„În condițiile în care un partid, un minister, dorește să facă anumite propuneri pentru a genera niște politici într-o direcție sau alta, atunci când ești într-o coaliție, așa cum spune și protocolul, aceste lucruri ar trebui discutate în prealabil, și ceea ce se convine între parteneri, ceea ce este suportabil, subliniez, pentru că orice propunere, oricât ar suna de bine, la un moment dat trebuie acoperită financiar. Ori, dacă noi nu avem acești bani, lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat premierul Bolojan în direct la TVR Info.
Întrebat dacă social-democrații, care au vorbit insistent despre acest pachet de măsuri în ultimele luni, i-au prezentat premierului detalii legate de sursele de finanțare, premierul Ilie Bolojan a răspuns:
„În discuțiile din coaliție nu au fost astfel de discuții pe tema asta și v-am spus, nu e o problemă că un partid vine cu un proiect, cu o propunere. Le vom discuta în perioada următoare”, a declarat premierul.
Reamintim că social-democrații au propus un pachet de sprijin care vizează cetățenii din categoriile vulnerabile, precum familiile cu venituri reduse, vârstnicii sau copiii cu dizabilități, pachet care ar avea un impact bugetar estimat la aproximativ 2,3 miliarde de lei. Florin Manole, ministrul Muncii a precizat că acești bani ar fi luați din bugetul statului.
Luni seară, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a amenințat că PSD nu va aproba bugetul dacă acesta nu va include măsurile propuse de social-democrați, între care și acest pachet de sprijin.
Gazdele au deschis scorul în minutul 15, prin Gabriel Sara, cu un șut din marginea careului.
Juventus a întors imediat. Teun Koopmeiners a egalat după un minut și a dus-o pe Juve în avantaj în minutul 32.
Noa Lang a egalat în minutul 49, iar Davinson Sanchez a marcat pentru 3-2 în jurul minutei 60.
În minutul 67 Juan Cabal a fost eliminat pentru al doilea cartonaș galben.
Lang a mai înscris o dată în minutul 75, iar Sacha Boey a stabilit scorul final, 5-2, în minutul 86.
Returul este programat săptămâna viitoare, la Torino.
Congresul din Peru a votat marți pentru punerea sub acuzare a președintelui José Jerí, după ce acesta nu a dorit să dezvăluie întâlnirile cu oameni de afaceri chinezi cu care se întâlnea. Mișcarea politică marchează a opta schimbare de lider în mai puțin de un deceniu, statul debarcându-și liderii cu o viteză uimitoare, relatează The New York Times.
Totul se întâmplă cu doar două luni înainte de alegerile generale programate.
José Jerí, în vârstă de 39 de ani, fostul șef al Congresului, a preluat funcția de președinte interimar în octombrie 2025, după ce chiar el a prezidat demiterea predecesorului său. El este al șaselea președinte peruan din ultimul deceniu care părăsește funcția înainte de încheierea mandatului. Unul dintre ei a demisionat la câteva zile după preluarea mandatului.
Congresul a adoptat o moțiune de punere sub acuzare a președintelui, cu 75 de voturi pentru, 24 împotrivă și 3 abțineri. Legislativul va vota miercuri pentru alegerea unui nou lider, lăsând președinția vacantă pentru moment, au declarat experții.
Peru urmează să organizeze alegeri generale pe 12 aprilie și va transfera puterea unui nou președinte pe 28 iulie. Jerí nu este candidat, iar președinții din Peru nu pot candida pentru realegere consecutivă.
Votul vine în urma acuzațiilor conform cărora Jerí ar fi avut întâlniri neoficiale cu oameni de afaceri chinezi, odată purtând o glugă, ceea ce a dus la o anchetă a Procurorului General pentru posibilă sponsorizare ilegală și trafic de influență în formă agravantă.
Punerea sub acuzare a venit după ce luna trecută, trei videoclipuri l-au arătat pe Jerí intrând într-un restaurant și magazin din Lima, deținut de Yang Zhihua, un om de afaceri chinez bogat, aflat sub controlul guvernului. Publicațiile locale au relatat că unul dintre magazinele lui Yang a fost închis pentru încălcarea unei ordonanțe municipale; trei zile mai târziu, un organism federal de reglementare a anulat legea care a dus la închidere.
Jerí a recunoscut că înregistrările video erau autentice. Legea peruană impune președinților să își înregistreze activitățile oficiale, iar el nu a raportat vizitele la sediile lui Yang, a recunoscut Jerí în timpul interogării din partea parlamentarilor luna trecută.
În timpul interogatoriului, el a refuzat să-și furnizeze înregistrările telefonice și a spus că îl cunoștea pe Yang înainte de a deveni președinte. El a adăugat că omul de afaceri a refuzat să-l lase să plătească pentru niște dulciuri și tablouri pe care le-a cumpărat „pentru că era amabil cu mine”.
