„Obiectivul nostru rămâne diplomația serioasă, nu gesturile de fațadă”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Washington-ul și-a reafirmat prioritățile: eliberarea ostaticilor, securitatea Israelului și pacea în regiune, „care sunt posibile numai fără Hamas”.
Declarația vine după ce Regatul Unit, Australia, Canada și Portugalia au anunțat recunoașterea oficială a statului palestinean, alăturându-se celor peste 150 de țări care au luat deja această decizie. Gestul a fost coordonat strategic înaintea dezbaterilor de la ONU, transmite AFP.
Reacția israeliană a fost una de respingere categorică.
Premierul Netanyahu a avertizat că „nu va exista niciun stat palestinian”, susținând că această măsură „pune în pericol însăși existența Israelului”.
Miniștrii de extremă dreapta Ben Gvir și Miki Zohar au propus chiar ocuparea întregii Cisiordanii ca represalii.
Papa a lansat un nou apel pentru „Gaza chinuită”, cerând să „se pună capăt violenței și exilului forțat”.
Președintele italian Sergio Mattarella a declarat că Anul Nou evreiesc „aduce cu sine un apel împotriva violenței și pentru coexistența bazată pe respect”.
Tensiunile rămân ridicate, iar diplomația internațională pare să se polarizeze din ce în ce mai mult în această chestiune complexă din Orientul Mijlociu.
Articolul SUA reacționează: Recunoașterea Palestinei de către aliați este simbolică apare prima dată în Mediafax.
„Legea pe care o discutăm, ca orice lege, are două părți. O parte de oportunitate a reglementării, care îi aparține exclusiv guvernului care a elaborat proiectul și parlamentului care l-a aprobat, și o altă dimensiune a constituționalității, a conformității cu legea fundamentală. Pe 24, Curtea va examina constituționalitatea, nu oportunitatea, pentru că în caz contrar s-ar substitui decidenților respectiv guvernului sau parlamentului”, a spus luni dimineața la Digi24 Tudorel Toader.
Fostul ministru a spus că măsura creșterii treptate a vârstei de pensionare i se pare „onestă și corectă și necesară”.
„Eu personal, în acest context, tind să cred că legea va trece de Curtea Constituțională”, a mai spus el.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Articolul Fost ministru al Justiției, despre pensiile magistraților: Cred că legea va trece de Curtea Constituțională apare prima dată în Mediafax.
Noul studiu arată că virusul, denumit A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), conferă ciupercii avantaje cheie de supravieţuire şi virulenţă. Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor şi poate provoca infecţii pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor.
Deşi majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienţii imunodeprimaţi şi cei cu afecţiuni pulmonare rămân vulnerabili, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi autoarea principală a studiului, scrie Live Science.
Potrivit datelor sintetizate de autori, această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă şi 1,8 milioane de infecţii pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecţii fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% şi 80% la nivel mondial.
Echipa condusă de Rocha a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpuşă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.
Când şoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supravieţuire a crescut, încărcătura fungică pulmonară a scăzut, iar nivelul viral a fost mai mic decât la animalele netratate. Cu alte cuvinte, doar prin vizarea virusului, severitatea infecţiei fungice s-a redus.
Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera efectul invers – că eliminarea virusului ar agrava infecţia. Rocha explică diferenţele prin metodele distincte folosite pentru obţinerea tulpinilor fără virus. Independent de studiu, Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” şi „un pas important pentru înţelegerea capacităţii de virulenţă a acestei ciuperci, cu potenţial de a extinde concluziile şi la alţi patogeni umani”.
Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puţin eficient şi au produs mai puţină melanină – pigment asociat cu creşterea virulenţei şi a rezistenţei la medii ostile.
Virusul nu poate infecta direct şoareci sau oameni, întrucât îi lipseşte receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor, arată autoarea. Mai mult, specificitatea sa este restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”, a precizat Rocha.
Mecanistic, oamenii de ştiinţă suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supravieţuiască prin controlul unor procese de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres şi producţia de proteine. În experimente, celulele imune umane au avut dificultăţi mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.
Dacă antiviralele testate la şoareci se dovedesc eficiente şi la oameni, viitoarele terapii ar putea folosi aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina.
