Tastatura are format tenkeyless (TKL) și dispune de switch-uri hot-swappable compatibile cu standardele 3-pin și 5-pin, permițând schimbarea rapidă. Din fabrică este echipată cu switch-uri lineare LEOBOG Seiya 5-pin, testate pentru până la 60 de milioane de apăsări, care oferă un răspuns lin și un sunet uniform, plăcut la utilizare.
Sistemul de montare gasket contribuie la un feedback mai moale, cu amortizarea zgomotului de tastare, ceea ce face tastatura potrivită pentru utilizare pe termen lung, cu nivel redus de oboseală auditivă și tactilă.
Citeşte comunicatul integral AICI
Articolul GXTrust lansează tastatura mecanică Xyra TKL Gasket cu switch-uri hot-swappable și design orientat spre personalizare apare prima dată în Mediafax.
Jucătoarea spaniolă de tenis Paula Badosa, în vârstă de 27 de ani, a anunțat marți că își va întrerupe activitatea competițională până în 2026 din cauza problemelor medicale, marcând a 37-a retragere din cariera sa profesională.
Badosa, clasată pe 2 mondial în aprilie 2022 și în prezent pe locul 18 WTA, a acuzat o accidentare nouă la piciorul stâng, după ce recent se reîntorsese pentru a juca în echipa Spaniei la Billie Jean King Cup.
„Nu contează câte obstacole apar în calea mea, vă promit că voi continua să lupt, să împing limitele și să găsesc o cale să revin. Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul vostru – energia și iubirea voastră înseamnă enorm pentru mine. Ne vedem în 2026”, a scris jucătoarea pe rețelele de socializare.
În circuitul WTA, Paula Badosa jucase ultima oară la turneul de Grand Slam de la Wimbledon, unde a pierdut în primul tur împotriva britanicei Katie Boulter.
Articolul Jucătoarea spaniolă de tenis Paula Badosa își ia o pauză până în 2026, din cauza accidentărilor apare prima dată în Mediafax.
La finalul discuției, cei doi lideri au subliniat colaborarea strânsă dintre NATO și UE în domeniul securității și apărării. Rutte a evidențiat importanța inițiativei „Zidul dronelor”, menită să protejeze spațiul aerian european, după incidente recente din Polonia, Estonia și Danemarca, potrivit unui comunicat de presă.
„Trebuie să ne păstrăm cerul în siguranță. Și am văzut în ultimele două săptămâni ce s-a întâmplat cu dronele din Polonia, cu MIG-31-urile din Estonia, dar și ce se întâmplă acum în Danemarca. În Danemarca, încă evaluăm. Dar când vine vorba de Polonia și Estonia, este clar că sunt rușii. Totuși, evaluăm dacă este intenționat sau nu. Dar chiar dacă nu este intenționat, este nechibzuit și inacceptabil. Așadar, trebuie să ne protejăm cerul. Inițiativa Zidul dronelor este oportună și necesară, pentru că, în cele din urmă, nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a elimina dronele, care costă doar câteva mii de dolari. Avem nevoie de zidul dronelor”, declarat șeful NATO.
De asemenea, liderii au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, considerată „prima linie de apărare” a Europei, prin furnizarea de arme și sprijin financiar. Cooperarea la toate nivelurile dintre NATO și UE are ca scop creșterea eficienței și securității colective, a fost concluzia celor doi lideri NATO și UE.
Articolul NATO și UE intensifică cooperarea pentru securitatea aeriană și sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Italianul Jannik Sinner și-a menținut recordul perfect în meciurile directe împotriva australianului Alex de Minaur, învingându-l marți cu 6-3, 4-6, 6-2, în semifinalele China Open. Victoria îl propulsează pe italian în cea de-a 30-a finală la nivel ATP și în a noua finală consecutivă pe hard.
Sinner este al doilea jucător, după Novak Djokovic (2012-2015), care reușește să ajungă în trei finale consecutive la Beijing, după succesul din 2023 și înfrângerea în fața lui Carlos Alcaraz în 2024. În finala de miercuri, jucătorul de pe locul 2 mondial îl va întâlni pe învingătorul dintre Daniil Medvedev și Learner Tien.