Explicațiile nu au reușit să potolească criticile. Parlamentarii din întreg spectrul politic au cerut demiterea sa, iar procurorul general a deschis o anchetă de corupție privind interacțiunile lui Jerí cu Yang.
Jerí și-a acuzat rivalii că au divulgat filmările pentru a influența alegerile viitoare. Sondajele arată că, de la izbucnirea scandalului, rata de aprobare a lui Jerí a scăzut cu 10 puncte procentuale față de 51% .
Controversa s-a amplificat când Cuarto Poder, un program de televiziune care a difuzat pentru prima dată videoclipurile, a relatat că un alt om de afaceri chinez, Ji Wu Xiaodong – care se află în arest la domiciliu în timp ce este anchetat pentru presupuse legături cu o rețea de exploatare forestieră ilegală – a vizitat palatul prezidențial de trei ori în timpul mandatului domnului Jerí. Președintele le-a spus parlamentarilor că și Ji Wu era un prieten al lui Yang și a spus că nu îl cunoaște bine.
Episodul subliniază instabilitatea politică profundă a Peruului. Din 2016, mai mulți președinți au fost puși sub acuzare, forțați să demisioneze sau au fost anchetați.
Tulburarea survine după înlăturarea din funcție, în urmă cu patru luni, a Dinei Boluarte, unul dintre cei mai nepopulari președinți din ultimele decenii, pe fondul furiei publice din cauza creșterii criminalității.
Boluarte a ajuns la președinție în 2022, după ce predecesorul său, Pedro Castillo – pentru care fusese vicepreședinte – a încercat să dizolve Congresul și să reformeze sistemul judiciar. Acesta a fost rapid pus sub acuzare și arestat, iar anul trecut a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru conspirație și rebeliune.
Acel episod a fost doar unul dintr-un șir lung de scandaluri. În Peru, aproape fiecare fost președinte în viață a fost anchetat penal.
Alejandro Toledo, care a fost președintele Peru între 2001 și 2006, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru acceptare de mită, iar Ollanta Humala, președinte între 2011 și 2016, a fost condamnat pentru spălarea de fonduri de campanie legate de Odebrecht, o firmă braziliană.
Alberto Fujimori, liderul autoritar peruan din anii 1990, a ispășit mai mult de un deceniu în închisoare pentru încălcări ale drepturilor omului și corupție înainte de o grațiere controversată în 2023. A murit în 2024, la vârsta de 86 de ani.
Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării.
Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid.
Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor:
„Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul.
„Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu”El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.”
În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică:
„Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta.
Proiectul guvernului și decizia CCRBolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.”
Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.”
Riscul major: pierderea a 231 milioane euroBolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase:
„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.”
Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”
Timp de peste 20 de ani, dr. Issifi Djibey a fost medic-șef la Spitalul din Rendsburg. În ultima perioadă, se bucura de pensionare în frumoasa regiune Schleswig-Holstein, alături de soția sa. Nu și-ar fi imaginat că se va întoarce vreodată în țara sa natală, Niger, și cu atât mai puțin că va deveni rege, relatează cotidianul german BILD.
Niger, țara din Africa de Vest este considerată una dintre cele mai sărace din lume. În 1970, Djibey a primit o bursă și a venit în Germania pentru a studia medicina.
Însă, pe lângă aceasta, fostul medic-șef provine dintr-o familie aristocratică și, prin urmare, a fost considerat un posibil succesor al fostului rege, care a murit în 2023.
Potrivit lui Djibey. dacă nu ar fi candidat sau ar fi refuzat titlul, familia lui nu ar fi acceptat acest lucru. Tradiția regală este încă în vigoare în Niger, dar puterea statală aparține guvernului central din capitala Niamey.
În Kokora, regiunea natală a lui Djibey, trăiesc peste 150.000 de oameni. La conducere se afla un rege, ales de o adunare a tuturor căpeteniilor de sat. La ultimele alegeri au participat peste zece candidați, iar unii dintre ei, conform ziarului german SHZ, l-au amenințat chiar cu moartea pe Djibé timp de câteva luni.
În cele din urmă, Djibey a candidat și câștigat, obținând 25 din 51 de voturi, potrivit agenției NDR. Acum, fostul medic din Rendsburg poartă titlul de emir al Kokorei. Este ales pe viață.
„Din păcate, Niger nu este o țară sigură. Jihadiștii reprezintă o amenințare majoră. Pot călători în țară doar cu o escortă mare”, spune Djibey.
El își vede rolul ca pe o legătură între populația locală și guvernul central: are dreptul să colecteze impozite și să emită hotărâri judecătorești. Fostul medic din Rendsburg dorește, de asemenea, să investească mai mult în infrastructură. Acest lucru ar permite o mai bună utilizare a resurselor regiunii în beneficiul populației, spune el.
Djibey a fost felicitat cu ocazia alegerii: „A lăsat o impresie de neșters în orașul nostru, nu doar ca medic. Suntem siguri că va putea aduce beneficii și țării sale natale”.
