Povestea începe în urmă cu mai mult de un secol. În anii 1920, pe măsură ce atenția acordată drepturilor și bunăstării copiilor creștea la nivel internațional, au apărut și primele inițiative pentru instituirea unei zile dedicate celor mici.
Un moment important a fost Conferința Mondială pentru Bunăstarea Copilului, organizată la Geneva în 1925, unde au fost discutate măsuri pentru protejarea copiilor din întreaga lume.
Cum a fost aleasă data de 1 iunieData de 1 iunie s-a impus însă abia după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1949, Federația Internațională Democratică a Femeilor a propus organizarea unei Zile Internaționale a Copilului, iar din anul următor sărbătoarea a început să fie marcată în numeroase țări.
Există și o explicație mai puțin cunoscută. Potrivit unor relatări istorice, pe 1 iunie 1925 comunitatea chineză din San Francisco a organizat un festival dedicat copiilor rămași fără familie, eveniment care a avut loc în aceeași perioadă cu reuniunea de la Geneva consacrată bunăstării copiilor. Deși nu există dovezi că acesta a stat la baza alegerii datei, povestea este adesea amintită atunci când este explicată originea sărbătorii.
Cum a prins rădăcini sărbătoarea în RomâniaÎn România, Ziua Copilului a început să fie sărbătorită în a doua jumătate a secolului trecut și a rămas în calendar și după schimbările politice din 1989. De-a lungul timpului, 1 iunie s-a transformat într-una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite sărbători din calendarul românesc.
Și înainte de 1990, 1 iunie era una dintre cele mai așteptate zile din an. De Ziua Copilului se organizau serbări școlare, spectacole artistice, concursuri sportive și activități coordonate de școli, case de cultură și organizațiile de pionieri. În multe localități aveau loc parade, demonstrații sportive și evenimente la care participau mii de copii.
De asemenea, copiii participau la excursii, proiecții de filme și spectacole de teatru, iar cei mici primeau adesea dulciuri, cărți sau mici cadouri.
După 1989, multe dintre manifestările specifice perioadei comuniste au dispărut, însă 1 iunie și-a păstrat locul în calendar și în preferințele românilor, fiind celebrată an de an prin evenimente dedicate copiilor.
Treptat, accentul s-a mutat de la festivitățile organizate de stat către evenimente recreative și culturale dedicate copiilor și familiilor.
De aceea, din 2017, ziua de 1 iunie este și sărbătoare legală în România. În fiecare an, cu această ocazie, în marile orașe sunt organizate spectacole, ateliere, competiții sportive și numeroase evenimente culturale cu acces gratuit.
Sărbătoarea, diferită în lumeDeși în România data de 1 iunie este asociată în mod firesc cu Ziua Copilului, în alte părți ale lumii sărbătoarea este marcată la date diferite. Lipsa unei date unice are o explicație simplă.
În 1954, Organizația Națiunilor Unite a recomandat statelor să instituie o zi dedicată copiilor, însă a lăsat fiecărei țări libertatea de a alege data pe care o consideră potrivită. Astfel, de-a lungul timpului, diferite state au adoptat zile distincte, în funcție de propriile tradiții și contexte istorice.
În Japonia, Ziua Copilului este celebrată pe 5 mai, în Turcia pe 23 aprilie, iar în Brazilia pe 12 octombrie. Organizația Națiunilor Unite marchează oficial Ziua Universală a Copilului pe 20 noiembrie, dată care amintește de adoptarea unor documente fundamentale privind drepturile copilului.
Drepturile copilului, în centrul sărbătoriiONU amintește că drepturile copiilor nu se rezumă la accesul la educație și sănătate. Convenția privind Drepturile Copilului, adoptată în 1989, garantează inclusiv dreptul la joacă, la viață de familie, la protecție împotriva violenței și la exprimarea propriilor opinii.
