.
„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit demnitarului, SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii.
„Ministerul Finanțelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României. Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. În aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune — Pașcani–Suceava–Siret, Târgu Neamț–Iași–Ungheni și alte investiții esențiale pentru Moldova — vor avea o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031. SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidență a proiectelor finanțate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investițiile din acest program, pentru ca cetățenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investește anual în autostrăzile și infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea și dezvoltarea economică a regiunii”, a completat Alexandru Nazare.
Cronologia programuluiRomânia a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către Președintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene și au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.
Potrivit sursei citate, acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanțare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituțiile beneficiare — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor — vor implementa proiectele și achizițiile asumate prin Planul de investiții al României.
„SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente și majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanțarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât și o oportunitate economică: investiții în industrie, infrastructură, tehnologie și capacități strategice”, au conchis oficialii MFP.
Centrala de la Râul Mare-Retezat va intra în retehnologizare și, după cinci ani, conform duratei contractului, va livra în Sistemul Energetic Național încă aproximativ 135 MW stabili, în bandă, indiferent de condițiile meteorologice.
Câștigătorul contractului, cel mai mare din ultimii 15 ani, a fost selectat pe 28 aprilie, în urma unei proceduri inițiate în luna septembrie a anului trecut, potrivit datelor afișate pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
În urma procesului de evaluare, contractul a fost atribuit asocierii formate din Andritz Hydro GmbH (asociat) și COBRA INSTALACIONES Y SERVICIOS S.A. (lider de asociere), împreună cu subcontractanții LAS PROM S.R.L., GD Mașini de Ridicat, Compania de Consultanță în Energie și Mediu S.A., Electric Total S.R.L., ARIS Engineering S.R.L. și Electromontaj Carpați S.A.
Contractul de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare Retezat, un proiect strategic pentru modernizarea și eficientizarea capacităților de producție ale companiei, în valoare de 188.496.099,76 euro, fără TVA, aceasta fiind mai mică decât cea estimată inițial, de 193.347.753 euro, fără TVA.
„Vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național”Centrala de la Râul Mare-Retezat este una dintre centralele emblematice pe care Hidroelectrica le are în portofoliu, a subliniat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul evenimentului pentru semnarea acestui contract considerat extrem de important din viața companiei, dar și pentru Sistemul Energetic Național.
„Astăzi dăm drumul la retehnologizarea centralei de la Râul Mare Retezat. „Este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare pe care o avem în portofoliu, după Lotru-Ciunget. Este o centrală care ar fi trebuit să funcționeze la o putere de aproape 340 de megawați, cu două grupuri și care, din păcate, datorită unor erori de proiectare făcute la final de anii 80, atunci când centrala a fost pusă în funcțiune – centrala a fost pusă în funcțiune în 1086 și iată, în 2026, cifră rotundă, semnăm contractul de retehnologizare – centrala funcționează cu restricții și cred că această retehnologizare, pe lângă adăugarea unui nou ciclu de viață acestei centrale, vom avea și deblocare a celor megawați atât de necesari pentru echilibrarea Sistemului Energetic național”, a explicat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.
„S-a vorbit foarte mult despre stocare în această perioadă și cred că centrala de la Râul Mare – Retezat, lacul de acumulare de acolo vor contribui cu succes la echilibrarea sistemului, la creșterea capacității de stocare. Și este ceea ce Hidroelectrica face cel mai bine: echilibrează sistemul energetic național, acoperă vârfurile de consum și contribuie la tranziția energetică către un sistem mai verde și mai sustenabil. Vreau să le mulțumesc pentru prezență câștigătorilor licitației de retehnologizare de la Râul Mare-Retezat, este cea mai mare valoare pe care o semnăm pe un contract de retehnologizare astăzi, după centrala de la Vidraru și vreau să le urez succes”, a declarat Bogdan Badea.
Potrivit oficialilor companiei, investiția urmărește pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne. Proiectul include instalarea unor turbine Francis verticale noi, modernizarea generatoarelor, a sistemelor de excitație și automatizare, integrarea completă în sistemele SCADA și reabilitarea infrastructurii electrice și constructive aferente. Totodată, vor fi implementate sisteme moderne de securitate, monitorizare și protecție la incendiu, a transmis compania.