Djibey nu intenționează să renunțe complet la Germania. Va putea continua să vină în Schleswig-Holstein, dar în acest caz va avea nevoie de un reprezentant în Niger. Djibey a stabilit că atunci când va veni în Germania, rolul în Niger îl va prelua fratele său.
„Suntem în fața unor decizii pe care trebuie să le punem în practică. Cea mai importantă este cea legată de a avea un buget realist cât mai repede posibil. Asta ar însemna că ar trebui ca până la sfârșitul săptămânii viitoare să putem pregăti acest buget, să definitivăm toate discuțiile legate de principalele alocări, de proiectele de investiții, de alte aspecte care țin de buget”, a spus Bolojan la TVR 1.
Premierul a precizat că, înainte de finalizarea bugetului, Guvernul ar urma să adopte la începutul săptămânii viitoare pachetul pentru administrație și pachetul de relansare economică.
„În pregătirea bugetului, în prealabil ar fi bine să adoptăm și vom adopta, cred eu, din motive de calendar, pachetul pentru administrație și cel de relansare economică la începutul săptămânii viitoare”, a afirmat Bolojan.
Bolojan a spus că au fost analizate și alte măsuri pentru economii la cheltuielile de bază, astfel încât „să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta”.
„Mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație, că ne place, că nu ne place. Aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional, pur și simplu, să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim acești bani și deci această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori”, a spus Bolojan.
Ordine publică și apărare: economie prin creșterea vârstei de pensionare„Pe componenta de ordine publică și pe cea de apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se face prin creșterea vârstei de pensionare”, a declarat premierul.
Bolojan a susținut că este o măsură necesară: „Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”.
Premierul a invocat și argumentul demografic: „Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300-400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse”.
Premierul a explicat că decizia nu este una politică, ci una dictată de sustenabilitatea sistemului.
„Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, cât și din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”, a declarat Bolojan.
El a indicat că, în special în domenii precum ordinea publică și apărarea, unde nu există surplus de personal, economiile nu ar urma să vină din concedieri, ci din creșterea vârstei de pensionare.
„Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300–400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse”, a spus premierul.
Demografia, argumentul centralBolojan a legat reforma de scăderea natalității și de reducerea populației: „Anul trecut am avut aproximativ 150 de mii de nașteri în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori.”
În același timp, el a invocat date care arată o diminuare puternică a populației: România s-ar fi redus cu 4 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani, iar 2024 ar fi adus un record de emigrare în ultimele trei decenii.
Guvernul susține că îmbunătățirea condițiilor economice și a serviciilor publice ar putea limita plecările și ar putea susține, indirect, natalitatea: „Cu cât vom reuși să creăm servicii publice mai bune și oportunități pentru tineri, cu atât numărul celor care rămân în țară va crește și, indirect, natalitatea.”
Deficitul și costul datoriei: „peste 10 miliarde euro dobânzi anual”
Premierul a pus reforma și în contextul presiunilor bugetare, menționând costurile împrumuturilor statului.
„Nu poți corecta deficite enorme și împrumuturi foarte mari, dobânzi de peste 10 miliarde de euro anual, decât dacă reduci cheltuielile, crești veniturile și creezi o economie mai puternică”, a afirmat Bolojan, adăugând că ajustările nu pot produce rezultate „de pe o zi pe alta”.
Premierul a transmis că pachetul de schimbări nu depinde de configurații politice: „Aceste măsuri nu țin de structura guvernului sau de numele premierului, ci de responsabilitatea de a construi o economie sănătoasă.”
România a reușit din nou să surprindă Europa (și pe ea însăși): a exportat banane în valoare de 3,4 milioane de euro, în ușoară creșteret, potrivit datelor Eurostat. Da, ați citit bine: exportat banane. Nu, nu s-au mutat tropicele la Făgăraș. Dar avem un „superputere” neașteptată: coacerea.
Dacă ne uităm în oglinda ultimilor ani, povestea e cu suișuri și coborâșuri. În 2020, exporturile erau de 7,7 milioane de euro, apoi au urcat spectaculos până la un maxim de 14,5 milioane de euro în 2021, ca ulterior să ajungă, în 2024, ultimul an pentru care avem date, la nivelul de 3,4 milioane (conform aceleiași surse, Eurostat).
Explicația pentru acest paradox românesc e, de fapt, destul de logică, dacă te uiți unde se întâmplă magia: în camerele de coacere.
„Dacă ne uităm pe statistici, vedem că România exportă banane. Este un şoc mare. Bananele vin verzi şi trebuie coapte, iar România stă bine pe partea de camere de coacere şi, practic, «produce» bananele aşa”, spune pentru Ziarul Financiar un horticultor din Ardeal.
Pe scurt: bananele sosesc verzi, iar România le oferă un fel de „o coacere” spre galbenul perfect. Nu le creștem, ci le transformăm în varianta pe care o vrei în castronul cu fructe.