Dincolo de diferențele de calendar, mesajul acestei zile a rămas același în întreaga lume: copiii trebuie să crească într-un mediu sigur, să aibă acces la educație și să își poată dezvolta potențialul. Iar 1 iunie continuă să fie una dintre cele mai îndrăgite zile din an, asociată cu începutul verii și cu bucuriile copilăriei.
Este ora 19:00, într-o marți seara. Tocmai ai venit acasă de la muncă sau facultate, după o zi pe care ai putea-o numi „dezastru total”. A fost o zi lungă și obositoare, explică JagranJosh.
Profesorul ți-a dat o notă mai mică decât te așteptai. Șeful a fost iritat. Ești îngrijorat de chirie pentru luna viitoare. Te-ai certat cu părinții.
Ești epuizat. Vrei doar să dormi. Dar în loc să mergi la culcare, ajungi cu mătura și mopul în mână.
Înainte să ai timp să-ți procesezi emoțiile, ștergi blatul din bucătărie sau freci rosturile din baie cu o periuță veche de dinți. Îți reorganizezi biroul. Reașezi raftul de condimente și pui etichete pe fiecare recipient. Aspiri și ștergi pe jos, mutând și mobila.
Dacă îți vin întrebări precum „De ce curăț când sunt stresat?”, „De ce curăț când sunt supărat?”, „De ce curăț când sunt trist?”, răspunsul ține de psihologie.
Tu crezi că doar cureți pentru că te deranjează dezordinea. Dar psihologia spune că nu este doar despre disciplină sau despre dragostea pentru ordine. Acest comportament arată o nevoie ascunsă de control, predictibilitate, siguranță emoțională și reglarea stresului.
De ce curăț atunci când sunt supărat?Creierul intră în alertă atunci când lumea ta interioară este haotică. Aceasta se vede în emoții, relații și carieră. Emoțiile sunt complicate.
Nu poți „împături” emoțiile. Nu poți „freca” anxietatea până dispare. Asta creează un sentiment puternic de neputință.
Creierul caută un „câștig” vizibil ca să facă față tristeții, furiei sau haosului. Curățenia oferă control într-o situație care pare scăpată de sub control.
Pui ordine într-un spațiu concret. Vezi rezultatul imediat. Rezolvi o problemă fără să te pierzi în gânduri.
Acest lucru este menționat într-un raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD), conform informațiilor publicate de Ukrinform.
Potrivit Centrului, sursele ostile urmează scenariul clasic de „transfer al vinei”: ele susțin că incidentul ar fi o „provocare planificată de Ucraina” menită să „atragă NATO în război”.
Încercările Rusiei de a se justifica sunt zădărnicite de poziția clară și unitară a României, a NATO și a Uniunii Europene.
Ministerul Apărării Naționale al României a confirmat oficial că o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al țării în timpul unui atac nocturn masiv al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare de frontieră a Ucrainei, a menționat CCD.
„Acțiunile Rusiei devin din ce în ce mai periculoase pentru statele europene, iar incursiunile regulate ale avioanelor de luptă rusești în spațiul aerian al țărilor europene reprezintă o amenințare directă la adresa securității întregii regiuni. Niciun fel de manipulare a informațiilor din partea Kremlinului nu poate ascunde faptul că Rusia este principala amenințare la adresa securității și stabilității pe continentul european”, a subliniat Centrul.
Ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României în legătură cu un atac cu drone asupra unui bloc din Galați.
Circulația pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse va fi restricționată în perioada 4-5 iunie, ca urmare a unor lucrări efectuate de autoritățile bulgare, a anunțat Centrul Infotrafic al Poliției Române.
Potrivit informării, traficul va fi închis complet pe ambele sensuri de mers joi, 4 iunie, între orele 09:00 și 21:00. Restricția se aplică tuturor categoriilor de vehicule.
Trafic permis doar pentru mașinile miciDupă ora 21:00, circulația va fi reluată parțial.
