Spaniolii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și permite vacanțe pe propriile plaje, în contextul unui aflux masiv de turiști străini și al creșterii accentuate a prețurilor pentru hoteluri și închirieri de sezon, relatează Reuters.
Conform unei analize realizate de firma inAtlas pe baza datelor oficiale, în cele mai populare 25 de stațiuni de pe coasta mediteraneană și atlantică a Spaniei, numărul turiștilor locali a scăzut cu 800.000 anul trecut, în timp ce cel al vizitatorilor internaționali a crescut cu aproape 2 milioane.
În stațiuni precum Lloret de Mar sau Benidorm, tarifele hoteliere și pentru închirierea de apartamente au atins niveluri prohibitive pentru spaniolii de rând, în special în sezonul estival.
În acest context, guvernul spaniol caută soluții pentru a redistribui fluxurile turistice, promovând destinații din interiorul țării și zone mai puțin cunoscute, în încercarea de a reduce presiunea asupra litoralului.
Articolul Spaniolii, excluși de pe propriile plaje de valul de turiști străini apare prima dată în Mediafax.
Spre deosebire de alte situații, de data aceasta am urmărit în direct conferința de presă ținută de Nicușor Dan și nu pentru că ea a fost trâmbițată decât de presa Puterii ca un eveniment „să vedem ce spune Nicușor Dan”, ci și pentru că e, după părerea mea, prima apariție publică a lui Nicușor Dan după deja aproape două luni de la instalare — deci putem considera că multe dintre lucrurile spuse de domnia sa țin deja de o evaluare, de o intrare cât de cât în haina de președinte.
Prostiile alea de la portiță sau întrebările în răspunsul „în viteză” când se urca în mașină nu le consider semnificative precum cele de acum. Despre această conferință de presă voi mai vorbi în această Pastilă, însă pot spune că, în timp ce marea majoritate a jurnaliștilor s-au dovedit niște idioți cu patalama, Nicușor Dan s-a dovedit mult mai bun decât se aștepta.
Primul lucru despre care vreau să vorbesc în această primă Pastilă dedicată conferinței de presă e faptul că, contrar așteptărilor, președintele României, Nicușor Dan, nu numai că nu a susținut măsurile de austeritate, dar s-a și disociat de ele, în unele momente chiar categoric.
Spun „contrar așteptărilor” pentru că și eu eram convins, în condițiile în care aceste măsuri sunt prezentate ca o salvare a României, că președintele, care este tot președinte de dreapta, va folosi această conferință de presă — statementul, textul care se citește sau care se prezintă în deschiderea conferinței de presă — pentru a convinge pe români că trebuie să suporte, să accepte cu entuziasm aceste măsuri de austeritate. Mă și pregăteam să spun că este o prostie, pentru că nu poți să convingi un om să-și taie un picior cu entuziasm. Asta e, poți să-i spui: „n-am ce face, trebuie să-mi tai un picior, așa zic medicii”.
Dar, începând cu chestiunea TVA și terminând cu precizările privind alte măsuri de austeritate, conferința de presă a fost o denunțare a caracterului improvizat, „pe picior”, năuc, al acestor măsuri. Sigur că Nicușor Dan, fiind de acord că sunt idioate, le-a justificat și a zis că trebuia neapărat să le facem. Păi ce vrei mai mare denunțare a aberației întruchipate de aceste măsuri? De exemplu, că și în cazul TVA, ca și în alte cazuri, ca și în alte măsuri, nu a fost niciun calcul. Că le-au luat — le-au luat ăsta, Bolojan, și PNL, și USR, că PSD-ul, mă rog, a fost mai prudent — le-au luat așa, în stilul userist, adică a zis „bă, hai să facem”, stilul românesc: „hai să facem și noi niște măsuri repede ca să liniștim Uniunea Europeană și agențiile de rating”.
Deci, încă o dată, Nicușor Dan a pus punctul pe i, arătând că aceste măsuri nu au nicio legătură cu realitatea economică. A spus că pot să fie temporare. Păi cum să fie temporare? Că ele nu sunt măsuri, teoretic, de „cârpeală”. Ele sunt măsuri venite să asaneze finanțele, dar și să asaneze climatul economic din România. Nu! Deci Nicușor Dan a pus punctul pe i. Au fost niște măsuri luate de Bolojan, peste noapte, fără să fie gândite.
Așa vin măsurile luate „pe picior”, și rezultatele vor fi ca la niște măsuri luate „peste picior”. Esența acestei conferințe de presă a fost faptul că președintele României a dat cea mai puternică lovitură Guvernului Ilie Bolojan, arătând că măsurile de austeritate au fost luate fără niciun calcul, fără nicio gândire.
Articolul Ion Cristoiu: Nicușor Dan se disociază de măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan arătând că au fost luate în viteză, fără niciun calcul social și economic apare prima dată în Mediafax.
Acțiunile producătorilor auto germani au scăzut luni după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 30% asupra importurilor din UE începând cu 1 august, fără a menționa un tratament special pentru automobile, care rămân supuse unei taxe de 27,5%.
Trump a declarat sâmbătă că intenționează să impună un tarif de 30% asupra importurilor din Mexic și Uniunea Europeană începând cu luna august.
Aceasta este, de fapt, o presiune pusă pe Bruxelles, pentru a se grăbi să ajungă la un acord și a evita o lovitură masivă asupra economiei blocului.
„Nu există un cadru tarifar previzibil și stabil”Tariful de 30% se aplică „separat de toate tarifele sectoriale”, a scris Trump într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lăsând să se înțeleagă că tarifele auto care au fost în vigoare din aprilie vor rămâne în vigoare.
