„Am reușit împreună și am protejat securitatea energetică a țării noastre. De mâine (vineri, 7 august n.r.) nu mai este necesară reducerea voluntară a consumului”, a transmis Péter Magyar pe rețelele social, potrivit 24.hu.
Premierul a precizat că va prezenta vineri dimineață deciziile grupului guvernamental care gestionează criza energetică.
Cum au redus ungurii consumul de energieApelul la reducerea consumului a fost lansat după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea centralei nucleare de la Paks, care folosește apa fluviului pentru răcire.
La sfârșitul lunii iulie, Magyar avertiza că scăderea nivelului Dunării ar putea duce chiar la oprirea centralei. Paks nu s-a oprit însă complet, dar producția de energie electrică a fost redusă semnificativ.
Guvernul a cerut populației să își reducă voluntar consumul de electricitate în intervalul 17.00-22.00. Oamenii au fost îndemnați ca, pe cât posibil, să evite în aceste ore folosirea mașinilor de spălat și a aparatelor de aer condiționat, încărcarea mașinilor electrice și utilizarea altor echipamente cu un consum ridicat.
Marilor consumatori de energie le-a fost solicitat, de asemenea, să își reducă activitatea în perioadele critice.
Efortul a avut efect asupra consumului. În ultimele zile, gospodăriile și companiile au redus împreună consumul de electricitate cu aproximativ 600-700 MW pe zi în intervalul de vârf. Printre măsurile luate s-au numărat și suspendarea transportului feroviar de marfă în anumite ore și oprirea iluminatului decorativ al unor clădiri din Budapesta.
Criza se atenuează, dar problemele rămânAnunțul privind încetarea reducerii voluntare a consumului arată o ameliorare a situației energetice, însă problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării nu au dispărut.
Experții avertizează că atenuarea situației de criză nu înseamnă și dispariția problemelor ecologice.
Nivelul redus al Dunării continuă să producă dificultăți și pentru navigație. Mai multe sectoare ale fluviului din Ungaria au devenit prea puțin adânci pentru navigația comercială în condiții normale, iar navele de marfă sunt nevoite, în unele cazuri, să își reducă substanțial încărcătura.
O schimbare a vremii ar putea îmbunătăți situația. Ploile au ajuns în bazinul alpin al Dunării, inclusiv în Austria, iar apa provenită din precipitații este așteptată să ducă la creșterea nivelului fluviului în Ungaria în următoarele zile. Joi se raporta o creștere de aproximativ 3 centimetri în 24 de ore la Budapesta și Paks.
Agenția Spațială din Coreea de Sud (Korea Aerospace Research Institute – KARI) a publicat primele imagini surprinse de sonda lunară Danuri după impactul accidental al unui segment superior al unei rachete Falcon 9 aparținând SpaceX. Potrivit AP, sonda a survolat zona imediat după coliziunea produsă miercuri și a realizat mai multe fotografii din orbită, comparând aspectul terenului înainte și după impact.
Un crater nou și o urmă vizibilă pe suprafața LuniiImaginile arată că zona lovită este acum mult mai întunecată decât în fotografiile realizate anterior. Potrivit cercetătorilor sud-coreeni, impactul a săpat un crater și a aruncat în jur cantități importante de praf și roci lunare. Fotografiile „înainte și după” permit observarea directă a modificărilor produse pe suprafața Lunii în urma coliziunii.
Cum a ajuns racheta să lovească LunaSegmentul de rachetă provenea din lansarea, realizată anul trecut, a două module private destinate explorării Lunii. După încheierea misiunii, treapta superioară a rămas în spațiu, iar activitatea solară și influența gravitațională au modificat treptat traiectoria acesteia, trimițând-o pe un curs de coliziune cu Luna. Impactul s-a produs cu aproximativ 8.700 km/h (5.400 mph).
Lansare racheta Falcon 9 SpaceX din Florida. Sursa foto: X
NASA va analiza zona impactuluiAgenția spațială americană a anunțat că sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) va survola săptămâna viitoare locul impactului pentru a documenta în detaliu craterul și efectele produse asupra suprafeței lunare. Misiunea ar putea oferi cele mai clare imagini de până acum ale coliziunii și va ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine modul în care astfel de impacturi modifică relieful Lunii.