De Minaur, care a obținut cele mai multe victorii pe hard la nivel ATP în 2025 (34), nu a reușit să treacă de Sinner, care l-a dominat în primul și al treilea set cu agresivitate de la linia de pe fundul terenului.
Australianul a câștigat doar al doilea set împotriva numărului 2 mondial, însă Sinner și-a revenit rapid, încheind meciul după două ore și 20 de minute.
Cu această performanță, de Minaur urcă pe locul 7 în clasamentul anului, apropiindu-se de calificarea la Turneul Campionilor, în timp ce Sinner încearcă să-și mențină ritmul în lupta cu spaniolul Carlos Alcaraz pentru locul 1 în clasamentul final al sezonului.
Articolul Jannik Sinner îl învinge pe Alex de Minaur și se califică în a 30-a sa finală ATP, la Beijing apare prima dată în Mediafax.
Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să aloce 169 milioane de lei pentru partidele politice, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), și doar 140,5 milioane Ministerului Educației și Cercetării (MEC), potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetară, publicat luni în transparență decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Suma destinată Educației nu reprezintă fonduri pentru investiții noi, ci este alocată în principal pentru acoperirea unor restanțe din proiectele finanțate prin PNRR, aflate deja în derulare.
Priorități controversateCu alte cuvinte, Guvernul a ales să dea bani în plus partidelor politice, „pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, după ce alegerile s-au încheiat, în timp ce educația și cercetarea trebuie să se descurce cu bugete mici, tocmai într-o perioadă în care se aplică măsuri dure de economisire prin așa-numita „Lege Bolojan”.
Cei 169 milioane lei se adaugă bugetului deja aprobat al AEP, ceea ce ridică totalul fondurilor pentru decontarea campaniei partidelor politice la 685 milioane lei în 2025, potrivit calculelor bazate pe Legea bugetului și proiectul de rectificare.
Domeniul Cercetării este printre marii perdanți ai acestei rectificări bugetare. „În timp ce educația își vede limitată capacitatea de investiții și dezvoltare, cercetarea fiind afectată cu o scădere de 1,3% din buget pe credite bugetare și de peste 6% pe credite de angajament, fondurile pentru finanțarea partidelor cresc, fiind mai mari decât suplimentările nete alocate ministerului responsabil cu școala și cercetarea”, arată analiza edupedu.ro.
România are deja cel mai mic buget pentru cercetare din Uniunea Europeană, iar numeroase proiecte riscă să fie blocate din lipsă de finanțare.
Ce ar fi putut face statul cu 854 de milioane de lei? Ar fi fost suficienți bani pentru a construi mai mult de 70 de școli moderne, a plăti 216.000 de salarii minime (inclusiv taxele), sau a dota cu tablete peste o jumătate de milion de elevi.
Fără bani pentru proiecte noiPoate cel mai grav efect al acestei rectificări bugetare este reducerea drastică a creditelor de angajament, adică a plafonului maxim până la care Ministerul Educației poate semna contracte pentru proiecte viitoare. La nivelul întregului minister, acestea scad cu 1,99 miliarde lei, dintre care 380 milioane lei sunt tăiați de la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar 360 milioane lei de la categoria „alte cheltuieli”.
Educația pierde pe două fronturi: investiții și personalMăsura afectează direct capacitatea de investiție a ministerului: chiar dacă plățile erau planificate pentru anii următori, proiectele nu mai pot fi lansate. Practic, Ministerul Educației este forțat să se ocupe strict de gestionarea prezentului, fără posibilitatea de a planifica sau construi viitorul.
Pe lângă acest blocaj investițional, Educația este și singurul domeniu care suferă tăieri la capitolul cheltuieli de personal. Potrivit edu.ro, „Ministerul Educației a fost singurul minister care a luat măsuri de limitare a cheltuielilor de personal pentru angajații pe care îi are în subordonare, angajații din școli și inspectorate școlare, până în prezent”.
Articolul Guvernul Bolojan alocă mai mulți bani partidelor politice decât educației la prima rectificare bugetară apare prima dată în Mediafax.
Amânarea vine pe fondul protestelor magistraților.
