„Comisia Juridică din Parlamentul European a făcut astăzi (n.r. – marți) un pas important aprobând opinia pe care am coordonat-o privind bugetul pentru justiție în viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027”, a transmis Negrescu pe Facebook.
Raportul transmite „un mesaj politic clar”, a subliniat acesta, care arată că „fără un sistem de justiție solid, independent și modern, nu putem vorbi despre o Europă puternică”.
Documentul solicită o finanțare de 800 de milioane de euro pentru programul dedicat justiției, aproape de trei ori mai mult față de bugetul actual, pentru creșterea accesului cetățenilor la actul de justiție, inclusiv în comunitățile vulnerabile, și pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare.
„Să consolidăm cooperarea europeană pentru combaterea criminalității și corupției transfrontaliere” și „să întărim capacitatea de răspuns în fața atacurilor cibernetice și să accelerăm digitalizarea justiției” sunt alte obiective incluse în raport.
Un punct al raportului arată importanța și necesitatea respectării prevederilor din tratatele europene.
„Am contestat ideea centralizării excesive a fondurilor și a comasării programelor prevăzute explicit în tratate, dacă acest lucru ar duce la diluarea sau chiar dispariția unor politici fundamentale precum coeziunea sau politica agricolă comună. Nu putem construi viitorul sacrificând echilibrul care a ținut Uniunea unită. Pentru mine, având și calitatea de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de transparență și combaterea corupției, acest dosar este despre încredere. Încrederea cetățenilor că drepturile lor sunt protejate. Încrederea că legea se aplică egal pentru toți. Încrederea că Europa rămâne un spațiu al justiției și al valorilor”.
Negrescu precizează că „negocierile pentru viitorul buget abia încep”. Potriv acestuia, direcțtia este una clară, anume „o Europă care investește în justiție investește, de fapt, în propria sa stabilitate și credibilitate”.
„Având în vedere geografia noastră, supraviețuirea Ucrainei ca stat independent, suveran și liber reprezintă un interes existențial pentru România și pentru țările NATO de pe flancul estic, de la Finlanda până la Turcia”, a mai spus Țoiu, într-un mesaj publicat ulterior pe X.
În cadrul mesajul, ministrul de Externe a subliniat transformarea sprijinului României, de la asistența umanitară la un efort de susținere consolidat.
„România participă la programul de achiziții de apărare PURL pentru Ucraina și a donat echipamente militare necesare pentru apărarea aeriană împotriva dronelor și rachetelor rusești – aceleași drone care au căzut în apropierea granițelor țării. De aceea, ajutăm la antrenarea piloților ucraineni, alături de piloții români și aliați, la centrul de antrenament F16 din România.”, transmite Țoiu.
De asemenea, a menționat și sprijinul economic: „România a contribuit și continuă să contribuie la reziliența societății ucrainene prin facilitarea exporturilor de cereale, furnizarea de sprijin energetic și multe altele”.
În plus, ministrul reiterează sprijinul Bucureștiului pentru aderarea rapidă a Ucrainei și Republicii Moldova la UE. „Cooperarea dintre România, Republica Moldova și Ucraina în formatul de la Odesa este expresia concretă a acestui efort politic coordonat”, notează Țoiu.
Știrea inițialăPentru a comemora patru ani de la începutul Războiului din Ucraina, Oana Țoiu a participat, alături de artistul Oleksyi Say, la inaugurarea instalației „Volya” („libertate” și „voință”) în incinta sediului NATO.
„Literele au fost recuperate dintr-un sat din regiunea Kherson, iar urmele războiului sunt exact de la invazia ruşilor”, se arată în mesajul publicat marți pe Facebook.
„Patru ani de la începutul războiului sunt şi patru ani de voință neînfrântă în lupta pentru libertate, iar lupta şi sacrificiul ucrainenilor contribuie şi la siguranța noastră”, mai transmite șefa diplomației de la București.
Ministrul a evidențiat și rolul României în sprijinirea refugiaților ucraineni încă din primele zile ale Războiul, subliniind că mobilizarea cetățenilor români din acea perioadă a fost o demonstrație de umanitate.
„În acele prime zile de agresiune a Rusiei, românii au fost un bun vecin, cu ușa deschisă pentru sute de mii de oameni care fugeau din calea războiului. Nu era vorba despre protocoale oficiale și tratate bilaterale, ci despre mii de români care și-au deschis casele, au oferit un ceai cald și o îmbrățișare unor semeni care, speriați, căutau o ieșire din calea ororilor. Am arătat atunci fața cea mai frumoasă a umanității noastre care este solidaritatea fără rezerve”, susține Țoiu.
Ministrul a avertizat împotriva unei păci rapide, declarând: „nu este de ajuns să vrem, iar cei care țin cu Rusia nu grăbesc pacea, ci vor un viitor în care un agresor nepedepsit va continua războaiele pe care şi le doreşte”.
În încheiere, Oana Țoiu a afirmat: „Suveranitatea Ucrainei este „linia roșie” nu doar pentru ei, ci pentru însăși ideea de libertate în Europa”, precizând: „Oricât de lungă ar fi iarna, primăvara vine întotdeauna pentru cei care nu încetează să creadă în libertate”.
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea și procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea au documentat activitatea celor trei bărbați, cercetați pentru trafic de droguri de mare risc.
Anchetatorii spun că, pe parcursul anului 2026, bărbatul de 31 de ani ar fi procurat, deținut și vândut droguri de mare risc, sub formă de substanțe cristaline, dar și canabis. Prețurile ar fi variat între 100 și 450 de lei.
Potrivit probelor, acesta s-ar fi aprovizionat cu substanțele interzise de la ceilalți doi bărbați.
Duminică, cei doi, de 26 și 27 de ani, au fost prinși în flagrant în localitatea Avram Iancu, județul Bihor, în timp ce ar fi transportat 110 grame de 4-CMC, drog de mare risc, care urmau să fie vândute pentru 4.000 de lei.
În aceeași zi, au fost făcute patru percheziții domiciliare. Polițiștii au ridicat peste 40 de grame de substanțe cristaline, o parte deja porționate și ambalate, 30 de grame de canabis, un cântar de precizie și alte probe.
Duminică, procurorii au dispus reținerea celor trei. Luni, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Potrivit Poliției Locale a Municipiului București, este vorba de un Corcodel mare (n.r. – Podiceps cristatus) căzut în zăpadă în curtea unei instituții aflată pe Șoseaua Olteniței. Cel mai probabil acesta a a zburat din Delta Văcărești aflată în apropiere și că căzut din cauza epuizării sau a condițiilor meteo.
Polițiștii arată că această pasăre are picioare poziționate mult spre spatele corpului, perfect adaptate pentru înot, dar inutile pentru elanul necesar decolării de la sol.
„Penajul colorat în formă de evantai de pe cap cu siguranță l-a scos în evidență pentru personalul de întreținere care a găsit superba pasăre. Odată ajuns pe zăpadă, micul <maratonist> al apelor a rămas captiv, fără nicio șansă de a-și relua zborul de unul singur. Imediat ce a primit apelul, Ștefan, polițist local cu vechime, a intervenit cu blândețe”, transmite Poliția locală.
Pasărea a fost capturată înfășurată într-un prosop pentru a-i diminua stresul, a poi a fost așezată într-o cușcă specială și dusă rapid la Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice, unde a fost preluată de un medic veterinar specializat în tratarea faunei sălbatice.
Primele verificări medicale nu au arătat fracturi sau leziuni la nivelul aripilor ori al membrelor.
Pasărea este ținută sub supravegherea veterinarilor, iar ulterior va fi eliberată în natură.