Marile case de discuri, printre care Sony Music, Universal Music Group și Warner Music Group, solicită înăsprirea regulilor privind includerea melodiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale în clasamentele muzicale oficiale, potrivit theviolinchannel.com.
Companiile susțin că piesele create cu AI nu ar trebui excluse complet, însă acestea ar trebui să îndeplinească anumite condiții pentru a putea concura alături de creațiile artiștilor.
Trei condiții pentru melodiile create cu AIPropunerea, susținută de Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI), stabilește trei criterii pe care o piesă trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibilă în topurile muzicale:
1 – serviciul de inteligență artificială utilizat trebuie să fie autorizat și să respecte legislația;
2 – melodia trebuie să fie creată în mod substanțial de un om, iar contribuția umană să rămână elementul principal;
3 – piesa nu trebuie să ridice suspiciuni privind manipularea numărului de ascultări sau a clasamentelor.
Dacă aceste reguli vor fi adoptate, multe dintre melodiile generate aproape integral de platforme de inteligență artificială nu vor mai putea fi incluse în topurile oficiale.
Industria muzicală își intensifică ofensiva împotriva AIInițiativa vine într-un moment în care conflictul dintre industria muzicală și dezvoltatorii de inteligență artificială se amplifică.
Recent, Sony Music a deschis un nou proces împotriva companiei Udio, pe care o acuză că ar fi folosit fără permisiune peste 30.000 de melodii preluate de pe YouTube pentru antrenarea modelelor sale de inteligență artificială.
În paralel, Asociația Industriei Înregistrărilor din America (RIAA) și IFPI promovează introducerea unor etichete speciale pe platformele de streaming, astfel încât utilizatorii să poată identifica ușor piesele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Topurile trebuie să celebreze creativitatea umană”Victoria Oakley, directorul general al IFPI, a declarat că topurile muzicale nu măsoară doar succesul comercial al unei piese, ci și performanța artistică a creatorilor.
„Topurile oficiale celebrează creativitatea umană. Ca fani, vrem să recunoaștem realizările artiștilor care creează muzica pe care o iubim și este firesc ca aceste clasamente să continue să pună în valoare creațiile în care creativitatea umană rămâne elementul central”, a afirmat aceasta.
Potrivit IFPI, inteligența artificială poate deveni un instrument valoros pentru artiști atunci când este utilizată legal și cu respectarea drepturilor de autor.
Organizația susține însă că tehnologia nu ar trebui să avantajeze sistemele care folosesc fără acord operele muzicienilor pentru a-și antrena modelele AI.
Propunerea face parte din eforturile industriei muzicale de a stabili reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale, pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în procesul de creare și distribuție a muzicii.
Meta, compania care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads, a fost obligată de un judecător din statul american New Mexico să plătească încă 567 de milioane de dolari într-un proces privind siguranța copiilor pe platformele sale.
Decizia reprezintă cea mai mare sancțiune aplicată până acum companiei într-un astfel de caz.
Noua amendă se adaugă unei sancțiuni de 375 de milioane de dolari dispuse anterior în același dosar, astfel că Meta trebuie să achite în total 942 de milioane de dolari.
Judecător: Meta este o „problemă de interes public”Judecătorul Bryan Biedscheid a apreciat că efectele platformelor Meta asupra copiilor sunt comparabile cu poluarea produsă de o fabrică, calificând compania drept o „problemă de interes public” („public nuisance”), un concept juridic folosit pentru situații care afectează sănătatea și siguranța întregii societăți.
În motivarea deciziei, magistratul a arătat că algoritmii Meta ar fi direcționat în mod repetat utilizatorii minori către conținut dăunător și i-ar fi expus la materiale cu caracter sexual și la contacte cu prădători sexuali.
Potrivit instanței, efectele acestor practici nu se limitează la platformele online, ci se răsfrâng asupra familiilor, școlilor, spitalelor și autorităților.
Meta va contesta deciziaMeta a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că o va ataca în apel.
Compania susține că investește constant în măsuri de protejare a utilizatorilor și că este transparentă în privința dificultăților de identificare și eliminare a conținutului periculos și a persoanelor rău intenționate.
Reprezentanții Meta afirmă că au încredere în măsurile implementate pentru protecția adolescenților și consideră că acuzațiile formulate împotriva companiei denaturează faptele.
Banii vor finanța programe pentru protecția copiilorInstanța a decis ca cele 567 de milioane de dolari să fie direcționate către un fond destinat reducerii efectelor negative produse asupra copiilor.
