În perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, s-au eliberat 24.821 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 august 2024.
August 2025 comparativ cu iulie 2025În luna august 2025 s-au eliberat 3.507 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale (-4,6% față de luna iulie 2025), cu o suprafață utilă totală de 778.521 mp (-25,6%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,0% sunt pentru zona rurală.
În luna august 2025 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-168 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-87 autorizaţii), Nord-Vest (-78), Sud-Est (-42), Sud-Vest Oltenia (-39), Bucureşti-Ilfov (-32), Vest (-28) şi Nord-Est (-22). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Centru (+160 autorizaţii).
Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, pe regiuni de dezvoltare, în lunile august 2025 şi iulie 2025În luna august 2025 s-au eliberat 563 de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale (-8,2% faţă de luna iulie 2025), în suprafață utilă totală de 394.498 mp (+3,3%).
Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2025 s-a înregistrat o creştere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (+12526 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+25898 mp), Sud-Est (+10141), Sud-Vest Oltenia (+6304), Centru (+5416) şi Bucureşti-Ilfov (+2931). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-27457 mp), Nord-Est (-7096) şi Sud-Muntenia (-3611).
Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale, pe regiuni de dezvoltare, în lunile august 2025 şi iulie 2025 August 2025 comparativ cu august 2024În luna august 2025 se evidențiază o creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+4,4%) şi o scădere a suprafeței utile totale (-3,7%) comparativ cu luna august 2024.
În profil teritorial, această creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+147 autorizații) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+141 autorizaţii), Vest (+60), Bucureşti-Ilfov (+21) şi Nord-Vest (+17). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-47 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-22), Nord-Est (-17) şi Sud-Muntenia (-6).
Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, pe regiuni de dezvoltare, în lunile august 2025 şi august 2024Comparativ cu luna august 2024, în luna august 2025 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+5,6%) cât şi a suprafeţei utile totale (+119,5%).
În profil teritorial, această creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+214813 mp) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+63590 mp), Sud-Muntenia (+54774), Vest (+37765), Sud-Est (+24361), Nord-Vest (+12172), Centru (+8366), Nord-Est (+7953) şi Sud-Vest Oltenia (+5832).
Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale, pe regiuni de dezvoltare, în lunile august 2025 şi august 2024 Perioada 1 ianuarie – 31 august 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2024În perioada 1 ianuarie – 31 august 2025 s-au eliberat 24.821 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 august 2024.
Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+391 autorizaţii), Centru (+273), Nord-Vest (+131), Sud-Vest Oltenia (+92), Bucureşti-Ilfov (+85), Sud-Muntenia (+66) şi Sud-Est (+20). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-9 autorizaţii).
Articolul INS: Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, mai mare față de 2024 apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024 populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14.782.059 persoane, reprezentând 77,6% din populația rezidentă a României, cu 76.578 persoane mai mult decât în anul 2023. Creșterea a fost determinată de racordarea populației la rețelele de alimentare cu apă nou construite.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2024, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (97,9%), urmată de regiunea Sud-Est (89,8%).
Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (53,6%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (70,7%).
Populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2024
În anul 2024 volumul de apă distribuită a fost de 3.053.260,6 mii m3, cu circa 914.538 mii m3 mai mult decât în anul 2023. Creșterea cea mai importantă s-a înregistrat în agricultură, volumul de apă distribuită fiind cu 660.617 mii m3 mai mare.
Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (30,8%), respectiv Argeș-Vedea (18,6%).
Articolul Aproape 15 milioane de români, racordați la sistemul public de alimentare cu apă apare prima dată în Mediafax.
În volumul total de lemn rotund exploatat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase (59,5%), în timp ce speciile de rășinoase acoperă 40,5%.
Dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 31,1% din totalul lemnului rotund exploatat.
În anul 2024 față de anul 2023, s-a înregistrat o scădere cu 2,1% a volumului de lemn rotund, în principal din cauza faptului că: speciile de rășinoase au crescut cu doar 2,4%, având o pondere de 40,5% în volumul de lemn rotund exploatat; dar și pentru că speciile de foioase au înregistrat împreună o scădere cu 5,0%, ponderea acestora fiind de 59,5% în volumul de lemn rotund exploatat.