Este pentru a doua oară când judecătorii amână acest proces, după amânarea din 1 septembrie, scrie gandul.ro.
Până la finalul protestului, doar dosarele în care trebuie să se pronunțe cu privire la drepturi și libertăți, adică arestări preventive sau prelungiri de măsuri preventive, vor fi judecate.
Călin Georgescu va încerca să conteste rechizitoriul și să întoarcă dosarul la procurori, urmând să se decidă prelungirea ori înlocuirea măsurii de control judiciar care îl vizează.
Georgescu, care s-a plasat pe primul loc la primul tur al alegerile prezidențiale anulate din 2024, este acuzat de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, și pentru promovarea, în public, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, începând din iunie 2020.
Fostul candidat prezidențial se află sub control judiciar din 26 februarie 2025, având interdicția de a candida la alegerile prezidențiale repetate în mai 2025, de a părăsi țara fără încuviințarea autorităților judiciare și de a mai posta pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
El este acuzat și pentru că a efectuat salutul legionar în public și că l-ar fi imitat pe mareșalul Ion Antonescu. Potrivit legii, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Pe numele fostului candidat prezidențial naționalist mai sunt deschise și alte anchete la Parchetul GeneralGeorgescu va cere întoarcerea dosarului la Parchet pe motiv ca probele procurorilor nu sunt solide. El este acuzat și și trimis în judecată pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale după ce ar fi plănuit o acțiune de destabilizare în Capitală, împreună cu Horațiu Potra și mercenarii lui.
Potrivit comunicatului Ministerului Justiției, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat arestarea, la solicitarea statului român, a lui Horațiu Potra, a fiului și nepotului său, aflați pe teritoriul acestui stat. Cei trei se află în prezent în custodia autorităților din Emirate, în vederea parcurgerii procedurilor judiciare de extrădare. Liderul mercenarilor ar putea fi extrădat din Dubai pentru a fi judecat alături de Georgescu.
Articolul Procesul lui Călin Georgescu a fost amânat din cauza protestului magistraților apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, salută planul de pace prezentat de Donald Trump pentru Gaza, pe care îl consideră „o oportunitate reală” de a opri războiul și de a facilita eliberarea ostaticilor și acordarea de ajutor umanitar populației din regiune.
„Salut efortul semnificativ al președintelui Trump, reflectat în planul de pace prezentat ieri (luni – n.r.). Acest plan oferă o oportunitate reală de a pune capăt războiului din Gaza, asigurând eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și furnizarea de ajutor umanitar vital pentru populația din Gaza”, a scris Nicușor Dan pe platforma X.
I welcome President Trump’s @realDonaldTrump significant effort towards achieving peace in Gaza, as reflected in the peace plan presented yesterday.
This plan offers a real opportunity to end the war in Gaza, ensuring the immediate release of all hostages and the supply of vital…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) September 30, 2025
Șeful statului a subliniat că România rămâne angajată în sprijinirea păcii și stabilității durabile în Orientul Mijlociu, precizând că țara noastră va continua să colaboreze îndeaproape cu Uniunea Europeană, Statele Unite și alți parteneri internaționali „pentru un angajament constructiv și un viitor de securitate și pace pentru toate popoarele din regiune”.
Președintele Donald Trump a ieșit luni din discuțiile cu premierul israelian Benjamin Netanyahu declarând că sfârșitul războiului din Gaza este mai aproape ca niciodată, după ce Netanyahu a fost de acord cu un plan în 20 de puncte care stabilește parametrii unui armistițiu, potrivit CNN.
Articolul Nicușor Dan, mesaj de susținere față de eforturile lui Trump pentru obținerea păcii în Fâșia Gaza apare prima dată în Mediafax.
La intrare, Tristan Tate le-a spus jurnaliștilor că cine crede în toate acuzațiile care i s-au adus de-a lungul timpului are un nivel de inteligență redus.
„Din fericire, voi scăpa de toate dosarele și acuzațiile împotriva mea. Am fost acuzat în România, Polonia, Statele Unite, în aproape fiecare țară din lume, timp de 3 ani și jumătate, aproape 4. Când am fost arestat aici în România, în aprilie 2022, eram în top 10 cei mai bogați oameni din România. Și uite așa am decis să răpesc pe cineva. Cine crede în toate prostiile acestea are un nivel de inteligență redus”, a spus Tristan Tate la intrarea în sediul DIICOT, potrivit gandul.ro.