Rocha crede că şi alţi patogeni fungici umani ar putea adăposti viruşi asemănători, care le sporesc rezistenţa, iar echipa investighează în continuare mecanismele implicate.
„Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigaţii. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicaţie detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfăşoară acest proces”, a spus cercetătoarea.
Articolul Virusul „păpuşa rusească”, ascuns într-o ciupercă mortală, face infecţiile greu de tratat apare prima dată în Mediafax.
Oxitocina, aceeași substanță care se eliberează când o mamă își leagănă copilul sau când prietenii se îmbrățișează, joacă un rol central în legăturile sociale și reglarea stresului.
Cercetătorii din Japonia au demonstrat în 2021 că scurte sesiuni de mângâiere a pisicilor au crescut semnificativ nivelul de oxitocină la proprietari, anunță Live Science.
Un studiu din februarie 2025 a mers mai departe, arătând că și pisicile eliberează oxitocină în timpul contactului fizic blând cu stăpânii lor. Contactul trebuie să fie însă natural – pisicile forțate să accepte îmbrățișări au înregistrat scăderi ale hormonului.
Mângâierea unei pisici care toarce are efecte măsurabile: reduce cortizolul (hormonul stresului), scade tensiunea arterială și poate diminua durerea. Sunetul toarcerii la frecvență joasă contribuie și el la aceste beneficii calmante.
Comparativ cu câinii, pisicile produc răspunsuri mai moderate ale oxitocinei – aproximativ 12% creștere față de 57% la câini într-un studiu din 2016. Explicația constă în originile lor evolutive: câinii, domesticiți pentru cooperare, caută activ contactul uman, în timp ce pisicile, descendente ale vânătorilor solitari, își rezervă afecțiunea pentru momentele când se simt cu adevărat în siguranță.
Clipirea lentă, torcerea și contactul fizic blând sunt principalele modalități prin care pisicile stabilesc legături cu oamenii, creând o buclă de feedback neurochimică de care beneficiază ambele specii.
Articolul Cercetările confirmă efectele: Pisicile modifică chimic creierul proprietarilor prin eliberarea oxitocinei apare prima dată în Mediafax.
Totul a început când un locuitor, deranjat de zgomotul făcut de copii, i-a denunțat la poliție. Autoritățile au intervenit și au identificat fiecare copil, după care părinții au fost chemați și amendați. Motivul oficial: jucatul în zonă interzisă și „perturbarea ordinei publice”, scrie The Guardian.
Antonio Trampus, tatăl unuia dintre copii, a povestit că fiul său l-a sunat în lacrimi după ce poliția a refuzat să asculte explicațiile. „Puteau să ne sune pe noi, părinții, și să ne ceară să ne luăm copiii acasă”, a declarat el pentru presa italiană.
Părinții au anunțat că nu vor plăti amenda și intenționează să facă apel.
Situația e complicată de regulamentele din 2019 care interzic jocurile cu mingea în anumite zone din Veneția. Părinții susțin însă că piața Pino Signoretto nu figurează pe lista zonelor interzise, fiind amenajată recent.
Alternativa oferită – piața San Bernardo – nu este considerată potrivită de familii.
Cazul a divizat opinia publică. Consilierul local Marco Gasparinetti a criticat intervenția poliției ca fiind disproporționată într-un oraș care se confruntă cu probleme mai grave precum turismul excesiv și scăderea populației locale.
Alții susțin însă că regulile trebuie respectate indiferent de vârstă.
Articolul Incident controversat la Veneția: Părinții amendați după ce copiii au jucat fotbal în piața publică apare prima dată în Mediafax.
Oamenii de ştiinţă au identificat 27 de tipuri de bacterii şi ciuperci din cavitatea bucală care pot fi transportate prin salivă în pancreas, crescând semnificativ riscul de cancer, scrie The Independent.
Trei agenţi patogeni parodontali – P gingivalis, E nodatum şi P micra – au fost asociaţi direct cu creşterea riscului, alături de 20 de bacterii suplimentare şi patru ciuperci, inclusiv candida.
„Este mai clar ca niciodată că periajul şi folosirea aţei dentare nu numai că pot ajuta la prevenirea bolilor parodontale, dar pot şi proteja împotriva cancerului”, a declarat Dr. Richard Hayes, coautorul studiului publicat în revista JAMA Oncology.