Volumul de lemn în anul 2024 comparativ cu anul 2023
Principala destinație a lemnului rotund a fost reprezentată de bușteni, în proporție de 47,2 %, urmată de lemnul pentru foc în proporție de 38,8%.
Articolul Volumul de lemn exploatat a fost mai mic cu 2,5% în 2024 față de 2023 apare prima dată în Mediafax.
„Ați fost revoltați de sutele de milioane de lei date pe bonusuri de pensionare de Romsilva? Și eu. Așa că am discutat cu reprezentanții Romsilva și sindicatul Silva şi, zilele acestea, a fost modificat contractul colectiv de muncă”, scrie pe Facebook Buzoianu.
El anunță că a fost modificat articolul care prevede că se dădeau 10 salarii bonusuri de pensionare, ca să fie aliniat acel articol cu legea din România.
„Bonusul de pensionare a fost limitat la un singur salariu. Adică normalitate. Le mulțumesc tuturor celor implicați în echipele de negociere din cadrul Romsilva și sindicatului pentru faptul că au adoptat într-un termen rapid aceste modificări. Mergem înainte cu reforma Romsilva pentru a recredibiliza o instituție esențială pentru viitorul pădurilor din România”, încheie Diana Buzoianu.
Articolul Bonusurile de pensionare de la Romsilva, reduse drastic: de la zece salarii la unul singur apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a prezentat luni o nouă lista de prevederi politice pentru pacea în Fâșia Gaza. Președintele american a spus că este „foarte aproape” de a opri conflictul care durează de aproape doi ani.
Documentul, alcătuit din 20 de puncte, include eliberarea ostaticilor și demilitarizarea Hamas.
Documentul a fost publicat după întâlnirea lui Donald Trump cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
După finalizarea întâlnirii, președintele american a spus că Israelul va continua acțiunile militare dacă Hamas nu acceptă propunerea.
Un oficial din Qatar și unul egiptean au transmis luni planul către negociatorii Hamas. Informațiile arată că liderii arabi au aflat prima dată despre aceste prevederi la Adunarea Generală ONU de la New York, săptămâna trecută.
Benjamin Netanyahu, care se afla la Casa Albă alături de Donald Trump, a spus că susține propunerea. Cu toate acestea, el a declarat că, dacă Hamas respinge documentul sau îl încalcă, „atunci Israelul își va termina treaba singur”.
Planul arată că războiul trebuie să se „încheie imediat” în momentul în care ambele părți cad de acord. Eliberarea ostaticilor, vii și decedați, trebuie să aibă loc în 72 de ore, iar „forțele israeliene se vor retrage pe linia convenită pentru a se pregăti pentru eliberarea ostaticilor”, relatează CNN.
Cele 20 de puncte principale ale planuluiGaza va deveni o zonă deradicalizată, fără terorism, care nu va reprezenta o amenințare pentru vecini
Gaza va fi reconstruită pentru binele populației locale, care a suferit mult în timpul războiului
Dacă ambele părți acceptă propunerea, războiul se va încheia imediat, iar forțele israeliene se vor retrage pe linia convenită pentru eliberarea ostaticilor. În această perioadă, toate operațiunile militare vor fi suspendate, iar liniile de luptă vor rămâne înghețate până la retragerea completă
Toți ostaticii, vii și decedați, vor fi returnați în termen de 72 de ore de la acceptarea publică a acordului
Israelul va elibera 250 de prizonieri condamnați pe viață și 1700 de locuitori din Gaza reținuți după 7 octombrie 2023, inclusiv femei și copii. Pentru fiecare ostatic israelian decedat returnat, Israelul va elibera rămășițele a 15 locuitori din Gaza
Membrii Hamas care acceptă coexistența pașnică și predarea armelor vor beneficia de amnistie, iar cei care aleg să părăsească Gaza vor primi un pasaj sigur către țări receptoare
Ajutorul complet va intra imediat în Gaza, cel puțin la nivelul prevăzut în acordul din 19 ianuarie 2025, pentru infrastructură, spitale, brutării, curățarea molozului și deschiderea drumurilor