3.700 de tone în 2024: aproape 200 de camioane cu galbenÎn 2024, România a exportat 3.700 de tone de banane, ceea ce înseamnă aproape 200 de camioane, conform calculelor ZF pe baza datelor Eurostat.
Iar dacă 2024 pare mult, 2021 a fost deja sezonul de „blockbuster”: exporturile au depășit 20.200 de tone, adică peste 1.000 de camioane – de cinci ori mai mult decât în 2024.
Unde ajung bananele „românești” (coapte aici)Conform datelor Eurostat, cea mai mare parte a bananelor exportate de România ajunge în țările vecine, în special în:
Cantități mai mici merg și mai departe, către:
„Astăzi, la sediul FBI din Washington, a avut loc o întâlnire bilaterală între viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și o delegație a conducerii FBI, formată din directorul FBI, Kash Patel, adjunctul directorului FBI, Christopher Raia, și asistentul directorului pentru Operațiuni Internaționale, Jason Kaplan”, anunță MAI.
Întâlnirea a reprezentat o dezvoltare a discuției avute anterior, în luna decembrie, la Washington, D.C., între ministrul Predoiu și directorul FBI Patel.
„În cadrul întâlnirii, discuțiile s-au axat pe dezvoltarea concretă a modalităților de cooperare operativă în cadrul unor echipe mixte MAI – IGPR – DGPI – FBI privind combaterea grupurilor de criminalitate internațională organizată, a traficului de droguri, combaterea migrației ilegale, a traficului de persoane, a cybercriminalității și a terorismului.
De asemenea, s-a convenit dezvoltarea unor programe de formare profesională și specializare comună, cu sprijinul Biroului FBI din București și al Academiei de Poliție a FBI de la Quantico”, spune ministerul.
„MAI cooperează cu FBI pentru apărarea cetățenilor și a comunităților din România și SUA față de cele mai grave forme de criminalitate internațională. Am convenit cu conducerea FBI să dezvoltăm această cooperare și am discutat modalitățile concrete de a o face. Am discutat și am convenit cu conducerea FBI propunerile concrete privind mai multe formate de cooperare, pe care le-am avansat ulterior întâlnirii din decembrie 2025 cu directorul FBI, Kash Patel.
Obiectivul MAI este creșterea gradului de siguranță publică în România. Cooperarea cu FBI servește acestui obiectiv, după cum aduce valoare adăugată pentru colegii și prietenii din FBI în atingerea propriilor obiective. Prin aceste două întâlniri, cea din decembrie și cea de astăzi, am pus bazele acestei dezvoltări și am stabilit direcțiile de acțiune concretă”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
După aproape un deceniu de dezvoltare, stațiunea de lux Na Praia, care promite să redefinească turismul premium într-o zonă supranumită deja „Ibiza portugheză”, își va deschide porțile în primăvara anului 2026, scrie El Economista.
La o distanță de puțin peste o oră de Lisabona, pe peninsula Tróia, proiectul a prins contur în 2016, când Ortega, împreună cu grupul portughez Sonae Capital, a cumpărat un teren evaluat la 50 de milioane de euro, într-una dintre ultimele zone naturale aproape neatinse ale Europei. Investiția totală este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro.
Promotorii spun că „Na Praia reprezintă materializarea unei viziuni construite în ani de zile, orientată către un turism conștient, selectiv și respectuos față de mediu”.
Complexul se va întinde pe 96 de hectare, însă doar 20% din suprafață va fi construită. Proiectul include un hotel boutique cu 45 de camere dedicate exclusiv adulților, experiențe axate pe liniște și relaxare, dar și 77 de reședințe private și cinci vile ultraexclusiviste. Acestea vor dispune de piscine proprii, terase generoase și servicii personalizate.
Cât costă o noapte într-o vilăPrețurile pornesc de la aproximativ 1.000 € pe noapte pentru un apartament și pot ajunge la 8.000 € pe noapte pentru una dintre vilele premium. Cea mai exclusivistă vilă include două dormitoare matrimoniale, două camere suplimentare, living spațios, sufragerie, bucătărie complet utilată, două șeminee, curte interioară, grădină privată, piscină încălzită de mari dimensiuni și acces direct către exterior din fiecare cameră.
Oferta este gândită atât pentru cupluri care caută liniște, cât și pentru familii sau grupuri care își doresc experiențe de lux într-un cadru natural.
Proiectul face parte din așa-numita „coastă albastră portugheză”, o zonă aflată în plină dezvoltare între Melides și Comporta, unde investițiile totale în turism și rezidențial de lux sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro.
Elita proiectelor sustenabileDeși ideea a apărut încă din 2011, odată cu primele concepte realizate de arhitectul portughez José António Uva, dezvoltarea efectivă a început după achiziția terenului din 2016. Proiectul a trecut ulterior prin studii de impact asupra mediului, ajustări arhitecturale și chiar o suspendare temporară în 2023, după obiecții ridicate de organizații de mediu preocupate de protejarea sistemelor de dune.