Astfel, în intervalul 4 iunie, ora 21:00 – 5 iunie, ora 09:00, vor putea traversa podul doar autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mică de 3,5 tone.
Măsura a fost luată pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a podului. Pe sensul de mers către România vor fi executate lucrări de asfaltare și vor fi realizate intervenții la rosturile de dilatație dintre secțiunile reparate.
Rute alternative recomandate șoferilorPoliția le recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările și să utilizeze alte puncte de trecere a frontierei către Bulgaria.
Printre variantele disponibile se numără punctele de frontieră de la Calafat și Bechet, în județul Dolj, Zimnicea și Turnu Măgurele, în județul Teleorman, precum și Călărași-Silistra.
De asemenea, pot fi folosite punctele de trecere din județul Constanța, respectiv Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița și Dobromir.
Podul Prieteniei dintre Giurgiu și Ruse reprezintă una dintre cele mai importante legături rutiere dintre România și Bulgaria. În ultimii ani, circulația a fost afectată în repetate rânduri de lucrările de reparații desfășurate pe partea bulgară a infrastructurii.
Medicamentul, numit daraxonrasib, pare a fi un progres în gestionarea unei boli care are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tipurile majore de cancer.
Acesta ajută la prevenirea răspândirii cancerului prin blocarea și blocarea genei KRAS mutate, care se află în peste 90% din tumorile pancreatice și stimulează dezvoltarea cancerului.
Studiul clinic, care a inclus 500 de pacienți din America de Nord, Europa și Asia, a constatat că timpul mediu de supraviețuire pentru pacienții tratați cu chimioterapie a fost de 6,6 luni, comparativ cu 13,2 luni pentru pacienții tratați cu daraxonrasib. De asemenea, a cauzat mai puține efecte secundare, scrie BBC.
„Aceste rezultate schimbă peisajul pentru pacienții cu cancer pancreatic metastatic cu o mutație KRAS”, a declarat Rachna Shroff, șefa diviziei de hematologie/oncologie de la Centrul de Cancer al Universității din Arizona.
Cancerul cel mai dificil de tratatCancerul pancreatic este adesea depistat târziu și este cunoscut ca fiind dificil de tratat. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu cancer pancreatic mor în decurs de trei luni de la diagnosticare.
În Marea Britanie există 11.500 de diagnostice ale acestei boli în fiecare an și aproximativ 10.200 de decese, potrivit Cancer Research UK. Actorul Alan Rickman a murit din cauza bolii în 2016, la cinci luni după diagnosticare.
Simptomele cancerului pancreaticSimptomele pot include icter, mâncărimi ale pielii, urină mai închisă la culoare, scaun mai deschis la culoare, pierdere în greutate inexplicabilă, oboseală și temperatură ridicată.
Poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele adesea nu apar în stadiile incipiente și pot indica alte afecțiuni.
Studiul, condus de oameni de știință americani și prezentat la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago, a implicat 248 de pacienți cărora li s-a administrat daraxonrasib și 252 cărora li s-a administrat chimioterapie. Majoritatea aveau tumori cu mutații specifice ale genei KRAS, scrie BBC.
Mai puține efecte secundare decât chimioterapiaPe lângă faptul că a prelungit semnificativ viața pacienților, medicamentul, administrat o dată pe zi, a cauzat și mai puține efecte secundare în comparație cu chimioterapia. Efecte secundare severe au fost resimțite de 43,6% dintre pacienții tratați cu daraxonrasib, comparativ cu 57,5% cei tratați cu chimioterapie.
Anna Jewell, directoarea departamentului de servicii, cercetare și inovare de la Pancreatic Cancer UK, a declarat că tratamentele au fost „unele dintre cele mai interesante evoluții pe care le-am văzut în cancerul pancreatic de foarte mult timp”. Ea a adăugat: „Mai mult timp cu cei pe care îi iubim cel mai mult este cu adevărat neprețuit. Trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că cele mai promițătoare tratamente noi sunt disponibile aici, în Marea Britanie”.
