Сборщик RSS-лент

Potrivit UNSAR, procentul despăgubirilor din urma fenomenelor meteo extreme a crescut, în majoritatea regiunilor din România. Oamenii au solicitat pagube pentru a-și repara locuințele după inundații sau acoperișurile smulse de furtuni.

Potrivit unui comunicat publicat, luni, cele mai mari despăgubiri au fost plătite în Regiunea București-Ilfov, unde companiile de asigurări au achitat pentru toate tipurile de riscuri aproape 49 milioane lei, cu 45% mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Creșteri au fost înregistrate și în alte regiuni ale țării

În nord-estul țării, cetățenii a căror locuințe au fost afectate de inundații sau furtuni au primit, în total, aproape 29 de milioane de lei, cu 58% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit UNSAR, creșterea solicitărilor de despăgubire vine pe fondul inundațiilor care au afectat județele Neamț, Suceava, Bacău și Botoșani.

În centrul țării, cetățenii a căror locuințe au fost afectate de furtuni au primit, în total, despăgubiri în valoare de 22 de milioane de lei. O creștere cu 34% față de anul 2024.

În nord-vestul, dar și vestul țării, cetățenii au primit pagube în valoare de 21 de milioane de lei.

„Companiile de asigurări au achitat, anul trecut, despăgubiri de 60 milioane lei doar pentru refacerea locuințelor asigurate afectate de furtuni și de ploi torențiale”, a declarat Alexandru Ciucan, președinte al UNSAR.

Potrivit UNSAR, în fiecare zi, de locuințe afectate de furtuni și ploi torențiale sunt despăgubite în baza asigurărilor facultative. Doar una din 5 locuințe din România beneficiază de o asigurare facultativă ce acoperă fenomenele meteo extreme.

UNSAR le recomandă cetățenilor a căror locuințe au fost afectate de fenomenele meteo extreme și beneficiază polițe de asigurare, să ia legătura cu asiguratorii pentru avizarea daunelor.

„În acest context, recomandăm tuturor celor afectați de evenimentele recente, ale căror locuințe sunt protejate de o poliță de asigurare, să ia legătura cu asigurătorii pentru avizarea daunelor”, transmite UNSAR.

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a votat „Legea trădătorilor” care va intra imediat în vigoare după promulgare, fără o perioadă de tranziție, notează Euronews. 

Restricții financiare și blocaj consular

Potrivit noii legi, cetățenii ruși care locuiesc în străinătate pentru a evita urmărirea penală în Rusia vor avea conturile bancare înghețate și nu vor mai putea vinde proprietăți sau autovehicule deținute în țară. 

De asemenea, autoritățile vor putea suspenda licențe și acreditări, bloca accesul la aplicațiile bancare și refuza furnizarea serviciilor consulare. 

Legea se aplică și persoanelor sancționate în baza legislației privind „agenții străini” sau a celor acuzate că au cerut impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. 

Actul vizează și persoanele care au contestat integritatea teritorială a țării, au „discreditat” forțele armate sau că au colaborat cu organizații pe care autoritățile ruse le-au declarat „indezirabile”.

„Este vorba despre cei care fac rău țării noastre. Despre extremiști, despre trădători ai patriei. Despre cei care, ani la rând, au încercat să facă totul pentru a ne distruge statul. Care justifică nazismul și îi insultă pe soldații și ofițerii noștri, în timp ce se ascund de pedeapsă în alte state”, a declarat președintele Dumei, Viaceslav Volodin, înaintea votului. 

Avertismentele juriștilor

Potrivit unei analize realizate de organizația First Department, efectele cumulative ale noii legislații echivalează cu o „privare de facto de cetățenie”. 

„O persoană care a plecat din motive politice și a fost etichetată drept „persoană care se sustrage” va fi privată de cetățenie pe plan intern. Tot ce ține de Federația Rusă, bunuri, conturi, afaceri, servicii consulare, poate fi folosit împotriva sa, în timp ce ea însăși este practic privată de orice posibilitate de a utiliza aceste elemente în propriul interes”, transmite organizația pentru drepturile omului. 