Construcția pune accent pe sustenabilitate, incluzând mobilitate electrică internă, conservarea florei și faunei locale și integrarea armonioasă în cele trei ecosisteme din zonă: oceanul, dunele și estuarele.
Na Praia nu își propune să fie doar o altă stațiune de lux, ci o destinație exclusivă pentru turiști care caută intimitate, experiențe personalizate și natură aproape neatinsă. Conceptul combină designul sofisticat cu respectul pentru mediu, motiv pentru care publicații internaționale, inclusiv Financial Times, au inclus proiectul pe lista celor mai așteptate deschideri hoteliere din lume în 2026.
Peninsula Tróia și regiunea Comporta atrag tot mai mult interes din partea investitorilor internaționali și a lanțurilor hoteliere, care încearcă să dezvolte un segment diferit de turismul de masă specific altor zone mediteraneene. Prin Na Praia, Sandra Ortega intră direct în elita proiectelor care îmbină luxul cu conservarea naturii, într-o perioadă în care aceste valori devin tot mai căutate de turiștii cu bugete ridicate.
Mai multe opere cu valoare muzeală, printre care un desen unic de Pablo Picasso și două lucrări semnificative de Nicolae Grigorescu, dedicate temei sale emblematice a carelor cu boi, sunt reintroduse de Artmark în circuitul colecționistic și expozițional, prin scoaterea lor la licitație, organizată marți seara.
Potrivit informațiilor reprezentanților Artmark, au fost vândute 34 de lucrări, iar suma totală pe care o va recupera statul prin acest demers de valorificare a colecției este de aproape 800.000 de euro.
Licitația unei părți a Colecției Darius Vâlcov, adjudecare 100% și 791.450 de euro, în trei ore791.450 de mii de Euro și un procent de adjudecare de 100%. Acesta este rezultatul realizat de „Licitația unei părți a Colecției Darius Vâlcov”, organizată de Casa de Licitații A10 by Artmark marți, 17 februarie, la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală (str. C.A. Rosetti nr. 5). Evenimentul a durat aproape 3 ore și a prezentat publicului 34 de lucrări — picturi în ulei, acuarele, guașe, serigrafii și desene, un ansamblu important de opere cu valoare muzeală, au transmis reprezentanții casei de licitații, la finalul evenimentului.
Reintroducerea în circuitul expozițional și colecționistic a acestor capodopere, toate semnate de artiști canonici și recunoscuți internațional, confirmă rolul pieței de artă ca spațiu de transparență și acces public. Ca toate operele din celelalte licitații ale casei, și acestea au avut parte de o expoziție de aproape o lună, eveniment cu intrare liberă, dedicat marelui public. Tablourile au fost expuse atât la sediul Galeriilor Artmark (în perioada 16 ianuarie-17 februarie), cât și într-o expoziție itinerantă, ce a avut loc la Craiova (în perioada 5-6 februarie).
„Piesele au fost atent selecționate, sunt foarte bune. Deși suntem acum în luna sculptorului nostru național Constantin Brâncuși, evident că Nicolae Grigorescu rămâne unul dintre reperele importante, nu dar ale culturii noastre, ci și a identității noastre”, declară istoricul de artă Cătălin Davidescu.
Între cele mai importante rezultate ale serii este și cel obținut de un desen semnat de Pablo Picasso, „Scenă de coridă” (realizat în 1959), care a fost adjudecat pentru 28.000 de Euro, la mare distanță de prețul de pornire de 8.000 de Euro. Este pentru prima dată când o lucrare Picasso (care nu este un multiplu, de tipul gravurii ori serigrafiei) este scoasă vreodată la o licitație de artă din România.
Cele mai spectaculoase adjudecări aparțin, ca de obicei, lui Nicolae Grigorescu, pictorul care este și deținătorul celor mai bune vânzări pe piața de artă din România — în decembrie 2024 o „Țărăncuță, odihnindu-se” a realizat o nouă vânzare memorabilă pentru artist, fiind cumpărată într-o licitație a casei A10 by Artmark cu 365.000 de Euro, iar în decembrie 2024 o icoană „Maica Domnului cu Pruncul” (tot de Grigorescu) marchează recordul absolut pentru licitațiile de artă sacră, fiind achiziționată cu 90.000 de Euro.
În „Licitația unei părți a Colecției Darius Vâlcov”, cele două picturi Grigorescu — „Car cu boi, pe cale de dimineață” și „Car cu boi, la asfințit”, care au intrat în eveniment cu prețuri de pornire de 40.000, respectiv 50.000 de Euro, și au fost adjudecate cu 170.000 de Euro fiecare. Cele două picturi sunt foarte speciale – una foarte luminoasă, cealaltă extrem de rară, prin tratarea nocturnă a temei sale predilecte.
