„Toate amenințările și provocările cu care ne confruntăm în prezent, de la războiul din Ucraina până la amenințările cibernetice și războiul hibrid, toate acestea ne amintesc că pacea și securitatea nu sunt niciodată garantate, de aceea reînarmarea nu este o alegere, este o necesitate. (…) Avem o continuare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, chiar la granița României. Pentru asta și pentru ceilalți aliați de pe flancul estic, dar și pentru NATO în ansamblu său, agresivitatea Rusiei, dincolo de Ucraina, prin încălcările recente ale spațiului aerian aliat, precum și prin intensificarea și diversificarea atacurilor hibride, reprezintă o dovadă în plus că trebuie să facem mai mult pentru a fi pregătiți să ne apărăm”, a spus președintele Nicușor Dan.
Rolul NATO este protejarea păciiȘeful statului a subliniat rolul NATO este de a proteja pacea și a spus că responsabilitatea statelor membre este de a descuraja orice potențială agresiune.
„Avem încredere de plină că NATO și aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt angajați să apere fiecare centimetru al Alianței. Noi, aliații europeni, trebuie să ne asumăm responsabilități crescute în apărarea continentului și pentru a ne spori capabilitățile militare și de apărare. Și pentru asta este absolut necesar să consolidăm industria de apărare națională, cea europeană precum și cea transatlantică”, adaugă Nicușor Dan.
El a subliniat că aliații europeni trebuie să își asume o parte tot mai mare din efortul militar, inclusiv prin creșterea investițiilor, în linie cu obiectivul NATO stabilit la summitul de la Haga: atingerea pragului de 5% din PIB până în 2035. România, a spus acesta, a ajuns la 2,24% în 2025 și va continua să își majoreze cheltuielile.
Industria de apărare are un potențial importantUn accent special a fost pus pe necesitatea revitalizării industriei de apărare. Nicușor Dan a afirmat că sectorul românesc are un potențial important, dar a fost „neglijat în ultimii ani”, deși are infrastructura necesară pentru a contribui la creșterea producției europene de armament.
„Un obiectiv strategic îl reprezintă și consolidarea mobilității militare pe axa nord–sud a flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, punctează Dan.
De asemenea, acesta a cerut dezvoltarea cooperării dintre state, guverne și mediul privat pentru a produce echipamente moderne, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare solide și pentru a valorifica noile tehnologii.
„Doar lucrând împreună vom găsi cele mai bune soluții pentru provocările noastre comune”, a afirmat Nicușor Dan, apreciind rolul forumurilor care facilitează dialogul direct între industrie și alianță.
Acesta a încheiat subliniind că România este „mai apărată ca oricând” și pregătită să își întărească rolul pe flancul estic, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.
„Nu există o apărare puternică fără industrie de armament puternică. E foarte simplu”, a spus șeful NATO în cadrul unui eveniment dedicat industriei de apărare și cooperării cu NATO, organizat la București.
El a spus că liderii NATO au decis să investescă 5% din PIB în apărare până în 2035: „Și știm cu toții că aceștia sunt bani serioși, sunt cheltuieli serioase, însă este ce avem nevoie pentru a fi în siguranță. Și ca parte a acestui lucru s-a convenit să se cumpere mai multe capacități de apărare, inclusiv avioane, nave, dar și muniții și alte capabilități spațiale”.
El susține că pentru îndeplinirea acestor angajamente dialogul deschis între NATO și industrie va fi esențial.
„Pentru că amenințările cu care ne confruntăm sunt reale și de durată. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este un exemplu evident. Însă amenințarea Rusiei nu se încheie atunci când se termină războiul. Rusia va deveni o forță de destabilizare în Europa și în lume. Și Rusia nu este singură în eforturile sale de a submina regulile globale. După cum știți, lucrează cu China, cu Coreea de Nord, Iran și cu alții”, a mai spus Mark Rutte.
NATO trebuie să fie pregătităEl adaugă că Alianța nu poate fi naivă, trebuie să fie pregătită.
„Am încredere că împreună putem să producem mai mult și să trecem peste amenințări. Pentru a face bine acest lucru trebuie să ne concentrăm pe trei aspecte: cantitate, creativitate și cooperare. În primul rând, cantitatea. Deja avem sisteme din cele mai bune. Aceasta ne dă un avans și vom continua. Dar avem nevoie de mai mult, avem nevoie de aceasta mai repede și să micșorăm timpul de livrare. De asemenea e vorba de muniții. Până recent, Rusia producea mai multe muniții decât toate țările din Alianța NATO. Dar nu mai este așa acum. În Alianța știți că s-au deschis zeci de noi linii de producție și se extind cele existente. (…) Al doilea aspect este creativitatea. E vorba de puterea inovației. Pentru a fi în siguranță în viitor, trebuie să îi depășim prin inteligență pe inimicii noștri”.
