Documentul, semnat de președintele organizației, Dr. Noni-Emil Iordache, este adresat prim-ministrului Ilie-Gavril Bolojan și ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke.
Reprezentanții sindicali susțin că proiectul conține intervenții majore asupra funcției publice și drepturilor angajaților din administrație, fiind vulnerabil din punct de vedere constituțional și riscând să producă blocaje administrative și conflicte sociale.
Proiectul de ordonanță conține intervenții care ating în profunzime funcția publică„Vă scriem nu doar ca organizație sindicală, ci ca oameni care cunosc administrația dinăuntru, în fiecare zi: în termene, în hârtii, în presiune, în responsabilități, în munca aceea care nu se vede, dar fără de care instituțiile nu funcționează.
Am analizat proiectul de ordonanță de urgență pe care vă grabiți să îl adoptați și, dincolo de titlul lui despre „capacitatea financiară a UAT”, el conține intervenții care ating în profunzime funcția publică, drepturi fundamentale și securitatea juridică. În forma actuală, apreciem că proiectul este vulnerabil constituțional, atât prin lipsa unei situații extraordinare reale, cât și prin riscul de a afecta stabilitatea funcției publice și predictibilitatea normelor.
Aveți numeroase avertismente de la doi miniștri cu privire la dispoziții neconstituționale și insistați să forțați dispozitiile legii fundamentale pentru un ego politic care nu are ce căuta în administrația publică.
Domnilor, a ignora aceste avertismente înseamnă a ocoli chiar opinia profesioniștilor din sistem, a celor care cunosc efectele reale ale acestor măsuri și care vor fi puși să repare, ulterior, consecințele unor decizii grăbite”, se menționează în document.
Sindicaliștii cer amânarea adoptării OUGOrganizația solicită explicit ca proiectul să nu fie adoptat în ședința Guvernului din 24 februarie 2026, argumentând că măsurile sunt complexe și afectează zeci de mii de raporturi de muncă și calitatea serviciilor publice: „nu e timpul pierdut dacă acest proiect este retras de pe ordinea de zi sau amânat”.
Potrivit scrisorii, adoptarea în regim de urgență „nu repară nimic, ci doar mută criza în instanțe, în conflicte sociale și în blocaje administrative”.
Sindicatul afirmă că nu există o situație extraordinară care să justifice emiterea unei ordonanțe de urgență, susținând că obiective precum deficitul bugetar, consolidarea fiscală sau digitalizarea sunt probleme structurale și previzibile, nu urgențe constituționale.
„Constituția permite O.U.G. doar în situații extraordinare”Scrisoarea avertizează că modificările propuse ar putea afecta stabilitatea funcției publice și securitatea juridică.
Reprezentanții angajaților subliniază că stabilitatea funcționarilor nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție pentru neutralitatea și continuitatea administrației.
Modificarea Codului administrativ prin OUG, fără dezbatere parlamentară și fără perioadă de adaptare, ar crea incertitudine și ar afecta predictibilitatea carierei în sistemul public:
„Constituția permite O.U.G. doar în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a demonstra urgența în preambul.
Or, argumentele invocate (deficit, consolidare fiscală, PNRR, eficientizare, digitalizare, reorganizare) sunt obiective generale, structurale și previzibile, nu extraordinare în sens constituțional. Mai mult: proiectul amestecă urgența cu oportunitatea politică.
Curtea Constituțională a spus constant că „oportun” nu înseamnă „urgent constituțional”, se arată în document.
Evaluarea bugetarilor poate deveni un instrument de abuzUn capitol important al criticilor vizează reforma evaluării profesionale a angajaților publici. Sindicaliștii consideră că formulările actuale permit evaluări bazate pe criterii vagi, precum „atitudini” sau „competențe manifestate”, fără standarde clare.
Potrivit documentului, obiectivele pot fi stabilite și modificate fără criterii riguroase, ceea ce poate duce la stabilirea unor ținte imposibil de atins și la sancționarea funcționarilor pentru neîndeplinirea acestora.
În contextul reducerii cheltuielilor de personal, sindicatul avertizează că evaluarea ar putea deveni „un mecanism de restructurare mascată”, nu un instrument de creștere a performanței.