În aceeași licitație, cele trei mici picturi de Nicolae Tonitza din colecția Darius Vâlcov — „Portretul Ecaterinei” (datat 1918), guașa „Tătăroaice la Balcic” (din a doua jumătate a anilor ’30) și „Peisaj în Franța” (din anii ’20) — s-au adjudecat pentru 76.000, 30.000, respectiv 12.000 de Euro, iar pictura de Victor Brauner, intitulată „La relation” (din 1952), a fost adjudecată pentru 150.000 de Euro, sumă de trei ori față de prețul de pornire.
„Licitația a înregistrat o rată de adjudecare de 100% (sell-through rate), care este și un indicator al competiției dintre colecționari pentru opere cu valoare muzeală. Este o performanță rară pe piața locală, echivalentă cu ceea ce marile case internaționale marchează drept un rezultat „White Glove” – când comisarului de licitații i se oferă, simbolic, o pereche de mănuși albe”, potrivit reprezentanților Artmark.
Prețurile lucrărilor adjudecatePotrivit casei de licitații, rezultatul confirmă și interesul susținut pentru lucrări cu semnături de circulație internațională, într-un format deschis publicului – în sală și online – și într-un cadru de transparență specific pieței profesioniste de artă.
„Seara s-a desfășurat într-o atmosferă de mare intensitate, cu sala arhiplină la Palatul Cesianu-Racoviță și cu un ritm alert al licitării, în care ofertele din sală s-au alternat constant cu cele venite online, pe toată durata evenimentului (aproape 3 ore). Interesul vizibil al publicului, reacțiile de la fiecare pas decisiv și competiția susținută pentru loturile-vedetă au transformat licitația într-un eveniment cu energie de „mare seară” a pieței de artă”, arată specialiștii de pe piața de artă.
1 — „Arlechin”, (din 1965), de Corneliu Baba, detaliii aici
— 10.000 de Euro
2 — „Portretul graficianului Iosif Ross” (din 1960), de Corneliu Baba, detalii aici
— 5.000 de Euro
3 — „Întoarcerea fiului risipitor” (din 1987), de Petre Velicu, detalii aici
— 1.400 de Euro
4 — „Afaceri” (anii ’20), de Ludovic Bassarab, aici
— 4.000 de Euro
5 — „Amiază în ogradă” (din anii ’20), de Ludovic Bassarab, aici
— 5.000 de Euro
6 — „Emigranții (Ultimul vapor)” (din 1915-1920), de Nicolae Vermnt, aici
— 19.000 de Euro
7 — „Ulcior cu flori” (din 1991), de Ștefan Câlția, aici
— 7.500 de Euro
8 — „Cutia galbenă” (din 2013), de Ștefan Câlția, aici
— 11.000 de Euro
9 — „Siluete” (din 2006), de Viorel Mărginean, aici
— 3.750 de Euro
10 — „Micul dejun” (din 1945-1947), de Eustațiu Stoenescu, aici
— 3.250 de Euro
11 — „Portretul Ecaterinei”(din 1918), de Nicolae Tonitza, aici
— 76.000 de Euro
12 — „Tătăroaice la Balcic” (din a doua jumătate a anilor ’30), de Nicolae Tonitza, aici
— 30.000 de Euro
13 — „Peisaj în Franța” (din anii ’20), de Nicolae Tonitza, aici
— 12.000 de Euro
14 — „Car cu boi, pe cale de dimineață”, de Nicolae Grigorescu, aici
— 170.000 de Euro
15 — „Car cu boi, la asfințit”, de Nicolae Grigorescu, aici
— 170.000 de Euro
16 — „La promenadă”, de Tia Peltz, aici
— 1.000 de Euro
17 — „La vehemence (provoqué par ce libidineux compromis)” (din cca. 1938), de Victor Brauner, aici
— 3.500 de Euro
18 — „Topârceanu, regele sarcasmului”, de Victor Brauner, aici
— 7.000 de Euro
19 — „Regele”, de Pablo Picasso, aici
— 18.000 de Euro
20 — „Pictorul în atelier”, de Pablo Picasso, aici
— 15.000 de Euro
21 — „Scenă de coridă” (din 1959), de Pablo Picasso, aici
— 28.000 de Euro
22 — „Femeia-leu”, de Jean Cocteau, aici
— 3.750 de Euro
23 — „Studiu pentru Orfeu” (din cca. 1956), de Jean Cocteau, aici
— 1.800 de Euro
24 — „La relation” (din 1952), de Victor Brauner, aici
— 150.000 de Euro
25 — „Prapor” (din 1980), de Horia Bernea, aici
— 2.250 de Euro
26 — „Redacția ziarului Gazeta Oltului din Slatina” (din 1995), de Spiru Vergulescu, aici
— 1.200 de Euro
27 — „Barcelona (Cartierul Gotic)”, de Spiru Vergulescu, aici
— 1.000 de Euro
28 — „Salvador Dali”, Robert Descharnes, Nouvelles Éditions Françaises, Paris, 1978, însoțit de un desen de Salvador Dali, aici
— 8.000 de Euro
29 — „Stradă din Sighișoara” (din 1939), de Francisc Șirato, aici
— 2.500 de Euro
30 — „Peisaj de vară” (din anii ’20), de Ștefan Popescu, aici
— 3.750 de Euro
31 — „Țărăncuță cu maramă” (din anii ’60), de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, aici
— 3.500 de Euro
32 — „Ghicitoare” (din 1912-1915), de Octav Băncilă, aici
— 9.000 de Euro
33 — „Peisaj de vară” (din anii ’60), de Adam Bălțatu, aici
— 1.800 de Euro
34 — „Case la țară” (din anii ’20), de Aurel Băieșu, aici
— 2.500 de Euro
Prima lucrare de Picasso scoasă vreodată la licitație în RomâniaCapodoperele parte a Colecției Darius Vâlcov sunt semnate de artiști cu valoare muzeală, unii dintre ei tranzacționați și recunoscuți internațional.
