Potrivit comunicatului publicat, vineri, este vorba despre companiile Esaote SpA (Italia), Esaote Europe BV (Olanda), DTL Medical SRL (România), Camed Medical Systems GmbH (Germania) și BMS Ultraschall (Germania).
Consiliul a acordat amenzi în valoare de 6,42 milioane de lei, echivalentul a 1,27 milioane de euro), pentru participarea la o înțelegere pe piața echipamentelor de imagistică medicală din România.
Compania Esaote SpA, alături de filiala din Olanda, și distribuitorii din România și Germania s-au înțeles să limiteze comercializarea echipamentelor de imagistică medicală marca Esaote pe teritoriul României, a concluzionat Consiliul Concurenței, în urma investigației.
„Astfel, în perioada 2020-2022, companiile sancționate au încheiat contracte și au adoptat un comportament prin care au restricționat vânzările paralele în și dinspre România, având ca efect izolarea teritoriului național în cadrul pieței europene”, potrivit Consiliului Concurenței.
Sursa citată afirmă că, prin intermediul acordurilor formale încheiate cu distribuitorii DTL și Camed, și prin comportamentul pe piață adoptat după derularea unor proceduri de achiziție publică, furnizorii au restricționat posibilitatea distribuitorilor de a accepta solicitările venite de la clienți din alte teritorii.
România, izolată de restul piețeiAșadar, clienții români nu au putut primi echipamente de la firmele germane, deși le solicitaseră, iar firma iar DTL Medical SRL nu putea vinde la cererea unor clienți din afara teritoriului României.
Consiliul Concurenței a precizat că, prin această practică, România a fost izolată de restul pieței interne, fiind restricționată concurența intra-marcă pentru echipamentele Esaote. Înțelegerea dintre părțile implicate a limitat concurența, în special în ceea ce privește prețurile echipamentelor de imagistică marca Esaote.
Acest tip de înțelegeri pot afecta clienții publici, precum spitalele, prin reducerea accesului la oferte și prețuri mai mici pentru echipamente.
„Reamintim că legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, în special cele limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile”, precizează Consiliul Concurenței.
Grupul Esaote produce și furnizează dispozitive medicale de diagnostic imagistic, precum sistemecu ultrasunete și rezonanță magnetică (RMN).
Potrivit comunicatului citat, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Decizia de sancționare va fi pusă în aplicare de ANAF.
96 de judecători din Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție au decis să sesizeze la CCR modificările aduse Codului de procedură penală.
„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.
Principalele aspecte vizează:
Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.
Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure „să urmărească parcursul dosarului”. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.
Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției.
Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, arată Curtea Supremă.
Pep Guardiola va pleca de la Manchester City la finalul sezonului. Clubul a confirmat că ultimul său meci va fi duminică, pe Etihad, împotriva Aston Villa, potrivit BBC Sport.
Guardiola, în vârstă de 55 de ani, încheie astfel un mandat de zece sezoane la Manchester City. În această perioadă, antrenorul spaniol a câștigat 17 trofee majore, printre care șase titluri în Premier League.
„Nu mă întrebați de ce plec”, a spus Guardiola. „Nu există un motiv anume, dar, în adâncul sufletului, știu că a sosit momentul”.
Fostul antrenor al lui Chelsea, Enzo Maresca, care a lucrat sub comanda lui Guardiola la City, este favorit să îl înlocuiască pe tehnicianul în vârstă de 55 de ani.
Plecarea lui Guardiola vine după ce City a pierdut titlul în Premier League în fața lui Arsenal. Egalul de marți cu Bournemouth a făcut ca Arsenal să fie campioană pentru prima dată după 22 de ani.
Guardiola a ajuns la Manchester City în 2016, după ce antrenase Barcelona și Bayern Munchen. Sub conducerea sa, City a dominat fotbalul englez, a câștigat patru titluri consecutive în Premier League și a reușit tripla Premier League – Cupa Angliei – Liga Campionilor în sezonul 2022-2023.
