Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române, efectuează vineri șapte percheziții domiciliare în județele Galați și Ilfov, dar și în București, într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Public, ancheta vizează activitatea unei societăți comerciale suspectată că, în perioada 2019–2023, ar fi utilizat tranzacțiile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO₂) pentru a delapida fonduri și a crea circuite de optimizare fiscală ilicită. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre combinatul siderurgic Liberty Galați.
Procurorii susțin că persoanele cu funcții de conducere din cadrul companiei au redirecționat fondurile destinate achiziției certificatelor către entități afiliate înregistrate în alte jurisdicții, fără niciun beneficiu economic pentru societatea din România.
În perioada 2019–2022, societatea ar fi vândut aproximativ 5,75 milioane de certificate CO₂, în valoare totală de peste 137 milioane de euro, inclusiv către o entitate din Federația Rusă. Ulterior, sumele obținute ar fi fost transferate către o „societate-mamă” prin intermediul unor subsidiare din Asia, în special din Singapore.
Prejudiciul depășește 300 de milioane de euroPentru a acoperi deficitul de certificate, compania ar fi achiziționat ulterior, la prețuri aproape duble, noi volume de certificate de la alte firme din grup, plătind peste 155 milioane de euro din fondurile proprii.
Ancheta vizează și contracte fictive de împrumut, cesiune de creanță și prestări servicii, în baza cărora ar fi fost transferate suplimentar peste 137 milioane de euro către entități afiliate din Europa, precum și plăți de circa 40 milioane de dolari către o firmă din Singapore pentru servicii fără conținut economic real.
În total, prejudiciul estimat în cauză depășește 300 de milioane de euro, sumă care ar fi fost deturnată din patrimoniul societății și din bugetul consolidat al statului.
Operațiunea, denumită „Jupiter 4 – Ziua a cincea”, face parte dintr-o acțiune amplă a autorităților române de combatere a criminalității economico-financiare și a schemelor de fraudă cu certificate de emisii.
Jaafar Jackson, nepotul Regelui Pop și fiul fratelui său, Jermaine Jackson, joacă rolul principal, întruchipându-l pe celebrul artist cu look-ul său iconic, scrie abcnews.
În clip, Jaafar este surprins dansând pe scenă, filmând videoclipuri pentru piesele „Thriller” și „Don’t Stop ’Til You Get Enough” și înregistrând în studio alături de Quincy Jones, interpretat de Kendrick Sampson.
Potrivit sinopsisului oficial, filmul „Michael” le va oferi spectatorilor „un loc în primul rând pentru a-l descoperi pe Michael Jackson ca niciodată până acum.”
Pelicula urmărește drumul artistului de la liderul trupei Jackson 5 până la transformarea sa într-un vizionar obsedat de perfecțiune, hotărât să devină cel mai mare entertainer din lume.
Filmul va include momente emblematice din cariera solo a lui Michael Jackson, dar și secvențe din viața sa personală.
În distribuție se mai regăsesc Juliano Krue Valdi, care îl interpretează pe micul Michael, Colman Domingo în rolul lui Joe Jackson și Nia Long în rolul mamei sale, Katherine Jackson, potrivit IMDb.
Kat Graham și Miles Teller îi interpretează pe Diana Ross și avocatul John Branca, iar Laura Harrier joacă rolul producătoarei muzicale Suzanne de Passe.
Filmul „Michael”, regizat de Antoine Fuqua („Training Day”, „The Equalizer”, „The Terminal List”), va ajunge în cinematografe pe 24 aprilie 2026.
Evocând amintiri din ultima sa vizită în India, Trump l-a numit pe Modi „prietenul său” și un „om extraordinar”, conform CNBC.
În ultimele luni, relațiile dintre India și SUA au fost tensionate, experții avertizând că lipsa de chimie între cei doi lideri a dus la o ruptură în relațiile dintre India și SUA.
Tarifele ridicate, taxa de 100.000 de dolari pentru vizele H1B și afirmațiile repetate ale lui Trump că a negociat un armistițiu între India și Pakistan, precum și achizițiile de țiței rusesc de către India sunt printre problemele care au dus la deteriorarea relațiilor dintre New Delhi și Washington în ultimele luni, potrivit experților.
Tarife mari la exporturi pentru IndiaIndia se confruntă în prezent cu tarife de 50% la exporturi, mai mari decât taxele de 47% aplicate Chinei.
„Negocierile dintre New Delhi și Washington D.C. sunt în curs de desfășurare și ambele părți par optimiste cu privire la încheierea unui acord comercial până la sfârșitul anului, posibil chiar în următoarele câteva săptămâni”, a declarat Alexandra Hermann, șefa departamentului de cercetare pentru Asia de Sud-Est al Oxford Economics.