„Valorificarea are loc în cadrul procedurii de executare silită inițiate de ANAF Craiova, pentru recuperarea unor prejudicii stabilite prin hotărâre penală definitivă. În acest context, lucrări de artă cu circulație internațională revin pe piața liberă de artă. Este o colecție ce a fost acumulată în aproximativ un deceniu, din surse care au variat, de-a lungul timpului, între lictațiile autohtone de artă și cele internaționale, inclusiv ale celebrelor case Sotheby’s și Christie’s Londra ori Artcurial Paris”, a transmis casa de licitații.
Potrivit deciziei instanței, în dosarul nr. 1783/1/2023* – inculpatul Darius Vâlcov rămâne să plătească suma de 6.200.000 lei, reprezentând prejudiciu reținut în sarcina sa. Au fost menținute măsurile asiguratorii instituite în vederea recuperării prejudiciului.
Unul dintre accentele licitației a fost o lucrare de Pablo Picasso, „Scenă de coridă” (1959), realizată în tuș pe hârtie, semnată, datată și dedicată „para el amigo Chaprate” („pentru prietenul meu Chaprate” – unul dintre fotografii artistului). Acesta este prima lucrare de Picasso – care nu este un multiplu, de tipul gravurii ori serigrafiei – scoasă vreodată la licitație în România. Prețul de pornire este de 8.000 de euro.
Prin lucrările executate și scoase la licitație s-a numărat și o pictură semnată de Victor Brauner, reprezentant exponențial al curentului avangardist: „La relation” (din 1952). Este vorba de un ulei din perioada de maturitate a artistului, provenind din colecții succesive (din Europa și SUA), cu solid cv expozițional și de licitații majore (în Franța și Marea Britanie). Opera, de mari dimensiuni, cum rar se poate întâlni în muzeele ori colecțiile private din România, are în licitația Artmark un preț de pornire de 50.000 de euro.
Cu această ocazie au fost scoase la vânzare și două pânze importante ale lui Nicolae Grigorescu: „Car cu boi, pe cale de dimineață” (ce pornește de la prețul de 40.000 de Euro) și „Car cu boi, la asfințit” (preț de pornire de 50.000 de Euro) – ultima extrem de rară, prin tratarea nocturnă a temei sale predilecte.
În aceeași colecție și licitație au fost propuse iubitorilor de artă și două schițe rare, de circulație internațională, inspirate de Trilogia Orfică a lui Jean Cocteau, unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX – „Femeia-leu” și „Studiu pentru Orfeu (1956)”, ambele cu un preț de pornire de 500 de euro.
Următorul eveniment al Galeriilor Artmark este Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, organizată joi, 19 februarie, de la ora 18.00, tot la Palatul Cesianu-Racoviță și online. Licitația are caracter aniversar Brâncuși: o operă de Constantin Brâncuși revine în licitațiile din România după aproape patru ani de absență, chiar de Ziua Națională Constantin Brâncuși.
Un raport anual publicat marți de Serviciul de Informații Militare și de Securitate al țării a semnalat încălcări ale spațiului aerian, sabotaje și operațiuni cibernetice ca exemple ale acțiunilor belicoase ale Rusiei în vecinătatea Suediei, inclusiv în Marea Baltică, relatează Politico.
„Rusia este principala amenințare militară pentru Suedia și NATO”, se arată în raport. Evaluarea suedeză mai spune că amenințarea este „serioasă și concretă” și descrie comportamentul Moscovei drept „oportunist și agresiv”.
Analiza Suediei vine după ce, săptămâna trecută, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a descris Rusia drept „periculoasă în pofida incompetenței”, în propriul raport anual.
În același timp, raportul estonian îndeamnă la calm și avertizează împotriva „panicii”. Autorii spun că nu au indicii că Rusia ar plănui să atace Estonia sau NATO în următorul an și apreciază că un astfel de atac este puțin probabil și în viitorul apropiat, pe fondul consolidării măsurilor de apărare în Europa.
Săptămâna trecută, la un briefing la care a participat și Politic, un oficial NATO a transmis un mesaj similar.
Oficialul NATO a spus că descurajarea vine din forța alianței, din Articolul 5 și din angajamentele recente de creștere a cheltuielilor de apărare la 3,5% din PIB.