Prin PNRR, România s-a angajat să închidă până la 31 august o unitate a Complexului Energetic Oltenia. Acum, Guvernul încearcă să convingă Bruxelles-ul să accepte o amânare a termenului, conform Világgazdaság.
De ce amânarea a devenit urgentăNoua centrală de la Işalniţa pe care trebuia predată din 2020 va fi abia în faza de testare la sfârșitul anului. Finalizarea centralei de la Mintia întârzie probabil cu un an. În plus, iarna viitoare, Cernavodă va funcționa cu un singur reactor. În aceste condiții, fiecare centrală pe cărbune rămasă devine critică.
Ce mai funcționează acumÎn martie, România a oprit un bloc de 285 MW al CEO Turceni, cerință PNRR. Centrala de la Işalniţa este deja închisă. Oprirea celor două blocuri de 50 MW de la Govora este planificată pentru august. În total, mai funcționează patru centrale pe cărbune cu capacitate semnificativă. Capacitatea instalată totală este de 1.905 MW, mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă.
Recorduri la solar, prețuri la zeroPe 29 mai, România a înregistrat un nou record fotovoltaic: 2.600 MW la prânz. Energia solară a acoperit două treimi din consumul național.
Paradoxul este că în orele de vârf producției solare, prețul energiei pe bursă scade dramatic. La ora 11:00 era 5 euro/MWh. La prânz – 2 euro. La ora 13:00 – 0,2 euro. România exporta energie către Ungaria aproape pe gratis, utilizând la maximum capacitatea liniei de interconectare.
Lucrările au început după ce autoritățile din statul Queensland au preluat oficial terenul la miezul nopții și au instalat garduri temporare în jurul amplasamentului. Stadionul, estimat la 3,6 miliarde de dolari australieni (aproximativ 2,6 miliarde de dolari americani), reprezintă piesa centrală a infrastructurii pregătite pentru Jocurile Olimpice de la Brisbane din 2032.
În zonă au fost mobilizați numeroși polițiști, la câteva zile după arestarea a cinci protestatari și evacuarea taberelor instalate în parc. Un grup restrâns de activiști a rămas în apropierea șantierului, în afara perimetrului securizat.
Start pentru arena olimpicăPremierul statului Queensland, unde se află orașul Brisbane, David Crisafulli, citat de Associated Press, a declarat că proiectul trebuie dus mai departe, după o perioadă îndelungată în care planurile pentru infrastructura olimpică au fost modificate de mai multe ori și au generat dispute legate de amplasament și costuri.
„Avem un plan pentru Jocurile din 2032 și pentru perioada de după acestea, iar de astăzi începem să îl punem în practică”, a spus acesta.
Victoria Park, în centrul controverselorConstrucția stadionului este contestată de organizații de mediu și grupuri indigene, care susțin că dezvoltarea va afecta un parc cu valoare istorică și culturală pentru comunitățile locale. Este vorba despre Victoria Park, unul dintre cele mai mari spații verzi din Brisbane și un loc cu semnificație pentru comunitățile aborigene din zonă.
Protestele au loc de mai multe luni și reunesc activiști de mediu, reprezentanți ai comunităților indigene și locuitori ai orașului. Aceștia susțin că proiectul va reduce suprafața de spațiu verde și va afecta un sit cu importanță culturală și istorică.
Autoritățile resping aceste critici și susțin că peste două treimi din suprafața parcului va rămâne spațiu verde public după finalizarea lucrărilor.
Undă verde de la CIOÎn 2025, Comitetul Internațional Olimpic a aprobat planul actual pentru infrastructura Brisbane 2032, după mai multe modificări și întârzieri care au marcat pregătirile competiției. Statul Queensland beneficiază și de sprijinul guvernului federal australian pentru finanțarea principalelor investiții olimpice.