Manchester City a transmis că Guardiola a avut „un efect transformator” asupra clubului.
Riscul pentru criptomonede reprezentat de tehnologia cuantică în rapidă dezvoltare, care exploatează modul în care fizica materiei funcționează diferit la nivel atomic și subatomic, a fost considerat odată o posibilitate îndepărtată, bitcoinul fiind considerat pe scară largă ca fiind imposibil de spart.
Însă firmele de active digitale își accelerează pregătirile pentru o eră „post-cuantică”, pe măsură ce companiile de tehnologie reduc termenele de dezvoltare a computerelor cuantice practice până în 2030.
„Amenințarea a trecut de la teoretic la credibil”, a declarant pentru FT Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie la RippleX, divizia de dezvoltare blockchain a grupului de criptomonede Ripple. Compania explorează criptografia post-cuantică, având ca prioritate principală securizarea portofelelor, și se așteaptă să-și transfere infrastructura către aceasta în următorii doi ani.
De la risc teoretic la amenințare credibilăRiscul este deosebit de mare pentru industria criptomonedelor, deoarece furturile din blockchain pot fi anonime și irecuperabile, în timp ce instituțiile financiare tradiționale dispun, în general, de multiple măsuri de protecție care le permit să urmărească și să oprească fluxurile de bani. Amenințarea cuantică devine tot mai acută pe măsură ce firmele financiare tradiționale, precum marile bănci, investesc în tehnologia bazată pe blockchain și explorează utilizarea token-urilor digitale.
Ripple se numără printre companiile din domeniul criptomonedelor care au planuri detaliate pentru a-și asigura securitatea afacerilor împotriva amenințărilor cuantice, după ce un studiu recent publicat de Google a avertizat asupra riscurilor.
În timp ce computerele tradiționale utilizează „biți” binari limitați la una dintre cele două valori, zero sau unu, biții cuantici, sau „qubiți”, pot exista în toate stările posibile între aceste numere. Acest lucru înseamnă că computerele cuantice pot gestiona calcule care implică volume mult mai mari de date, permițându-le, teoretic, să descifreze înmulțirile numerelor prime mari care stau la baza criptografiei existente.
Atenția acordată amenințării la adresa criptomonedelor a crescut pe măsură ce dezvoltatorii de computere cuantice au prevăzut că mașini funcționale ar putea fi construite încă din 2030, deși scepticii subliniază obstacolele tehnice majore rămase, în special necesitatea de a reduce ratele de eroare ale computerelor.
„Provocarea nu mai este la un deceniu distanță, așa cum se credea anterior”, a declarat Gautam Chhugani, analist senior al activelor digitale globale la Bernstein, adăugând că industria criptomonedelor ar avea nevoie de trei până la cinci ani și de investiții de „câteva miliarde, dacă nu chiar sute de miliarde” de dolari pentru a se pregăti.
De ce criptomonedele sunt vulnerabileUn articol publicat de Google în aprilie a prezentat riscurile pentru industria criptomonedelor. Cercetătorii au descoperit că computerele cuantice ar putea sparge criptografia cu mai puține resurse decât se sugerase anterior și au identificat vulnerabilități specifice pentru criptomonede și infrastructura lor digitală.
„Dorim să sensibilizăm publicul cu privire la această problemă și oferim comunității criptomonedelor recomandări pentru îmbunătățirea securității și stabilității”, a scris autorul principal al articolului, Ryan Babbush.
Criptomonedele sunt vulnerabile la amenințarea cuantică din cauza structurii portofelelor digitale, unde utilizatorii își păstrează deținerile. Fiecare portofel are două chei — o cheie publică care servește drept adresă a utilizatorului, unde pot fi trimise monede, și o cheie privată care este păstrată secretă de utilizator și permite accesul la deținerile sale. Calculatoarele cuantice ar putea decripta cheile private, permițând atacatorilor să fure fonduri.
