Pentru pasionații de natură, zona are multe de oferit și pentru toate gusturile: de la traseele prin pădurile seculare ale Munților Poiana Ruscă la avansata Via Ferrata, situată la Turnul lui Liman – o experiență unică în județul Timiș, dar care te răsplătește cu momente de liniște profundă și priveliști melancolice.
Așadar, fără alte introduceri, Visit Timiș vă recomandă următorul traseu, perfect pentru o zi sau două de relaxare.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21278
Articolul RECOMANDAREA SĂPTĂMÂNII-VISIT TIMIȘ apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Florida Atlantic University au descoperit că aceste obiceiuri zilnice pot contribui la reducerea poverii crescânde a declinului cognitiv, sugerând că pierderea funcţiei cognitive nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii.
Aproape 60 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel mondial, iar acest număr ar putea să se dubleze până în 2050, sugerează studiile.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că decesele cauzate de bolile cardiovasculare sunt în scădere în multe părţi ale lumii, spun oamenii de ştiinţă.
Cercetări anterioare au arătat că factorii de risc legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi inactivitatea fizică, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea, consumul de alcool şi afecţiuni precum hipertensiunea, diabetul, depresia şi izolarea socială sau intelectuală, contribuie la declinul cognitiv.
Noul studiu, publicat în American Journal of Medicine, a descoperit că aceleaşi schimbări terapeutice ale stilului de viaţă care s-au dovedit eficiente în reducerea riscului de boli cardiace pot contribui şi la reducerea declinului cognitiv.
„În timp ce decesele cauzate de boli cardiovasculare au scăzut din 2000, decesele cauzate de boala Alzheimer au crescut cu peste 140%”, a spus coautorul studiului, Charles H Hennekens.
„În acelaşi timp, se estimează că până la 45% din riscul de demenţă ar putea fi atribuit stilului de viaţă modificabil şi factorilor de mediu”, a spus dr. Hennekens.
Oamenii de ştiinţă au făcut primul studiu clinic de acest gen la scară largă în SUA pentru a testa dacă schimbările intensive ale stilului de viaţă pot îmbunătăţi rezultatele cognitive la persoanele în vârstă cu risc ridicat de declin.
Participanţii repartizaţi aleatoriu într-o intervenţie structurată, bazată pe echipă, asupra stilului de viaţă au avut îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic şi clinic în ceea ce priveşte cogniţia pe o perioadă de doi ani, spun cercetătorii.
Cercetătorii au observat îmbunătăţiri ale funcţiilor executive, cum ar fi memoria, atenţia, planificarea şi luarea deciziilor, în rândul participanţilor.
Participanţii au urmat un program regulat de activitate fizică, împreună cu diete de tip mediteranean şi Dash, stimulare cognitivă şi implicare socială.
Rezultatele arată că schimbările de stil de viaţă, care s-au dovedit anterior că reduc bolile de inimă şi cancerul, au şi un potenţial transformator pentru sănătatea creierului.
Oamenii de ştiinţă bănuiesc că activitatea fizică acţionează prin creşterea factorului neurotrofic derivat din creier, care susţine creşterea hipocampului, îmbunătăţind în acelaşi timp fluxul sanguin şi reducând inflamaţia.
Pe de altă parte, completarea activităţii fizice cu o dietă mediteraneană şi Dash poate reduce stresul oxidativ şi îmbunătăţi sensibilitatea la insulină, precum şi riscurile de boli cardiovasculare.
„Implicaţiile pentru practica clinică, sănătatea publică şi politica guvernamentală sunt potenţial enorme”, a declarat Parvathi Perumareddi, un alt autor al studiului.
„Medicii dispun acum de instrumente puternice, bazate pe dovezi, pentru a-şi ajuta pacienţii să prevină sau să încetinească declinul cognitiv – instrumente care depăşesc medicamentele, sunt în general cu risc scăzut şi sunt rentabile”, a declarat dr. Perumareddi.
Oamenii de ştiinţă fac apel la toţi să investească în strategii bazate pe stilul de viaţă pentru a proteja sănătatea creierului.
Articolul Declinul cognitiv nu este inevitabil. Obiceiurile zilnice care îți pot salva creierul apare prima dată în Mediafax.
„Premierul Bolojan spune să nu ne pripim cu decizia de prelungire a adaosului comercial la alimente! De ce trageți de timp, domnule premier? De ce vă ia atât să cântăriți o decizie atât de simplă? Prelungirea plafonării ține prețurile jos pentru cetățeni – încetarea plafonării duce prețurile sus, pentru profitul marilor retaileri. Ce vă împiedică să vă decideți, domnule Bolojan?”, scrie luni pe Facebook Marius Budăi.
El susține că amânarea deciziei poate întrerupe plafonarea de la 1 octombrie, ceea ce va permite comercianților să practice adaosuri cu mult peste plafonul actual de 20% și chiar dacă PSD va trece prin Parlament o reglementare pentru reintroducerea plafonării, legea nu poate acționa retroactiv.
„Deci comercianții vor putea vinde alimentele la prețuri mult mai mari, pentru cel puțin 30 de zile, sporindu-și profiturile și implicit impozitul aferent încasat la buget… Ăsta e planul? Eu însă vă anunț că PSD a luat în calcul un astfel de scenariu. Dacă premierul nu va lua o decizie până mâine, PSD va trece o lege prin Parlament, până la 1 octombrie, astfel încât plafonarea la alimente să nu fie întreruptă!”, adaugă Budăi.
Articolul PSD vrea lege pentru plafonarea adaosului la alimente: Marius Budăi, ultimatum pentru premier apare prima dată în Mediafax.
În cadrul sesiunii, Comisia Europeană va prezenta propunerile privind Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, în baza cărora miniştrii agriculturii vor avea ocazia de a desfăşura o primă dezbatere de orientare.
Discuţiile vor viza regulamentul privind PAC post-2027, regulamentul privind organizarea comună a pieţelor şi regulamentul privind Programul UE pentru şcoli.
Totodată, miniştrii vor aborda şi chestiuni legate de comerţul agroalimentar, un punct recurent pe ordinea de zi a Consiliului, în contextul evoluţiilor recente de pe pieţele internaţionale.
Dezbaterile vor include prezentarea şi analiza propunerii de regulament privind sprijinul acordat de UE politicii comune în domeniul pescuitului, Pactului european privind oceanul planetar, precum şi politicii UE în domeniul maritim şi al acvaculturii pentru perioada 2028-2034.
Un alt punct important îl constituie schimbul de opinii privind consultările anuale dintre UE şi Regatul Unit, respectiv UE şi Norvegia şi statele costiere, cu privire la stabilirea posibilităţilor de pescuit pentru anul 2026.
În marja reuniunii, miniştrii pescuitului vor discuta despre modalităţi de simplificare şi eficientizare a reglementărilor din domeniu.
Articolul Ministrul Agriculturii participă la Consiliul AgriFish de la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.