Tariful vamal pentru produsele indiene ar putea fi redus de la 50% în prezent la 20%, ceea ce ar plasa India la un nivel comparabil cu cel al țărilor asiatice similare, precum Vietnam, Thailanda sau Filipine, a spus ea.
Hermann a adăugat că tariful de bază pentru India „s-ar putea să nu scadă la nivelul de 15% al Japoniei și Coreei de Sud” din cauza unor puncte sensibile legate de achizițiile de petrol rusesc, importurile agricole și posibilitățile limitate de a se angaja în investiții considerabile în SUA.
Sancțiunile încep să-și facă efectulLuna trecută, SUA au impus sancțiuni companiilor petroliere ruse Rosneft și Lukoil, care vor intra în vigoare începând cu 21 noiembrie. Ca urmare, rafinăriile indiene și chineze au început să reducă importurile de petrol rusesc.
Potrivit unui raport Reuters publicat joi, petrolul rusesc se tranzacționează la cele mai mari reduceri față de Brent din ultimul an în Asia, pe măsură ce marile rafinării indiene și chineze reduc achizițiile.
Ministerul Petrolului și Gazelor Naturale din India nu a răspuns imediat la întrebarea CNBC privind reducerea importurilor de petrol rusesc de către această țară.
„Pe termen lung, eliminarea completă a petrolului rusesc nu este realistă pentru India”, a declarat Prateek Pandey, șeful departamentului de cercetare în domeniul petrolului și gazelor naturale din regiunea APAC la Rystad Energy, adăugând că, pe măsură ce țițeiul rusesc devine disponibil la un discount mai mare, „abordarea New Delhi de a pune economia pe primul loc va fi pusă la încercare mai mult ca niciodată”.
Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile sudice și sud-estice, deficitar în cele vestice și nord-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal. Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile sudice și sud-estice, deficitar în cele vestice și nord-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.
Săptămâna 17 – 24 noiembrieTemperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în nord-vestul țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.
Săptămâna 24 noiembrie – 1 decembrieTemperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în regiunile estice și sud-estice și apropiate de mediile multianuale în rest. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor.
Săptămâna 1 – 8 decembrieTemperaturile medii se vor menține ușor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.
Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari doi producători de petrol ai Rusiei luna trecută, fiind primele astfel de măsuri care vizează Moscova de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Ungaria, cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană atât al lui Trump, cât și al Kremlinului, depinde în mare măsură de petrolul și gazele rusești, în ciuda eforturilor UE de a se detașa de acestea, potrivit AFP.
Orban, care va fi însoțit de o delegație numeroasă, inclusiv șase miniștri, a declarat că va solicita o derogare de la sancțiunile privind energia rusească, considerând că Trump a făcut o greșeală „din punctul de vedere al Ungariei”.
„Voi fi în curând la Washington pentru a discuta acest lucru cu președintele Trump”, a declarat Orban pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu recent.
„Discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria depinde foarte mult de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând deficite în rezervele noastre.”
Se așteaptă ca cei doi să discute și despre războiul din Ucraina. Budapesta fusese aleasă luna trecută pentru a găzdui un summit SUA-Rusia, dar Trump l-a anulat înainte de stabilirea unei date.
Experții spun că întâlnirea cu președintele SUA este așteptată să ofere cel puțin o victorie „simbolică” lui Orban, care se confruntă cu o provocare fără precedent la adresa mandatului său de 15 ani înainte de alegerile din primăvara viitoare, pe fondul stagnării economice.
Timp de decenii, a fi înmormântat lângă artiști precum Jim Morrison, solistul trupei The Doors, în cimitirul Père-Lachaise, sau lângă scriitoarea Simone de Beauvoir, peste Sena, în Montparnasse, a fost un vis imposibil pentru parizieni.
Ambele cimitire istorice, care atrag turiști din întreaga lume, au fost supraaglomerate de la începutul secolului al XX-lea.
Însă locuitorilor li se oferă acum șansa de a câștiga odihnă veșnică în morminte abandonate din aceste situri, atunci când va veni sfârșitul, atâta timp cât sunt de acord să le restaureze mai întâi, potrivit France24.
Autoritățile din Paris au lansat o loterie, oferind spre vânzare 30 de morminte printr-o tombolă – 10 la Père-Lachaise, 10 la Montparnasse și 10 la Montmartre . „În primele 24 de ore am avut 1.000 de clicuri pe formularele de aplicare”, a declarat Paul Simondon, adjunctul primarului Parisului, Anne Hidalgo .
Candidații trebuie să furnizeze oferte de preț de la pietrari specializați „pentru a demonstra că sunt conștienți de costul renovării, astfel încât să nu existe surprize”, a declarat Simondon, responsabil cu afacerile funerare. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de restaurare și cumpărare, „vânzarea monumentului este anulată, iar cumpărătorul își pierde investiția”, avertizează autoritățile.