Distribuția ajutorului și intrarea acestuia se vor realiza prin ONU, Semiluna Roșie și alte instituții internaționale neutre, fără interferența celor două părți
Punctul de trecere Rafah va fi deschis în ambele direcții conform mecanismului convenit anterior
Gaza va fi guvernată temporar de un comitet palestinian tehnocratic și apolitic, responsabil de servicii publice și municipalități
Comitetul va include experți palestinieni și internaționali calificați, sub supravegherea „Consiliului Păcii”, condus de Trump și alți lideri, inclusiv Tony Blair
„Consiliul Păcii” va stabili cadrul și finanțarea reconstrucției până când Autoritatea Palestiniană finalizează programul de reformă și poate prelua controlul Gazei în siguranță
Expertiza internațională va fi folosită pentru a crea o guvernanță modernă, eficientă, care să servească populația și să atragă investiții
Un plan economic al lui Trump va reconstrui și revitaliza Gaza printr-un grup de experți care au participat la dezvoltarea orașelor prospere din regiune
Va fi creată o zonă economică specială cu tarife și rate de acces negociate cu țările participante
Nimeni nu va fi obligat să părăsească Gaza, iar cei care doresc să plece vor fi liberi să o facă și să se întoarcă
Hamas și alte facțiuni nu vor avea niciun rol în guvernarea Gazei. Toate infrastructurile militare și teroriste vor fi distruse și nu vor fi reconstruite
Se va desfășura un proces de demilitarizare sub supravegherea unor observatori independenți, inclusiv dezafectarea armelor și reintegrarea cu finanțare internațională
Statele Unite vor colabora cu parteneri arabi și internaționali pentru o Forță Internațională de Stabilizare (ISF), care va instrui forțele de poliție palestiniene și va asigura securitatea internă și a frontierelor
Reconstrucția Gazei și implementarea reformelor vor crea condiții pentru autodeterminarea și statalitatea palestiniană, iar Statele Unite vor facilita dialogul Israel – Palestina pentru coexistență pașnică
Articolul Ce conține ultimul plan de pace al Casei Albe pentru a pune capăt războiului din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Astfel, rata medie a unui credit ipotecar contractat pe o durată de 25 de ani pentru cumpărarea unui apartament cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București a ajuns la jumătatea lui 2025 la o pondere de 47% din salariul mediu la nivel național față de un nivel de 44% înregistrat la începutul anului, potrivit indicelui Ipotecare.ro de accesibilitate a contractării unei finanțări ipotecare, realizat în colaborare cu compania de creditare SVN Credit Romania.
Creșterea raportului rată / salariu înregistrată în primele șase luni ale anului a fost determinată în principal de creșterea prețurilor locuințelor, în timp ce majorarea dobânzilor creditelor ipotecare estimată pentru finalul acestui an va face ca valoarea indicelui Ipotecare.ro să crească la 49% în luna decembrie. Acest nivel va fi ușor mai redus comparativ cu cel înregistrat anul trecut și semnificativ mai mic față de nivelul de 64% înregistrat la începutul lui 2023.
Nivelul indicatorului de referință IRCC va crește la 6.06% în ultimele trei luni ale anului, ca mai apoi să scadă iarăși la aproximativ 5,67% de la 1 ianuarie 2026 potrivit calculelor SVN pe baza datelor actuale publicate de Banca Națională a României (BNR).
Dobânda medie estimatăÎn calcularea raportului rată / salariu estimat pentru finalul lui 2025 a fost avut în vedere un preț mediu pentru un apartament cu două camere estimat la 105.000 de euro, respectiv 2.100 de euro pe metrul pătrat util, în creștere cu 18% față de finalul lui 2024. Dobânda medie pentru creditele ipotecare care vor fi acordate în decembrie în București a fost estimată la 5,95% potrivit calculelor SVN Credit Romania, rezultând astfel o rată lunară cu o valoare echivalentă a 572 de euro.