Prin retehnologizare se urmărește creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea fiabilității și disponibilității instalațiilor, reducerea costurilor de exploatare și menținerea rolului strategic al centralei în SEN. Noile echipamente vor permite funcționarea în condiții de siguranță și performanță, conform standardelor tehnologice actuale și cerințelor de flexibilitate ale pieței de energie.
„Va fi una dintre cele mai profitabile centrale”La întrebarea Mediafax, Bogdan Badea a declarat că, la finalul retehnologizării, centrala de la Râul Mare Retezat va fi una dintre cele mai profitabile centrale.
„Legat de profitabilitate, nu putem face o estimare, depinde de prețul energiei la acel moment, dar cu siguranță centrala de la Râu Mare-Retezat, fiind o centrală de sistem, centrală care este construită să acopere vârfurile de consum și să asigure necesarul de stabilitate și echilibrare a sistemului energetic național atunci când este nevoie, va fi una dintre cele mai profitabile centrale. Vă spuneam că este a doua cea mai mare centrală de pe râurile interioare, după Lotru-Ciunget, o altă centrală emblematică, o altă retehnologizare de succes făcută acum ceva ani de zile, care funcționează impecabil”, a declarat președintele Directoratului Hidroelectrica.
„Vrem ca și centrala de la Râul Mare-Retezat să fie în poziția pe care o merită. Spuneam că primul mare pas pe care ar trebui să-l facem pentru a confirma parametrii de funcționare centrale a fost să umple lacul de la Râu Mare-Retezat în anul 2021, pentru că el nu era umplut de la punerea în funcțiune datorită unor discuții tehnice. Atunci s-a luat o decizie curajoasă de a face umplere controlată, sigur, sub supraveghere, ca să fim siguri că volumul din spatele barajului, volumul de apă, poate fi utilizat și acolo discutăm de producții semnificative de energie atunci când sistemul o cere, este utilizată în totalitate și parametrii de intrare pentru această retehnologizare au fost confirmați cu acest prilej. Cu siguranță va fi o centrală profitabilă”, a detaliat Bogdan Badea.
Complexul proiectul va implica atât forță de muncă locală, dar și expertiză externă.
„Din punct de vedere al forței de muncă locale, sigur că discutam cu partenerii noștri înainte de semnarea acestui contract despre faptul că în cadrul consorțiului au angrenat și forță de muncă locală. Nu vorbim de, să spunem, de o logistică simplă, vorbim de o logistică extrem de complicată, vorbim de hidroagregate mari, vorbim de multe domenii de competență – mecanic, electric, construcții. Este un proiect extrem de complex, care cu siguranță va angrena multă forță de muncă locală, va angrena know-how și expertiză de la partenerii noștri astfel încât să avem cele mai bune rezultate din punct de vedere al eficienței operaționale, din punct de vedere al consumului de apă, că ați văzut că în România apa e foarte scumpă, din ce în ce mai scumpă, astfel încât pentru Hidroelectrica, pentru acționari săi și pentru Sistemul Energetic Național să dăm ceea ce este mai bun”, a declarat Bogdan Badea.
Profit în creștere cu 122% după primul trimestruCompania a raportat după primele trei luni ale anului un profit net care a urcat cu 122% față de primul trimestru din 2025, la 1.307 milioane de lei, de la 589 milioane de lei, conform rezultatelor financiare transmise joi seara la Bursa de Valori București (BVB).
În ceea ce privește investițiile, Hidroelectrica a realizat în 2025 investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companie, iar pentru 2026, societatea anunța că își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.
Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.
ANAF pregătește un proiect pilot de digitalizare care ar permite depunerea de cereri, solicitarea de documente și obținerea de informații fără contact direct cu funcționarii. Sistemul ar urma să fie testat inițial la administrația fiscală din București și să reducă timpul petrecut la ghișee și interacțiunea directă cu funcționarii.
„ANAF trebuie să intre în secolul acesta”Potrivit informațiilor publicate de Economedia, Ministerul Finanțelor și ANAF lucrează la un sistem de terminale interactive prin care contribuabilii să poată depune cereri, solicita documente sau primi informații fără să mai discute direct cu angajații Fiscului.