Anunțul a fost făcut vineri de Administrația pentru Achiziții de Apărare (DAPA), care a precizat că proiectul a fost aprobat de Comitetul pentru Promovarea Programelor de Apărare. Valoarea estimată a achiziției este de 530 de miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 351,5 milioane de dolari, notează Baha.
Potrivit instituției, noile interceptoare vor îmbunătăți capacitatea distrugătoarelor Aegis de a face față amenințărilor aeriene și balistice.
„Proiectul este așteptat să consolideze capacitățile de apărare navă-aer ale distrugătoarelor Aegis împotriva rachetelor balistice anti-navă ale inamicului, a aeronavelor și a rachetelor de croazieră, precum și să îmbunătățească apărarea antibalistică”, se arată în comunicatul DAPA.
Consiliul European a anunțat vineri că măsura vizează produse precum ureea și amoniacul. Potrivit datelor Comisiei Europene, suspendarea ar urma să genereze economii de aproximativ 60 de milioane de euro din taxe vamale și să încurajeze diversificarea lanțurilor de aprovizionare, potrivit Baha.com.
Decizia are ca obiectiv și reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile din Rusia și Belarus, care nu sunt incluse în această măsură.
Datele arată că, în 2024, UE a importat 2 milioane de tone de amoniac și 5,9 milioane de tone de uree, în condițiile în care taxele vamale pentru aceste produse erau cuprinse între 5,5% și 6,5%.
Măsura a fost adoptată pe fondul creșterii prețurilor la îngrășăminte, influențate de criza din Orientul Mijlociu, o regiune importantă pentru exporturile de îngrășăminte pe bază de azot și de gaze naturale necesare producerii acestora.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat vineri, înaintea reuniunii NATO de la Helsingborg, Suedia, că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor săi.
El a spus că discuțiile din aceste zile vor fi o pregătire a summitul liderilor NATO de la Ankara, Turcia, programat pentru acest an, potrivit Reuters.
„Ca orice alianță, trebuie să fie bună pentru toți cei implicați. Trebuie să existe o înțelegere clară a așteptărilor”, a declarat Marco Rubio, vineri.
Alte precizări pe care le-a făcut secretarul american au fost legate de tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi inacceptabilă.
Miniștrii de externe ai NATO se reunesc în Suedia pentru un summit de două zile, după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat că vrea să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, scrie Euronews.
Discuțiile se vor concentra pe planurile SUA de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, mai ales în cazul unui conflict militar, dar și pe problema stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei.
Potrivit unor surse NATO, planul american urmează să fie detaliat oficial vineri și va „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”.
Mesajul despre Ucraina a fost trimis în timpul unui interviu acordat ZIB, un popular jurnal de știri din Austria. Premierul maghiar a spus că nu va trimite militari în Ucraina.
„Nu planificăm să trimitem militari ungari în Ucraina”, a spus Péter Magyar adăugând că nici nu există un pan internațional definitivat privitor la discuția despre militari străini.
Prim-ministrul Ungariei a mai spus că soluția pentru rezolvarea crizei este un acord de pace cu garanții reale pentru Ucraina. Acestea trebuie să garanteze integritatea și independența Ucrainei.
„Știți, integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată în 1994 în Memorandumul de la Budapesta, care, bineînțeles, a fost semnat la Budapesta. Și problema este că scena internațională nu și-a îndeplinit cu adevărat sarcina și nu a garantat integritatea și independența Ucrainei. Iar acum avem nevoie de un acord de pace cu garanții de securitate reale”, a explicat Péter Magyar.
Noul premier maghiar are o atitudine mult mai prietenoasă față de Ungaria în comparație cu fostul lider Viktor Orban. După ce a preluat mandatul, Péter Magyar a spus că vrea să discute cu oficialii ucraineni pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.