Andrew şi Tristan Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, au fost trimişi în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sistem informatic, lovire sau alte violenţe.
Ulterior, în decembrie 2024, instanţele au anulat rechizitoriul procurorilor, iar dosarul s-a întors la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale.
Andrew Tate, în vârstă de 38 de ani, se autoproclamă „misogin” și susţine că a făcut milioane de euro din social media, în ciuda faptului că a fost interzis anterior de pe platformele sociale pentru opiniile sale.
El şi Tristan Tate, care are 36 de ani, sunt acuzaţi de trafic de persoane şi de formarea unui grup organizat pentru a exploata sexual femei din România. Andrew Tate este, de asemenea, acuzat de viol. Fraţii fac subiectul unei anchete separate în Regatul Unit privind acuzaţii de viol şi trafic de persoane
Articolul Gândul: Frații Tate s-au prezentat la DIICOT. Ce spune Tristan despre acuzații apare prima dată în Mediafax.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, explorează modalități de a depăși opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE, propunând ca deschiderea capitolelor de negociere să fie aprobată prin majoritate calificată, nu prin consens total.
Această reformă ar permite Ucrainei și Moldovei să avanseze în procesul de aderare chiar dacă state membre individuale continuă să blocheze anumite decizii, în contextul în care Ungaria, condusă de Viktor Orban, s-a opus constant integrării Kievului în blocul european.
Suedia: Încă nu s-a ajuns la un acord privind avioanele Gripen pentru UcrainaSuedia și Ucraina nu au ajuns la o decizie clară privind livrarea avioanelor de luptă Gripen, deși discuțiile continuă de mai mult timp. Autoritățile suedeze au precizat că, deocamdată, nu există un acord concret, iar Ucraina continuă să opereze F-16 și Mirage 2000 în procesul de modernizare a Forțelor Aeriene.
Atacurile rusești ucid 9 civili și rănesc 15 în UcrainaÎn ultimele 24 de ore, atacurile rusești au ucis cel puțin nouă civili și au rănit 15 alții în mai multe regiuni din Ucraina.
Forțele ruse au lansat 65 de drone și dispozitive decoy, iar apărarea ucraineană a interceptat 46 dintre ele, însă 19 au ajuns la ținte, provocând victime în Sumî, Donețk, Herson, Dnipropetrovsk și Cernihiv.
Au fost raportate pierderi întregi de familii și întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică.
Polonia continuă să finanțeze Starlink pentru UcrainaPolonia va continua să susțină sistemul de comunicații Starlink în Ucraina, după ce președintele Karol Nawrocki a semnat legislația aferentă. Peste 29.000 dintre cele peste 50.000 de terminale Starlink din Ucraina au fost furnizate de Varșovia, asigurând conectivitatea esențială pentru spitale, școli și infrastructura critică în timpul războiului.
Atac cu dronă rusească ucide o familie întreagă în regiunea SumîUn atac cu dronă lansat de Rusia în noaptea de 30 septembrie a lovit o locuință din satul Chernechchyna, regiunea Sumî, ucigând o familie întreagă. Victimele sunt un cuplu și cei doi copii ai lor de patru și șase ani, trupurile fiind recuperate de salvatori dintre ruine.
Zelenski cere producție maximă de drone și rachetePreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca producătorii ucraineni de drone și rachete să funcționeze la capacitate maximă, subliniind că infrastructura internă nu este exploatată suficient și insistând că statul trebuie să plaseze comenzi reale și să finanțeze producția.
Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform.
Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție.
Putin susține că Rusia câștigă „lupta dreaptă” din UcrainaPreședintele Vladimir Putin a afirmat că forțele ruse „ies în ofensivă” și se impun într-o „luptă dreaptă” în Ucraina. El a prezentat conflictul ca pe un efort comun al întregii Rusii, menit să apere „unitatea destinului istoric” al țării.