Pe parcursul a opt ani, cercetătorii au urmărit participanţii, dintre care 445 au dezvoltat cancer pancreatic.
Descoperirile ar putea permite identificarea în viitor a persoanelor cu risc ridicat, facilitând elaborarea unor planuri de prevenire personalizate pentru această boală cu rata foarte scăzută de supravieţuire.
Articolul 27 de microbi din gură pot declanșa cancer pancreatic. Ce spune un nou studiu apare prima dată în Mediafax.
„Soțul meu voia să salveze tineri, exact ca cel care i-a luat viața. Acel tânăr”, a spus femeia, adresându-se mulțimii prezente pe State Farm Stadium.
Discursul său a avut și o tentă religioasă, oferind repere de învățături biblice din timpul răstignirii lui Iisus. Ea a făcut referire la momentul în care Mântuitorul a spus „Tată, iartă-i, că nu știu ce fac”.
„Acel bărbat, acel tânăr, îl iert. Îl iert pentru că așa a făcut Hristos și așa ar fi făcut Charlie”, a spus văduva lui Kirk.
Ea a rostit cuvintele cu lacrimi în ochi, iar cuvintele au fost urmate de un scurt moment de pauză.
Văduva a continuat apoi, spunând: „Răspunsul la ură nu este ura. Răspunsul pe care îl cunoaștem din Evanghelie este iubirea și iubirea veșnică, iubirea pentru dușmanii noștri și iubirea pentru cei care ne persecută”, a declarat Erika Kirk.
În timpul discursului, ea a reamintit ultimele momente petrecute alături de răposatul său soț, dar și momentele morții sale. Erika Kirk a menționat că fostul său soț a murit „făcând ceea ce iubea”.
Discursul său a fost concentrat și pe schimbările observate în societatea din SUA, precizând că moartea lui Kirk nu a creat revolte, ba mai mult, i-a vulnerabilizat pe americanii conservatori.
Ea s-a adresat mulțimii, îndemnând creștinii să participe la popularizarea religiei, dar și la slujbele religioase. „Voi cei care credeți, păstoriți-i pe acești oameni, plantați sămânța credinței”.
Erika Kirk i-a îndemnat pe bărbații din SUA să devină „lideri puternici” care merită urmați, să-și iubească soțiile și să le respecte. Ea s-a adresat și femeilor, spunându-le să fie „curajoase” și „grijulii” cu soții lor.
La finalul discursului său, Erika Kirk a precizat: „Te iubesc, puiul meu și te voi face mândru. Dumnezeu să binecuvânteze America, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!”, a conchis aceasta.
Gestul Erikăi, apreciat de Donald Trump. Momentul emoționant dintre cei doiGestul Erikăi de a-l ierta pe agresor a fost apreciat de președintele Donald Trump, care a menționat că el nu ar putea să-și ierte oponenții și nici să le dorească binele.
Președintele a dat de înțeles că proiectul Turning Point, fondat de Charlie Kirk va fi pe mâini bune, preluat de văduva activistului politic și că mișcarea MAGA va crește și se va dezvolta.
La final, Donald Trump a chemat-o pe Erika Kirk pe scenă. Președintele SUA a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe obraji. Momentul a fost unul emoționant pentru Erika Kirk, care avea lacrimi în ochi.
Articolul Erika Kirk îl iartă pe ucigașul soțului ei: Răspunsul la ură nu este ura apare prima dată în Mediafax.
„Cu mai puțin de două săptămâni în urmă, țara noastră a fost jefuită de unul dintre cei mai strălucitori oameni ai vremurilor noastre, un gigant al generației sale și, mai presus de toate, un soț, tată, fiu, creștin și patriot devotat, Charles James Kirk a fost ucis în mod atroce de un monstru radicalizat și cu sânge rece, pentru că a spus adevărul. În inima lui, el a fost ucis cu violență pentru că a vorbit în numele libertății și dreptății pentru Dumnezeu, al țării pentru rațiune și al bunului simț”, a declarat Donald Trump, în începutul discursului său, citat de The Guardian.
Președintele SUA l-a numit pe Charlie Kirk un „martir”, luând exemplul antevorbitorilor săi. El a precizat: „Numele lui Kirk va rămâne pentru totdeauna în cronica eternă a celor mai mari patrioți ai Americii, el va trăi veșnic”.