Până aproape de ora 8.00 luni dimineață, acțiunile Volkswagen , BMW, Mercedes-Benz și Porsche erau în scădere cu 1,2% până la 2%.
„În opinia mea, cea mai mare problemă a politicii tarifare actuale este lipsa unui cadru tarifar stabil și previzibil”, a declarat Pal Skirta, analist la Metzler Equities.
„Fără reguli clare pe termen lung, planificarea și gestionarea operațională pentru sectoarele puternic globalizate – cum ar fi industria auto – devin semnificativ mai complexe, ca să nu mai vorbim de povara financiară suplimentară impusă de tarife, în sine”.
Ce se întâmplă cu acțiunile producătorilor de băuturi spirtoaseAcțiunile companiilor europene producătoare de băuturi spirtoase, multe dintre acestea bazându-se pe piața americană, au fost mixte.
Diage (vânzări de whisky canadian și tequila mexicană) a crescut cu 1%.
Rivalul Pernod Ricard, producător al whiskey-ului irlandez Jameson, a scăzut cu 1%, în timp ce Remy Cointreau a scăzut cu 2.4%.
Articolul Trump presează Europa să se decidă asupra unui acord până la 1 august apare prima dată în Mediafax.
Un nou sondaj realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro, ediția a II-a, din perioada 20-26 iunie 2025, arată că aproape jumătate dintre români consideră statul responsabil pentru dificultățile pe care le întâmpină.
46% dintre cei chestionați spun că sunt complet de acord cu afirmația „Simt că statul poartă o mare parte din vină pentru situația mea actuală”. Alți 24,6% sunt oarecum de acord, 9,7% sunt oarecum în dezacord, iar 17,3% declară că sunt total în dezacord.
Votanții AUR, persoanele cu vârste între 45 și 60 de ani și cei care locuiesc în orașe mici susțin într-o proporție mai mare această opinie. În schimb, mai mulți votanți USR, tineri sub 30 de ani și persoane cu studii superioare spun că nu sunt de acord.
„Sentimentul de blocaj sistemic este generalizat”Potrivit directorului INSCOP, Remus Ștefureac, sondajul indică un nivel scăzut de încredere în corectitudinea și funcționarea instituțiilor.
„Datele Barometrului Informat.ro INSCOP Research arată că percepția dominantă asupra meritocrației este profund erodată, peste 74% dintre respondenți considerând că succesul în România este determinat mai degrabă de relații și conexiuni decât de competențe reale. Rezultatele arată o criză profundă de încredere în mecanismele sociale și instituționale ale țării. Sentimentul de blocaj sistemic este generalizat, aproape 73% dintre participanți având impresia că sistemul socio-politic actual este construit deliberat pentru a împiedica mobilitatea socială, ceea ce sugerează o stare de captivitate și lipsă de perspective”, a declarat Ștefureac.
El mai spune că „statul este perceput ca principal responsabil pentru eșecurile individuale. Externalizarea responsabilității este dublată de sentimentul de inechitate care alimentează o stare de alienare socială, aproape 59% dintre respondenți simțind că alții au fost ajutați pe nedrept în timp ce ei au fost ignorați. Cel mai grav efect al eroziunii încrederii în echitatea socială este alimentarea populismului și radicalizarea politică, fenomene care au lovit deja puternic regimul democratic și creează un teren fertil pentru conflicte sociale favorabile polarizărilor extreme. Percepția generalizată că statul e responsabil pentru eșecuri individuale arată nevoia urgentă de reforme administrative vizibile, care să demonstreze eficiență și corectitudine, pentru a reconstrui capitalul de încredere între cetățean și instituțiile publice”.
Cum văd românii succesul în RomâniaSondajul arată că 48,2% dintre respondenți sunt complet de acord cu afirmația „Cei care reușesc în România nu sunt neapărat cei mai capabili, ci cei mai conectați”.
Alți 25,8% spun că sunt oarecum de acord, 5,1% sunt oarecum în dezacord, iar 15,6% afirmă că sunt total în dezacord. Ponderea celor care nu au știut sau nu au vrut să răspundă este de 5,3%.
Tinerii sub 30 de ani, votanții PNL și USR, precum și angajații din sectorul public susțin această opinie într-o proporție mai mare decât restul populației.
În schimb, votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani și cele cu nivel educațional redus tind să nu fie de acord cu această idee.
Despre sistemul care „te ține pe loc”La afirmația „Am senzația că sistemul este astfel construit încât să te țină pe loc”, 49,5% dintre respondenți sunt complet de acord. 23,3% sunt oarecum de acord, 8,2% sunt oarecum în dezacord, iar 16,4% sunt total în dezacord. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 2,6%.
Mai mulți susținători AUR, angajați la stat, persoane cu studii medii și locuitori ai orașelor mici consideră că afirmația reflectă realitatea.
La capitolul sistem corupt și percepția populației asupra acestui concept, 54,5% dintre respondenți sunt complet de acord cu afirmația „că succesul unora este rezultatul unui sistem corupt sau nedrept”.
Conform datelor INSCOP, 21,7% sunt oarecum de acord, 5,5% sunt oarecum în dezacord, iar 15,2% sunt total în dezacord. 3,1% nu au răspuns sau nu au știut ce să spună. Această opinie este împărtășită mai ales de persoane între 30 și 44 de ani, locuitori din București și angajați în sectorul privat.
Persoanele între 45 și 59 de ani, votanții PSD și locuitorii din mediul rural se regăsesc mai des printre cei care nu sunt de acord cu această afirmație.
Articolul Sondaj INSCOP. Românii consideră statul vinovat pentru problemele lor: „Rezultatele arată o criză profundă de încredere” apare prima dată în Mediafax.