Totuși, atât raportul Estoniei, cât și oficialul NATO avertizează că Rusia își crește puternic producția de artilerie și va rămâne o amenințare chiar și dacă se ajunge la pace în Ucraina.
Locuința din București, unde chiria lunară costă 46 de lei, se află într-un bloc de pe strada Abanosului, din Sectorul 2, anunță Primăria Capitalei pe Facebook. Primăria condusă de Ciprian Ciucu prezintă și fotografii ale imobilului.
Foto PMB
Chirie de 1,31 de lei pe metru pătrat„Este o garsonieră „convenabilă”, aflată în patrimoniul PMB, și gestionată de Admnistrația Fondului Imobiliar (AFI), al cărei contract a tot fost reînnoit încă din ani ’70. Pe metru pătrat înseamnă 1,31 lei. Bani cu care, în zilele noastre, nu-ți mai cumperi nici măcar un covrig”, spune Primăria.
Sunt 25 de astfel de locuințe închiriate cu 46 de lei lunar, ale căror contracte s-au reînnoit între anii 1999-2024, dar prețurile n-au mai fost actualizate de 20 de ani, susțin oficialii Primăriei.
Foto PMB
Apartament cu 2 camere, închiriat cu 171 de lei pe lunăPrintre descoperirile făcute de noua administrație de la București se regăsește și un imobil ultracentral, la cheie, de 3 camere, cu doar 229 de lei chiria pe lună: „Apartament cu două camere de 56 mp închiriat cu 171 de lei, trei camere ultracentral, 110 mp, cu 229 lei pe lună. Și lista chilipirurilor continuă”.
Foto PMB
4050 de locuințe la prețuri „de neimaginat”Primăria condusă de Ciucu arată că sunt 4.050 de locuințe cu „prețuri de neimaginat” care se practică în București, capitala României, orașul cu cele mai scumpe chirii din țară. Iar de aceste apartamente „profită sute de chiriași cu salarii mai mult decât decente”.
„Atenție! Locuințele convenabile nu sunt sociale. Deși, nici acolo AFI nu are o situație la zi a chiriașilor, conform unor criterii de vulnerabilitate”, arată oficialii.
Foto PMB
Care sunt noile prețuriPrimarul General: „Am inițiat o hotărâre de consiliu ce prevede și aducerea chiriilor la nivelul pieței”
„Treaba mea, ca primar, este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci.
De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru «locuințele convenabile» pe care le gestionează Administrația Fondului Imobiliar.
Am inițiat o hotărâre de consiliu ce prevede majorarea prețurilor chiriilor și aducerea lor la nivelul pieței din anul 2026″, a anunțat edilul Capitalei.
Foto PMB
Așa se face că prețul ar urma să crească de la 0,85 lei/mp, cât este în prezent, la 8 lei/mp (înmulțit cu coeficientul de zonă).
După majorarea prețurilor:
„Actualizarea prețurilor va aduce venit la bugetul local. Dacă anul trecut AFI a încasat din chirii 50 de milioane de lei, în urma acestor actualizări de preț ar urma să avem un venit de circa 500 de milioane de lei”, se arată în mesajul Primăriei.
„Discuția din coaliția de guvernare privind tăierea acestui drept de natură bănească este o eroare gravă de evaluare a realităților din sistemul de apărare și ordine publică. FSANP anunță declanșarea protestelor și blocarea la propriu a penitenciarelor în eventualitatea în care coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR decide eliminarea normei de hrană”, afirmă sursa citată.
Sindicaliștii din Penitenciare precizează că norma de hrană reprezintă peste 10% din venitul lunar și avertizează că eliminarea acestea înseamnă o reducere directă de salariu.
„Într-un sistem deja afectat de deficit cronic de personal, presiune și responsabilitate ridicată, o asemenea măsură ar genera reacție imediată în rândul angajaților din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)”, avertizează sindicaliștii.
FSANP atrage atenția că dreptul a fost instituit încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, dar și că statul român a recunoscut de peste un secol că apărătorii legii au un regim distinct de muncă și expunere.
„Dacă actuala coaliție, inclusiv Uniunea Democrată Maghiară din România, persistă în ideea amputării normei de hrană, reacția sindicală va fi proporțională. (…)Fără polițiști de penitenciare în posturi, sistemul se blochează la propriu. Am demonstrat că putem bloca penitenciarele, o vom mai face în câteva zile”, avertizează FSANP.
Sindicaliștii solicită retragerea imediată a oricărei intenții de eliminare a normei de hrană, dar și actualizarea acesteia conform prevederilor legale în vigoare.
„Securitatea penitenciarelor nu este variabilă de ajustare fiscală. Cine subestimează acest lucru își asumă riscuri serioase”, atrag atenția sindicaliștii.
FSANP a salutat public poziția exprimată de Radu Miruță, care a anunțat că va respinge inițiativă privind eliminarea normei de hrană.