Acesta a continuat să aducă un omagiu văduvei lui Kirk, Erika, și copiilor cuplului, spunându-le că Statele Unite împărtășesc „durerea lor imensă și copleșitoare”.
El a vorbit și despre trecutul lui Charlie, momentul întemeierii organizației sale, Turning Point, descriindu-l ca fiind un tânăr „strălucit”, pasionat și dedicat unei cauze, lipsit de interese sau câștiguri financiare.
Trump a pus asasinarea lui Kirk pe seama „radicalilor de stânga”În discursul său deosebit de dezvoltat, Trump a pus crima lui Kirk pe seama „radicalilor de stânga”. Acesta nu a oferit totuși dovezi pentru afirmațiile sale. Totodată, el și-a exprimat și nemulțumirea cu privire la modul în care moartea lui Kirk a fost percepută de electoratul de stânga.
„Departamentul de Justiție investighează, de asemenea, rețelele de maniaci radicali de stânga care finanțează și comit acte de violență politică, și credem că știm cine sunt mulți dintre ei, dar aplicarea legii poate fi doar începutul răspunsului nostru la uciderea lui Charlie din ultimele 11 zile.
Am auzit povești despre comentatori, influențatori și alți membri ai societății noastre care au întâmpinat asasinarea lui cu aprobare bolnavă, scuze sau chiar jubilare. Ați auzit și voi asta. Pot să cred că unii dintre aceiași oameni care au petrecut ultimii opt ani încercând să judece moral pe oricine nu era de acord cu ei în privința politicii au început brusc să aplaude crima”, a declarat Trump.
În contrast cu opiniile despre radicalii de stânga, el a precizat anterior că moartea lui Kirk a fost o tragedie pentru conservatori, menționând că mulți dintre aceștia „se rugau ca Charlie să nu moară atunci când era la spital”.
Trump a lansat critici la adresa lui Joe Biden și a vorbit despre trimiterea trupelor în ChicagoDeși se afla la funeraliile activistului politic Charlie Kirk, Trump s-a abătut de la subiect. Acesta nu a pierdut ocazia de a lansa încă odată atacuri la adresa lui Joe Biden.
„Când Joe Biden se ridica, amintiți-vă discursurile, spunea ‘vom opri MAGA’. Știți, abia putea să scoată cuvintele. (…) Atunci am spus: ‘Poate cineva să-l informeze că Maga înseamnă că vom face ca să fie măreață din nou? Cum poate să spună că o va opri?’ Și Charlie a înțeles asta”, a declarat Trump.
Președintele Trump a menționat și despre trimiterea trupelor federale în Chicago, spunând că este este ceea „ce și-ar fi dorit Charlie”.
„(…) unul dintre ultimele lucruri pe care mi le-a spus a fost: ‘Vă rog, domnule, salvați Chicago!’ Vom face asta. Vom salva Chicago de crime oribile”, a declarat Trump.
Moment emoționant alături de văduva lui KirkContinuând, Trump a apreciat valorile de viață conservatoare ale lui Kirk, oferindu-l drept exemplu și admirând, totodată, dedicarea lui în viața politică.
„Îl plângem pe prietenul și liderul pe care l-am pierdut, dar mergem mai departe întăriți de credința lui, susținuți de curajul lui și inspirați de exemplul lui de a apăra țara pentru care a trăit, libertățile pentru care a murit și valorile în care a crezut atât de profund. El a crezut în valori în care ar trebui să credem cu toții. Charlie a creat ceva foarte special. Se numește Turning Point USA și, sub conducerea și dragostea Ericăi, va deveni mai mare, mai bun și mai puternic ca niciodată”, a precizat Trump.
La finalul discursului, Donald Trump a chemat-o pe văduva lui Kirk pe scenă, iar cei doi s-au îmbrățișat, și s-au sărutat pe obraz. Aceștia au cântat împreună câteva versuri din cântecul patriotic american. Momentul a fost unul deosebit de emoționant.
Articolul Donald Trump a pus crima lui Kirk pe seama „radicalilor de stânga” / Moment emoționant alături de văduva lui Kirk apare prima dată în Mediafax.