Activiștii și jurnaliștii, cei mai expuși

Potrivit proiectului independent pentru drepturile omului OVD Info, printre cei mai expuși riscurilor se numără persoanele incluse pe lista „agenților străini”, activiștii politici, jurnaliștii, avocații și membri organizațiilor pe care autoritățile ruse le-au desemnat drept „extremiste”.

Până la sfârșitul anului 2025, cel puțin 1.299 de persoane au fost urmărite penal pentru opoziția față de război, dintre care 373 se aflau încă în detenție. 

Incidentul a avut loc miercuri, în jurul orei 13:30, în autobuzul STB 331, care circula între stațiile Piața Dorobanți și Piața Charles de Gaulle, potrivit unui comunicat transmis joi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

Femeia se afla în autobuz în calitate de călător. În momentul în care controloarea i-a cerut să prezinte un card de călătorie valabil, aceasta a devenit violentă.

Potrivit procurorilor, femeia a tras-o de păr pe angajata STB și a lovit-o în mod repetat cu palmele și pumnii în zona feței, a umerilor, a brațelor și a pieptului.

Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală față de femeie pentru ultraj. Joi, aceasta a fost plasată sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, până la 20 septembrie inclusiv.

În această perioadă, femeia nu poate părăsi România fără aprobarea prealabilă a procurorului competent.

„Anul 2026 marchează ediţia cu nu­mărul cinci a Anualei de Artă Urbană Artown Now. Suntem într-un moment de consolidare şi asumare. După patru ediţii în care am construit o infrastructură culturală solidă şi o moştenire suficient de coerentă, ne permitem ca această ediţie să fie una puternic declarativă“, spune Livia Florea, fondatoarea evenimentului.

De departe, sectorul cel mai bine finanţat prin PNRR a fost cel al infrastructurii de transport – fe­ro­viar şi rutier. Finanţarea din PNRR vine pe două căi – vorbim de granturi (sume nerambur­sabile) şi de împrumuturi cu dobândă mică, pe ter­men lung (din suma totală de 21,4 mld. euro, 13,5 mld. euro sunt granturi şi 7,9 mld. euro sunt îm­pru­muturi). Finanţarea sectorului feroviar vine din împru­­muturi, iar o bună parte din cea rutieră din granturi.

Ionuţ Porcaru lucrează de circa 18 ani în industria alimentară, dar CV-ul său s-a construit în mediul corporate, ultimii 9 ani fiind în cadrul MOL România, jucător din careul de aşi ai pieţei petroliere locale. Aici, Ionuţ Porcaru s-a ocupat de imple­mentarea unuia dintre cele mai vizibile concepte gastro din benzinării, Fresh Corner.

Acţiunile Romgaz (SNG) s-au apreciat cu 22,3% în ultimele cinci şedinţe de tranzacţionare, împingând capitalizarea producătorului şi furnizorului de gaze la circa 70 de miliarde de lei şi dinamica din ultimele 12 luni a cotaţiei la 153%.

În ultimii ani, turismul românesc s-a schimbat considerabil şi a devenit o piaţă tot mai primitoare pentru micile iniţiative. Turismul românesc nu se dezvoltă doar prin investiţii mari în hoteluri sau proiecte publice, ci şi prin sute de iniţiative antreprenoriale care transformă case vechi sau terenuri abandonate în destinaţii turistice, dar şi care oferă diferite experienţe turiştilor.

„Creştere“ este cuvântul de ordine pentru re­pre­zentanţii Polpharma, cel mai mare producător de medicamente din Polo­nia, care a cumpărat producătorul local Biofarm Bucureşti. Pentru polonezi, Ro­mâ­nia este o piaţă dinamică, a doua ca mărime din Europa Centrală şi de Est, şi le oferă o platformă prin care să pătrundă pe o nouă piaţă cu cele 400 de medicamente din portofoliu.