Simondon a declarat că schema va permite familiilor să se gândească pentru prima dată la cumpărarea unui loc de veci în centrul Parisului.
Prima încercare este o perioadă de probă pentru un proiect pe care orașul l-ar putea extinde, a declarat oficialul, adăugând că există un „interes ecologic” în reutilizarea parcelelor funerare.
O amplă demonstrație pro-Palestina a avut loc în apropierea stadionului lui Aston Villa, protestatarii cerând anularea meciului și interzicerea participării echipelor israeliene la competițiile multinaționale, potrivit The Guardian.
O contrademonstrație mai mică a avut loc în partea opusă a stadionului pentru a protesta împotriva interdicției și pentru a „fi solidari cu fanii Maccabi”. În timp ce se îndreptau spre stadion, ofițerii de poliție le-au spus să-și organizeze protestul pe un teren de baschet împrejmuit.
Peste 700 de ofițeri de poliție au fost prezenți, alături de câini polițiști, cai de poliție și o unitate de drone. O secțiune a fost, de asemenea, înființată în anumite zone din Birmingham, permițând polițiștilor să oprească și să percheziționeze fără a fi nevoie de motive întemeiate.
Poliția din West Midlands a declarat că trei persoane au fost arestate pentru infracțiuni cu caracter rasial și una pentru încălcarea ordinii publice. Un bărbat, în vârstă de 21 de ani, a fost, de asemenea, arestat pentru nerespectarea unui ordin de îndepărtare a măștii, iar un băiat, în vârstă de 17 ani, pentru nerespectarea unui ordin de dispersare.
Pachetul salarial, căruia i s-au opus mai mulți investitori de nivel înalt, demonstrează că acționarii încă cred că Musk poate conduce producătorul auto într-o eră dominată de robotică și inteligență artificială, potrivit The Guardian.
Rezultatul votului a fost anunțat la evenimentul anual al acționarilor din Austin, Texas, peste 75% dintre investitori votând în favoarea planului. Scandări de genul „Elon” au izbucnit în sală la auzul aprobării acestuia.
„Mulțumesc, băieți”, a spus Musk, după ce a dansat scurt pe scenă alături de roboții Optimus ai companiei.
Optimus, pariul viitoruluiMusk a descris roboții Optimus, care nu au intrat încă în producție de masă, ca fiind viitorul companiei și al umanității. El a reiterat afirmația că acesta va fi „cel mai mare produs din toate timpurile” și a sugerat că ar putea fi folosiți în orice, de la asistență medicală până la închisori.
„Acum primești un Optimus gratuit și acesta te va urmări peste tot și te va împiedica să comiți infracțiuni”, a spus Musk. „Nu mai trebuie să pui oamenii în închisori și alte chestii de genul ăsta. E o nebunie să te gândești la posibilități.”
Musk declarase anterior că își dorește pachetul salarial pentru un control mai mare asupra companiei și pentru a exercita „o influență puternică asupra acestei armate de roboți” pe care a promis că o va construi pe măsură ce compania se extinde în domeniul roboticii.
Un trilion de dolari pentru eșecCompensația uimitoare a lui Musk este comparabilă cu PIB-ul unor țări întregi, depășind-o pe cea a Irlandei, Suediei și Argentinei. Aceasta depășește cu mult finanțarea federală pentru programe guvernamentale întregi, cum ar fi costul anual al beneficiilor alimentare Snap și o depășește pe cea a altor magnați din domeniul tehnologiei, precum Mark Zuckerberg.
Criticii pachetului, inclusiv unii investitori, au susținut că acordarea premiului lui Musk a concentrat puterea într-un singur lider neregulat și a ignorat provocările cu care s-a confruntat compania.
„Elon Musk tocmai a primit 1 trilion de dolari pentru eșec. Vânzările sunt în scădere, riscurile de siguranță sunt în creștere, iar politica sa îi îndepărtează pe clienți. Aceasta nu este o afirmație de leadership – este cel mai scump trofeu de participare din lume”, a declarat grupul de protest Tesla Takedown într-un comunicat.
Obiective ambițioaseDacă Musk își atinge obiectivele ambițioase din pachetul salarial stabilit la reuniunea anuală, ar putea deveni primul trilionar din lume. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui să conducă Tesla la o capitalizare de piață de 8,5 trilioane de dolari, de opt ori mai mare decât valoarea sa actuală. De asemenea, ar trebui să implementeze milioane de vehicule autonome și roboți umanoizi și să mențină profitul companiei de sute de miliarde în următorul deceniu.
Principalele obiective ale planului de compensare, împărțit în 12 tranșe, trasează o cale pentru ca Tesla să atingă acea enormă capitalizare de piață.
Dacă va aduce compania la acest nivel financiar, Musk va putea încasa încă 12% din acțiunile companiei.