El a vorbit și despre cooperare: „Avem o mulțime de învățat unii de la alții”.
Jensen Huang, CEO al Nvidia și unul dintre fondatorii gigantului tehnologic, a afirmat că lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale va fi câștigată de China, care va învinge Statele Unite, scrie Financial Times.
„China va câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale. Așa cum am spus de mult timp, China este cu câteva nanosecunde în urma Americii în domeniul inteligenței artificiale. Este vital ca America să câștige prin avansarea rapidă și atragerea dezvoltatorilor din întreaga lume”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în marja summitului „Future of AI”.
Nvidia, compania producătoare de cipuri, a avut cel mai mult de câștigat de pe urma ascensiunii fulminante a tehnologiei inteligenței artificiale.
În luna octombrie, Huang a subliniat că Washingtonul poate câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale dacă lumea, inclusiv baza masivă de dezvoltatori din China, funcționează pe sistemele Nvidia.
Lupta pentru AI, un punct fierbinte între cele două mari puteriAccesul Chinei la cipuri AI avansate, în special cele produse de Nvidia rămâne un punct fierbinte în rivalitatea sa cu Statele Unite în domeniul tehnologiei, pentru că atât Beijingul, cât și Washingtonul se luptă pentru supremație în domeniul calculatoarelor de ultimă generație și al inteligenței artificiale.
„Vrem ca America să câștige această cursă a inteligenței artificiale. Nu există nicio îndoială în privința asta”, a spus Huang la conferința dezvoltatorilor Nvidia, care a avut loc luna trecută la Washington, scrie Reuters.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru presa internațională, că cele mai avansate cipuri Blackwell ale Nvidia ar trebui rezervate exclusiv clienților americani.
Nvidia nu a solicitat licențe de export din SUA pentru a vinde cipurile în China, invocând poziția Beijingului față de companie.
Pe internet, a vorbi despre „iubitul meu” a devenit aproape un act jenant. Dintr-un motiv greu de explicat, femeile care altădată erau încurajate să-și etaleze relațiile acum preferă discreția, ba chiar ironizează ideea de a fi într-o relație. Ce s-a schimbat în cultura digitală și de ce „fata cu iubit” a devenit un personaj desuet?
În ultimii ani, pe rețelele sociale s-a produs o schimbare subtilă, dar puternică: a fi într-o relație nu mai este un motiv de mândrie, ci uneori de jenă. Dacă în trecut femeile își construiau identitatea online în jurul partenerului — postând poze, declarații și momente de cuplu — acum, tot mai multe preferă semne discrete: o mână pe volan, o fotografie din spate sau chiar fețe blurate în poze de nuntă, scrie VOGUE.
Fenomenul nu e doar o chestiune estetică, ci una culturală. După decenii în care femeile au fost validate prin relațiile lor, generațiile tinere par să respingă ideea că iubirea heterosexuală ar fi o realizare personală.
„Vor recompensa unei relații, dar conștientizează cât de banală este acum”, explică scriitoarea și activista Zoé Samudzi. Într-o lume tot mai critică față de normele tradiționale, a fi „fata cu iubit” a devenit aproape… necool.
La mijloc e și o doză de superstiție. Multe femei spun că nu postează imagini cu partenerul de teama „deochiului” sau din experiența neplăcută de a vedea cum o relație se termină, iar pozele rămân ca niște relicve digitale.
„Am fost 12 ani într-o relație și nu l-am postat niciodată. Ne-am despărțit, și nu cred că o să mai postez vreodată un bărbat”, spune o femeie intervievată.
În același timp, tot mai multe creatoare de conținut observă o reacție negativă din partea publicului. Stephanie Yeboah, colaboratoare British Vogue, a pierdut sute de urmăritori după ce și-a „lansat” iubitul online. Alte influencere, precum Sophie Milner, povestesc că urmăritorii le cer explicit să nu se „combine”, pentru că o relație ar face conținutul mai „plictisitor”.
Sociologic, fenomenul reflectă o schimbare de paradigmă: a fi într-o relație nu mai este văzut ca o dovadă de succes feminin. Dimpotrivă, tot mai multe femei își revendică libertatea și viața de „single” ca pe o formă de autonomie, nu de eșec.
Într-o epocă în care heterosexualitatea este analizată critic și rolurile tradiționale sunt puse sub semnul întrebării, „a avea iubit” pare să fi devenit un act politic – unul care cere echilibru între iubire, independență și imagine publică.
Nu e vorba că dragostea a devenit rușinoasă, ci că femeile refuză să fie definite prin ea. Într-o lume în care imaginea online dictează statutul social, a avea sau nu un iubit nu mai e o etichetă, ci o alegere conștientă de identitate.