În același timp, pentru luna decembrie a fost estimat un salariu mediu de 1.150 de euro la nivel național – comparativ, salariul mediu înregistrat în luna iulie 2025 a fost de 1.088 de euro potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
„Chiar dacă sunt în creștere, nivelul dobânzilor practicate pe piața ipotecară este redus în comparație cu rata inflației cât și cu dobânda privind facilitatea de creditare practicată de Banca Centrală, care este situată la 7,5%. Chiar dacă prețurile imobilelor au crescut, și într-un context în care au fost eliminate facilitățile pentru aplicarea unei cote reduse de TVA, piața rezidențială locală este în continuare una accesibilă la nivel european”, a comentat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania | Credit & Financial Solutions, partenerul exclusiv al Ipotecare.ro.
Ultima dată când raportul rată / salariu a înregistrat o valoare de 49% a fost în luna mai a anului 2024, când dobânda medie a creditelor ipotecare acordate în București a fost de 6,90% potrivit calculelor SVN Credit pe baza datelor din sistemul bancar românesc. Valoarea medie a unui apartament cu două camere era de circa 85.000 de euro, rezultând o rată de 509 euro, în timp ce salariul mediu net la nivel național avea o valoare echivalentă a 1.029 de euro.
Accesibilitate mai bunăAccesibilitatea contractării unui credit ipotecar este astăzi de peste patru ori mai bună comparativ cu începutul lui 2008, când rata medie a unui credit necesar pentru cumpărarea unei locuințe cu două camere în București era de aproximativ 2,3 ori mai mare comparativ cu salariul mediu net la nivel național. Trebuie avut de asemenea în vedere faptul că veniturile medii înregistrate în București sunt cu aproximativ 25% mai mari comparativ cu media națională, ceea ce face ca raportul rată/salariu să aibă în realitate o valoare mai redusă.
În primele șase luni din 2025 au fost acordate în total la nivel național credite ipotecare în valoare de 5,56 miliarde de euro potrivit datelor BNR, în creștere cu 26% comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea incluzând însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările.
Numărul caselor și apartamentelor vândute în primul semestru din 2025 la nivel național a fost cu 3,5% mai mic comparativ cu perioada similară din 2024, potrivit statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Articolul Ratele ipotecare s-au majorat în 2025; rata medie din București va ajunge la 49% din salariul mediu apare prima dată în Mediafax.
Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale, se arată într-un raport publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA privind privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), notează g4media.ro.
De menționat că este unul dintre puținele rapoarte critice la adresa justiției din România după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare, care atrage din nou atenția asupra corupției la nivel înalt și asupra problemelor majore din justiție. De regulă, după ridicarea MCV, rapoartele Comisiei Europene privind justiția și statul de drept din România sunt puternic cosmetizate politic.
Corupția – „o provocare majoră”Deși România a făcut pași importanți în combaterea corupției, aceasta continuă să fie „o provocare majoră”, iar progresele sunt lente, avertizează raportul. Documentul critică modificările legislative care au slăbit lupta anticorupție, închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripției și percepția covârșitoare din mediul de afaceri că fenomenul este generalizat.
În analiza dedicată justiției și corupției din România, Departamentul de Stat subliniază că practicile corupte „rămân răspândite” în anumite sectoare. Raportul citează avertismentul OCDE conform căruia măsurile de descurajare avansează prea lent și arată că modificările anterioare ale legilor justiției, precum și presiunile asupra DNA, au afectat eficiența luptei anticorupție.
O problemă gravă o reprezintă blocajul juridic generat de prescripția răspunderii penale: între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise. În plus, România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor.
Investitorii americani se plâng de corupția atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri, indicând în special serviciul vamal, autoritățile locale și instituțiile financiare. Percepția negativă este confirmată de Eurobarometrul din 2024: 94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este generalizat, mult peste media europeană.
În ciuda existenței unor instituții precum ANI, ANAP sau ANABI, raportul arată că România încă nu a reușit să construiască un regim funcțional de confiscare a bunurilor obținute prin corupție și că reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilitățile.