Pentru a face acest lucru, trebuie să dețină drepturi în companie timp de cel puțin șapte ani și jumătate. De asemenea, va trebui să contribuie la dezvoltarea unui plan de succesiune pe termen lung pentru compania pe care a condus-o timp de peste 20 de ani.
Curtea Supremă a SUA, predominant conservatoare, a confirmat joi interdicția administrației Trump de a emite pașapoarte care poartă genul „X” sau un gen diferit de cel atribuit la naștere persoanelor transgender sau celor care se identifică drept non-binare, potrivit Le Figaro.
Pe 20 ianuarie, ziua învestirii sale în funcție, Donald Trump a semnat un ordin executiv care stipula că administrația sa va recunoaște de acum înainte doar „două sexe, masculin și feminin”, așa cum sunt stabilite la naștere. Acesta a anulat o reformă introdusă sub predecesorul său democrat, Joe Biden.
Departamentul de Stat al SUA a anunțat ulterior că va înceta să emită pașapoarte cu genul „X” sau un gen diferit de sexul atribuit titularului documentului la naștere. Această decizie a fost contestată în instanță și suspendată la nivel de proces în iunie, iar apoi din nou în apel în septembrie.
Decizia – un regres la adresa libertățiiMiercuri, Curtea Supremă, împotriva sfatului celor trei judecători liberali (dintr-un total de nouă), a ridicat suspendarea. „Afișarea sexului titularilor de pașaport la naștere nu promovează principiile egalității în fața legii, la fel cum nu promovează și afișarea țării lor de naștere – în ambele cazuri, guvernul doar atestă un fapt stabilit ”, a declarat instanța.
Influenta organizație pentru drepturi civile ACLU, implicată în acest caz, consideră decizia drept „un regres la adresa libertății tuturor oamenilor de a fi ei înșiși”, acuzând-o că „alimentează focul pe care administrația Trump îl ațâță împotriva persoanelor transgender și a drepturilor lor constituționale”.
Primul pașaport american cu genul „X” a fost emis în octombrie 2021 de către Departamentul de Stat pentru „persoane non-binare, intersexuale” și, mai larg, pentru cele care nu se recunosc conform criteriilor de gen propuse până atunci.
Persoanele transgender, sub lupa administrației TrumpDrepturile persoanelor transgender reprezintă o temă majoră în conflictele societale care fracturează Statele Unite. Donald Trump a făcut din aceasta o temă centrală a campaniei sale din 2024, promițând să pună capăt „nebuniei transgender”.
De la revenirea la putere, el a anulat o serie de progrese obținute de persoanele transgender. El a ordonat excluderea persoanelor transgender din forțele armate și a autorizat agențiile federale să reducă finanțarea școlilor care permit sportivilor transgender să concureze în campionatele feminine.
Curtea Supremă a autorizat provizoriu administrația Trump să excludă persoanele transgender din armată, în așteptarea unei hotărâri finale. De asemenea, se așteaptă ca în lunile următoare să se pronunțe cu privire la participarea persoanelor transgender la competițiile sportive feminine.
Donald Trump a reacționat joi la anunțul retragerii lui Nancy Pelosi, o figură importantă în Partidul Democrat și o adversară ferventă a președintelui american, numind-o „o femeie oribilă care a făcut o treabă proastă” , scrie Le Figaro.
„Cred că face țării un mare serviciu retrăgându-se”, a spus Trump despre fosta președintă a Camerei Reprezentanților în timpul unei conferințe de presă.
Nancy Pelosi nu va candida pentru realegere în Camera Reprezentanților SUA, încheindu-și astfel cariera nu doar ca prima femeie președinte al Camerei Reprezentanților, ci și, probabil, cea mai puternică din politica americană.
Pelosi, care a reprezentat San Francisco timp de aproape 40 de ani, și-a anunțat decizia joi. „Nu voi candida pentru realegere în Congres”, a declarat Pelosi într-un discurs video adresat alegătorilor, potrivit AP.
Pelosi, în vârstă de 85 de ani, rămâne o forță politică și a jucat un rol esențial în efortul de redistribuire a circumscripțiilor electorale din California și în revenirea partidului la alegerile din această săptămână. Ea menține un program intens de evenimente publice și strângeri de fonduri pentru partid, iar plecarea sa anunțată declanșează o bătălie pentru succesiune în țară și lasă deschise întrebări despre cine îi va ocupa rolul de conducere din culise la Capitoliu.
Fostul președinte Barack Obama a declarat că Pelosi va intra în istorie ca „unul dintre cei mai buni oratori pe care i-a avut vreodată Camera Reprezentanților”.
Pelosi a devenit prima președintă a Camerei Reprezentanților care a câștigat funcția în aproximativ 50 de ani, iar al doilea mandat al său, din 2019 până în 2023, a devenit potențial mai important decât primul, în special ca antidot al Partidului Democrat la Trump.