„ANAF trebuie să intre în secolul acesta”, au declarat surse apropiate proiectului pentru publicația economică.
Chatbot-ul „ANA” la ghișeele ANAFSistemul este gândit în special pentru persoane fizice și ar trebui să funcționeze printr-o interfață digitală asistată de chatbot-ul „ANA”, asistentul virtual al ANAF folosit pentru întrebări și informații fiscale. Contribuabilii vor utiliza un panou interactiv similar sistemelor de comandă din aeroporturi sau restaurante de tip fast-food.
Terminalele vor permite identificarea contribuabilului, selectarea serviciului dorit și transmiterea automată a solicitărilor către administrația fiscală.
Serviciile nu vor putea fi accesate încă de acasăProiectul se află încă în fază pilot și, potrivit specialiștilor, nu ar putea fi extins imediat pentru utilizare integrală de acasă, din cauza problemelor legate de infrastructura IT și securitatea cibernetică.
Inițiativa face parte din digitalizarea pregătită de ANAF și Ministerul Finanțelor, care include modernizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), refacerea infrastructurii IT și automatizarea relației cu contribuabilii.
Noul portal ANAF, lansat din varăRecent, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că noul portal ANAF și o versiune extinsă a SPV ar urma să fie lansate încă din această vară. Sistemul va include formulare inteligente și parțial precompletate, programări online, videoconferințe și o comunicare digitală rapidă cu contribuabilii, spune ministrul.
Potrivit acestuia, digitalizarea ANAF reprezintă unul dintre cele mai ample procese de modernizare administrativă din România, iar la noile sisteme informatice lucrează peste 2.500 de angajați ai Ministerului Finanțelor, ANAF și Centrului Național pentru Informații Financiare.
„Rușii sunt pregătiți pentru discuții”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform dpa.
„Credem că este întotdeauna mai bine să discutăm unii cu alții decât să împingem situația spre o confruntare totală, exact ceea ce fac europenii în prezent”, a spus el.
Peskov a adăugat că Rusia ar saluta o schimbare de ton.
El a făcut trimitere la declarații recente ale președintelui finlandez Alexander Stubb și la semnale venite de la Berlin privind discuții directe cu Rusia și a spus că „probabil nu ar fi un lucru rău” dacă la nivelul UE ar fi căutat un negociator.
„Cu doar câteva luni în urmă, astfel de discuții nici măcar nu aveau loc în Europa”, a remarcat Peskov.
Și Putin a spus că este pregătit pentru discuții dacă i se solicită acest lucru.
În același timp, Moscova a transmis în repetate rânduri, inclusiv prin Ministerul de Externe, că europenii ar trebui considerați parte a războiului, având în vedere livrările de arme către Ucraina, și că, prin urmare, nu au loc la masa negocierilor.
Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost purtate în ultima perioadă sub mediere americană. Până acum, însă, discuțiile dintre Kiev și Moscova nu au dus la un progres decisiv.
Principalul motiv este că Rusia își menține cererea ca Ucraina să își retragă trupele din regiunea Donbas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins astfel de concesii teritoriale în favoarea lui Putin.
ISU Bistrița-Năsăud a anunțat că pompierii au fost sesizați joi după-amiază despre faptul că o persoană a fost atacată de un urs.
Bărbatul ar fi fost atacat în afara localității Bichigiu, într-o zonă greu accesibilă, aflată la aproximativ 1,5 km de cea mai apropiată cale de acces.
Conform pompierilor, victima este conștientă și cooperantă, dar cu leziuni la un picior.
La fața locului se deplasează un echipaj de prim ajutor SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD și jandarmi.
Intervenția este în desfășurare.
În timp ce unii turiști se bucură să descopere locuri secrete, alții se feresc de ele, îngrijorați de ceea ce ar putea găsi.
Cu toate acestea, un călător îi încurajează pe oameni să-și depășească temerile și să exploreze o plajă ascunsă uimitoare din sudul Devonului, potrivit Express.