„Faptul că obiectivele pot fi stabilite și apoi revizuite pe parcurs, fără criterii riguroase și fără garanții reale, creează un risc major generat de obiective disproporționate sau imposibile, urmate de sancționarea funcționarului pentru neatingerea lor. În practică, asta poate însemna o sancțiune mascată.
Mai mult, proiectul de act normativ pe care doriți să îl adoptați plasează noul sistem de evaluare într-un context declarat de reducere a cheltuielilor de personal. Asta transformă evaluarea, din instrument de management, într-un potențial mecanism de restructurare mascată. Evaluarea riscă să devină pretextul formal pentru eliminarea unor persoane, nu un instrument de creștere a performanței”, se menționează în document.
Guvernul ignoră problema retenției personalului, susțin sindicaliștiiScrisoarea invocă o notă guvernamentală din 19 februarie 2026 privind retenția personalului, care recunoaște pierderea angajaților valoroși din administrație din cauza diferențelor salariale și a tratamentelor neuniforme.
În acest context, introducerea unor evaluări cu efecte eliminatorii ar putea agrava criza de personal și reduce capacitatea administrativă.
Critici privind măsuri fiscale și sancțiuni
Sindicatul contestă și o serie de măsuri incluse în proiect:
Organizația subliniază că nu contestă necesitatea reformei, ci „graba, lipsa de claritate și riscul ca o reformă necesară să fie compromisă printr-o adoptare pripită”.
Apel către confederațiile sindicaleÎn final, sindicatul face apel la solidaritate sindicală, cerând confederațiilor să adopte poziții clare și să nu ignore proiecte care pot afecta echilibrul raporturilor de muncă din sectorul public.
Reprezentanții angajaților avertizează că acceptarea evaluărilor vagi și a restructurărilor mascate ar putea deschide calea extinderii acestor practici în întreg sectorul public.
După discuțiile apărute în spațiul public referitoare la existența unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituțională de Curtea Constituțională în data de 18 februarie 2026, Administrația Prezidențială a transmis explicații.
Astfel, potrivit Președinției, conform articolului 77, alineatul 3 din Constituția României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituționalitate poate fi promulgată de Președintele României doar după primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
„După primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Președintele României pentru promulgare”, potrivit Administrației Prezidențiale.
Venirea lui Denis Yanakov a fost determinată de accidentarea serioasă a lui Jayson Papeau. Atacantul francez a suferit o accidentare la nivelul genunchiului în cadrul meciului cu Dinamo București și va fi indisponibil pentru următoarele 3-4 luni.
Născut în 1999, Denis Yanakov evoluează pe banda stângă și se află la prima sa experiență în afara Ucrainei.
În ultima perioadă, Yanakov a jucat pentru Chernomorets Odessa și pentru Episentr, bifând 7 meciuri în actualul sezon al campionatului ucrainean.
Fost internațional de juniori, Yanakov a evoluat pentru naționala U17 a Ucrainei la Campionatul European.
Cota de piață a fotbalistului este estimată la 200.000 de euro, conform Transfermarkt.
Unirea Slobozia ocupă în prezent locul 14 în clasament, poziție ce duce la baraj.
„Comisia Juridică din Parlamentul European a făcut astăzi (n.r. – marți) un pas important aprobând opinia pe care am coordonat-o privind bugetul pentru justiție în viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027”, a transmis Negrescu pe Facebook.
Raportul transmite „un mesaj politic clar”, a subliniat acesta, care arată că „fără un sistem de justiție solid, independent și modern, nu putem vorbi despre o Europă puternică”.
Documentul solicită o finanțare de 800 de milioane de euro pentru programul dedicat justiției, aproape de trei ori mai mult față de bugetul actual, pentru creșterea accesului cetățenilor la actul de justiție, inclusiv în comunitățile vulnerabile, și pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare.
„Să consolidăm cooperarea europeană pentru combaterea criminalității și corupției transfrontaliere” și „să întărim capacitatea de răspuns în fața atacurilor cibernetice și să accelerăm digitalizarea justiției” sunt alte obiective incluse în raport.
Un punct al raportului arată importanța și necesitatea respectării prevederilor din tratatele europene.