Kiev și aliații occidentali resping această retorică și descriu războiul ca pe o agresiune neprovocată cu scop imperialist.
În ciuda inițiativelor diplomatice recente, Moscova continuă să dețină aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, fără perspective clare de încetare a ostilităților.
Europa nu mai este în pace cu Rusia, afirmă cancelarul germanCancelarul german Friedrich Merz a declarat că Europa „nu este în război, dar nici nu mai este în pace” în relația cu Rusia.
Merz a spus că Moscova duce „un război împotriva democrației și libertății”, cu scopul de a slăbi Uniunea Europeană. Incidentul recent cu dronele rusești în mai multe state europene confirmă nivelul de risc și nevoia unei reacții unitare din partea NATO.
Președintele Poloniei propune lege privind negarea masacrului de la VolînPreședintele polonez Karol Nawrocki a depus un proiect de lege care prevede sancțiuni pentru răspândirea „afirmațiilor false” despre masacrul de la Volîn și despre crimele comise de anumite grupări ucrainene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Inițiativa include și echivalarea simbolurilor UPA cu cele naziste și comuniste, precum și măsuri mai dure privind cetățenia și trecerile ilegale ale frontierei.
Specialiști ucraineni la exerciții antidronă în DanemarcaMilitari ucraineni au ajuns în Danemarca pentru a participa la exercițiul comun „Wings of Defense”, dedicat contracarării dronelor. Antrenamentele vin după mai multe incidente în care obiecte aeriene neidentificate au încălcat spațiul aerian danez.
Ele au provocat inclusiv închiderea temporară a unor aeroporturi.
Pe durata unei săptămâni, specialiștii ucraineni și forțele daneze vor desfășura misiuni și vor face schimb de experiență, consolidându-și capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.315. Costa vrea să evite veto-ul Ungariei privind aderarea Ucrainei la UE / Putin: Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Vestea vine înaintea summitului informal al UE de la Copenhaga din 1 octombrie, unde liderii vor discuta potențialele reforme ale procesului decizional unanim al blocului pentru admiterea de noi membri, scrie The Kyiv Independent.
Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, unul dintre puținii lideri europeni care au menținut relații strânse cu Moscova de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, s-a opus în mod constant aderării Ucrainei și a blocat deciziile în acest sens.
Veto-ul UngarieiDeoarece cererea de aderare a Ucrainei este asociată cu cea a Moldovei, veto-ul Ungariei a blocat și eforturile Chișinăului de a adera la UE.
Costa propune o schimbare în modul în care sunt gestionate negocierile de aderare, permițând deschiderea „grupurilor” de negociere – capitole juridice și politice cheie în procesul de aderare – să fie aprobate cu majoritate calificată, în loc să se solicite un consens deplin, potrivit surselor Politico.
Deși închiderea finală a acestor grupuri ar necesita în continuare un acord unanim, reforma ar permite Ucrainei și Moldovei să continue progresele în materie de reforme UE, în ciuda opoziției unor state membre individuale.
Costa ar fi discutat propunerea cu mai mulți lideri ai UE în timpul unei recente vizite diplomatice în capitalele europene și în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a raportat mass-media.
Aderarea Ucrainei și MoldoveiComisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova în noiembrie 2023, iar Consiliul European a aprobat această recomandare o lună mai târziu.
Procesul de aderare la UE împarte legislația UE în șase „grupuri de negociere” tematice, fiecare grupând capitolele conexe cu care țările candidate trebuie să se alinieze.
Ucraina a lansat oficial negocierile de aderare la UE în iunie 2024, dar niciunul dintre cele șase grupuri nu a fost încă deschis.
În mai, Kievul a anunțat că a finalizat toate procedurile interne pentru lansarea primului grup, iar Zelenski a declarat în ianuarie că „obiectivul ambițios” al Ucrainei era să deschidă aproape toate grupurile de negociere până la sfârșitul anului 2025.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a sosit luni în Ucraina, în timp ce țara încheie procesul de evaluare legislativă, un pas cheie în promovarea candidaturii sale la aderarea la UE.
Articolul Aderarea Ucrainei la UE, împiedicată de veto-ul Ungariei. Consiliului European caută alternative apare prima dată în Mediafax.