Raportul privind climatul investițional din România„Secțiunea 8. Corupția România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.
Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.
Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de prescripția răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.
Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a NRRP. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată infracțiunilor de mediu.
Sistemul informatic PREVENTAgenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă de verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Sistemul informatic PREVENT, o inițiativă condusă de ANI, identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor.
În 2024, sistemul PREVENT a analizat 19 592 de proceduri de achiziții publice. În acea perioadă, ANI a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese identificate de sistemul PREVENT, reprezentând 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții generale de supraveghere a achizițiilor și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile privind achizițiile rămân în sarcina entităților contractante. Entitățile statului, precum și beneficiarii publici și privați ai fondurilor UE sunt obligați prin lege să respecte legislația privind achizițiile publice și să utilizeze sistemul de achiziții electronice.
Legislația națională interzice mita și alte acte de corupțieAchizițiile sectoriale, inclusiv cele ale companiilor private din domeniul energiei și transporturilor, trebuie să respecte legile privind achizițiile publice și să se desfășoare prin intermediul site-ului web de achiziții electronice. Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate.
Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.
România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale.
Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare. În timp ce societățile pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, din 2017 guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.
În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă. Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale.
Atitudinea întreprinderilor față de corupțiePotrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC).
ONG-urile beneficiază de aceleași protecții legale ca orice altă organizație, dar ONG-urile implicate în investigarea corupției nu beneficiază de protecții suplimentare. Statele Unite salută participarea entităților din sectorul privat și public la programele și cursurile de formare în domeniul combaterii corupției. România este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.”
Articolul Raport al Departamentului de Stat al SUA: Investitorii s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România apare prima dată în Mediafax.
Procurorii au cerut „cel puțin 135 de luni de închisoare” și au solicitat instanței să-l amendeze pe Combs cu 500.000 de dolari, potrivit documentelor depuse la instanță, citate de Reuters. Judecătorul districtual american Arun Subramanian urmează să-l condamne pe Combs în cadrul unei audieri care va avea loc vineri în Manhattan.
Combs, în vârstă de 55 de ani, riscă până la 20 de ani de închisoare după ce, pe 2 iulie, un juriu l-a găsit vinovat, în urma unui proces de două luni, pentru două capete de acuzare de transport de prostituați masculini peste granițele statului pentru a se angaja în spectacole sexuale alimentate de droguri cu prietenele sale, în timp ce el privea, înregistra videoclipuri și se masturba.
Achitat de cele mai grave acuzațiiJuriul l-a achitat pe Combs de cele mai grave acuzații cu care se confrunta, trafic de persoane și trafic sexual, acuzații care i-ar fi putut aduce închisoarea pe viață. Combs a pledat nevinovat la toate acuzațiile și se așteaptă să facă apel împotriva condamnării sale.
Avocații săi apărători au cerut săptămâna trecută judecătorului să impună o pedeapsă de 14 luni, argumentând că Subramanian nu ar trebui să ia în considerare dovezile de abuz ale lui Combs asupra fostelor sale prietene, deoarece jurații l-au achitat de acuzația de constrângere la sex.
În baza unei astfel de sentințe, Combs ar fi eliberat până la sfârșitul anului, deoarece i s-ar fi luat în calcul timpul petrecut deja în închisoarea Metropolitan Detention Center din Brooklyn, după arestarea sa din 16 septembrie 2024.
În timpul procesului, procurorii au afirmat că Combs a constrâns două dintre fostele sale iubite să participe la spectacole, cunoscute uneori sub numele de „Freak Offs”. Ambele femei au mărturisit că Combs le-a agresat fizic și le-a amenințat că le va tăia sprijinul financiar dacă se vor opune întâlnirilor. Avocații lui Combs au susținut că nu există o legătură directă între ceea ce ei numesc violență domestică și participarea femeilor la „Freak Offs”, o strategie care a dus în cele din urmă la achitarea clientului lor de acuzațiile de trafic sexual și trafic de persoane.
Articolul Procurorii americani cer o pedeapsă de peste 11 ani pentru Sean „Diddy” Combs apare prima dată în Mediafax.