„Am contestat ideea centralizării excesive a fondurilor și a comasării programelor prevăzute explicit în tratate, dacă acest lucru ar duce la diluarea sau chiar dispariția unor politici fundamentale precum coeziunea sau politica agricolă comună. Nu putem construi viitorul sacrificând echilibrul care a ținut Uniunea unită. Pentru mine, având și calitatea de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de transparență și combaterea corupției, acest dosar este despre încredere. Încrederea cetățenilor că drepturile lor sunt protejate. Încrederea că legea se aplică egal pentru toți. Încrederea că Europa rămâne un spațiu al justiției și al valorilor”.
Negrescu precizează că „negocierile pentru viitorul buget abia încep”. Potriv acestuia, direcțtia este una clară, anume „o Europă care investește în justiție investește, de fapt, în propria sa stabilitate și credibilitate”.
„Având în vedere geografia noastră, supraviețuirea Ucrainei ca stat independent, suveran și liber reprezintă un interes existențial pentru România și pentru țările NATO de pe flancul estic, de la Finlanda până la Turcia”, a mai spus Țoiu, într-un mesaj publicat ulterior pe X.
În cadrul mesajul, ministrul de Externe a subliniat transformarea sprijinului României, de la asistența umanitară la un efort de susținere consolidat.
„România participă la programul de achiziții de apărare PURL pentru Ucraina și a donat echipamente militare necesare pentru apărarea aeriană împotriva dronelor și rachetelor rusești – aceleași drone care au căzut în apropierea granițelor țării. De aceea, ajutăm la antrenarea piloților ucraineni, alături de piloții români și aliați, la centrul de antrenament F16 din România.”, transmite Țoiu.
De asemenea, a menționat și sprijinul economic: „România a contribuit și continuă să contribuie la reziliența societății ucrainene prin facilitarea exporturilor de cereale, furnizarea de sprijin energetic și multe altele”.
În plus, ministrul reiterează sprijinul Bucureștiului pentru aderarea rapidă a Ucrainei și Republicii Moldova la UE. „Cooperarea dintre România, Republica Moldova și Ucraina în formatul de la Odesa este expresia concretă a acestui efort politic coordonat”, notează Țoiu.
Știrea inițialăPentru a comemora patru ani de la începutul Războiului din Ucraina, Oana Țoiu a participat, alături de artistul Oleksyi Say, la inaugurarea instalației „Volya” („libertate” și „voință”) în incinta sediului NATO.
„Literele au fost recuperate dintr-un sat din regiunea Kherson, iar urmele războiului sunt exact de la invazia ruşilor”, se arată în mesajul publicat marți pe Facebook.
„Patru ani de la începutul războiului sunt şi patru ani de voință neînfrântă în lupta pentru libertate, iar lupta şi sacrificiul ucrainenilor contribuie şi la siguranța noastră”, mai transmite șefa diplomației de la București.
Ministrul a evidențiat și rolul României în sprijinirea refugiaților ucraineni încă din primele zile ale Războiul, subliniind că mobilizarea cetățenilor români din acea perioadă a fost o demonstrație de umanitate.
„În acele prime zile de agresiune a Rusiei, românii au fost un bun vecin, cu ușa deschisă pentru sute de mii de oameni care fugeau din calea războiului. Nu era vorba despre protocoale oficiale și tratate bilaterale, ci despre mii de români care și-au deschis casele, au oferit un ceai cald și o îmbrățișare unor semeni care, speriați, căutau o ieșire din calea ororilor. Am arătat atunci fața cea mai frumoasă a umanității noastre care este solidaritatea fără rezerve”, susține Țoiu.
Ministrul a avertizat împotriva unei păci rapide, declarând: „nu este de ajuns să vrem, iar cei care țin cu Rusia nu grăbesc pacea, ci vor un viitor în care un agresor nepedepsit va continua războaiele pe care şi le doreşte”.
În încheiere, Oana Țoiu a afirmat: „Suveranitatea Ucrainei este „linia roșie” nu doar pentru ei, ci pentru însăși ideea de libertate în Europa”, precizând: „Oricât de lungă ar fi iarna, primăvara vine întotdeauna pentru cei care nu încetează să creadă în libertate”.