Pentru a ajunge la plaja Ness Cove din Shaldon, vizitatorii trebuie mai întâi să traverseze istoricul Tunel al Contrabandiștilor – un pasaj îngust, cu poteci în pantă și trepte care coboară spre coastă.
Intrarea ciudată și oarecum intimidantă a stârnit o curiozitate considerabilă online după ce un cont de TikTok a postat imagini care dezvăluie exact ce se află în interiorul tunelului.
În ciuda accesului destul de înfiorător, vizitatorii insistă că plaja care îi așteaptă la capătul tunelului este absolut magnifică.
O declarație spune: „Amplasată în mijlocul stâncilor adăpostitoare, Ness Cove se remarcă ca una dintre cele mai izolate și pitorești plaje ale noastre”.
Accesul la plajă prin tunelul original al contrabandiștilor face parte din ceea ce face destinația atât de de neuitat pentru cei care se aventurează acolo.
Plaja în sine este formată în principal din pietriș, înclinându-se treptat spre apă, ceea ce o face un loc preferat pentru înot în lunile mai calde.
Cu toate acestea, numeroși vizitatori susțin că adevărata atracție constă în sentimentul de izolare și liniște oferit de stâncile impunătoare care înconjoară golful.
Vladimir Putin, a declarat joi că exercițiile nucleare comune desfășurate împreună cu Belarus vor implica lansări de rachete balistice și rachete de croazieră, scrie Baha.
Declarațiile au fost făcute în timp ce Putin a urmărit testele nucleare prin legătură video, alături de omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.
Liderul rus a reiterat anterior că așa-numita „triadă nucleară” a Rusiei trebuie să funcționeze ca o garanție a suveranității Rusiei și a Belarusului.
Anunțul vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și mai multe state europene, în special țările baltice, în contextul în care războiul din Ucraina continuă.
Exercițiile sunt prezentate de Moscova ca parte a pregătirii strategice a forțelor nucleare, într-o perioadă de confruntare geopolitică intensă.
Programul de sprijin pentru cultivatorii de usturoi a fost aprobat în ședința de Guvern din 21 mai 2026, autoritățile reluând astfel schema de ajutor de minimis destinată acestui sector agricol. Măsura vine în contextul unui deficit comercial pe această cultură și are ca obiectiv creșterea suprafețelor cultivate, dar și stimularea producției interne, potrivit MADR.
Bugetul total alocat schemei este de 60.000.000 de lei, iar plățile către beneficiari vor fi efectuate până cel târziu la data de 22 decembrie 2026. Autoritățile susțin că programul urmărește nu doar creșterea producției de usturoi, ci și menținerea fermierilor în activitate, în special în zonele cu tradiție, unde această cultură are un rol economic important.
Un sector agricol cu balanță comercială negativă„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna. Acesta a subliniat și necesitatea unui tratament echitabil pentru alte sectoare afectate, precum cel al cartofului, care nu a beneficiat de sprijin în anul anterior, în ciuda dificultăților generate de importuri și de scăderea prețurilor.
Conform schemei aprobate, sprijinul financiar este de 3.000 de euro pe hectar și se acordă pentru suprafețe cuprinse între minimum 3.000 de metri pătrați și maximum 6 hectare pentru fiecare beneficiar. De asemenea, fermierii trebuie să obțină o producție de cel puțin 3,5 tone la hectar pentru a putea primi ajutorul.
Cine beneficiază de ajutoareCererile de înscriere în program trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. Pot beneficia de acest sprijin producătorii agricoli persoane fizice, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și familiale, precum și persoanele juridice.
Verificările vor fi realizate în teren de echipe mixte formate din reprezentanți ai Direcțiilor Agricole Județene și ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Acestea vor urmări identificarea suprafețelor cultivate, existența culturilor înainte de recoltare și densitatea plantelor.
Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după efectuarea controalelor în teren și până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026. Documentele justificative privind valorificarea producției pot fi depuse până la data de 24 noiembrie 2026.
Autoritățile consideră că sprijinul acordat prin această schemă poate contribui la echilibrarea veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, la creșterea nivelului de trai în mediul rural, precum și la prevenirea depopulării, prin menținerea locurilor de muncă și atragerea tinerilor în agricultură.