Din această sumă, aproximativ 420 de milioane de dolari vor finanța servicii de sănătate mintală și programe de sprijin pentru copiii afectați, iar restul banilor vor fi utilizați pentru campanii de prevenire și instruirea profesorilor și a specialiștilor din domeniul sănătății.
Noi obligații pentru MetaJudecătorul a impus companiei și o serie de măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor pe platformele sale.
Printre acestea se numără interzicerea recomandării conturilor utilizatorilor sub 18 ani către adulți, blocarea mesajelor directe între adulți și minori necunoscuți, interzicerea distribuirii de imagini cu nuditate de către utilizatorii minori și aplicarea unei politici de toleranță zero pentru adulții implicați în exploatarea sexuală a copiilor.
De asemenea, Meta trebuie să elimine afișarea numărului de aprecieri („like-uri”) pentru utilizatorii sub 18 ani, să oprească notificările automate pe timpul nopții și în timpul programului școlar și să introducă o limită obligatorie de utilizare de 90 de ore pe lună pentru conturile minorilor pe Facebook și Instagram.
ContextProcesul din New Mexico a fost deschis în 2023 de autoritățile statului american, iar Meta se confruntă în prezent cu mii de procese similare în Statele Unite.
Săptămâna viitoare, compania urmează să fie judecată într-un nou proces în California, intentat de procurorii generali din aproape 40 de state americane pentru presupuse încălcări ale legislației privind protecția copiilor și a datelor personale.
Zeci de persoane au participat joi la evenimentul „Married for a Day” („Căsătoriți pentru o zi”), organizat în cadrul festivalului Amsterdam Pride.
Participanții s-au aliniat într-o biserică decorată în nuanțe de roz pentru a celebra simbolic căsătoria, chiar dacă uniunea este valabilă doar pe durata evenimentului.
25 de ani de la primele căsătorii gayInițiativa face parte din programul anual al Amsterdam Pride și marchează 25 de ani de la primele căsătorii între persoane de același sex recunoscute legal în lume, oficiate chiar în capitala Olandei.
Organizatorii spun că evenimentul își propune să celebreze diversitatea, egalitatea și dreptul fiecărei persoane de a iubi și de a-și exprima liber identitatea, într-un oraș considerat un simbol al drepturilor comunității LGBTQ+.
Amsterdam a intrat în istorie în 2001, când Țările de Jos au devenit primul stat din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex, un moment care a influențat ulterior legislația din numeroase alte țări.
Trump are 80 de ani, dar pare că, pur și simplu, acesta îmbătrânește invers, relatează presa americană.
Recentul discurs din Las Vegas al președintelui american a stârnit dezbateri vii în mediul online, iar întrebarea nu a fost din tematica discursului, ci una singură, mult mai prozaică: ce se întâmplă cu părul lui Trump? Arată pur și simplu demențial!
E blond, e des, e strălucitor, pare rupt din reclame.
Miercuri, părul arăta diferit față de marțiDe miercuri, de când a vorbit la Rock Resort, în Las Vegas, despre conflictele comerciale cu guvernul canadian, online-ul nu a încetat să dezbată.
El însuși un personaj, părul său des, bogat, se juca dezinvolt cu adierile vântului sau cu mișcarea naturală a corpului, suficient ca audiența să croșeteze speculații după speculații.
Observatorii din online au observat că nuanța de galben era miercuri mai deschisă decât de obicei, ba chiar mai deschisă decât cu o zi înainte, când fusese la emisiunea „News at night” de la Fox.
„Are mai mult volum decât normal”Jurnalistul Aaron Rupar, cunoscut în online drept una dintre cele mai puternice voci progresiste, s-a întrebat pe X: „Oare Trump are perucă sau ce naiba se întâmplă aici?”
Într-o altă postare, semnala: „Părul lui Trump, ăă, are mai mult volum decât în mod normal”.
La toate reacțiile din online, Trump a simțit nevoia să reacționeze: „Nu mă interesează ce spune lumea. Aceasta e o dovadă că președintele îmbătrânește în sens invers. Părul lui arată absolut uimitor astăzi”.
Până și democrații sunt neliniștițiLa toate astea, chiar și reprezentanți ai Partidului Democrat au intervenit cu o poză în care părul lui Trump era vizibil mai subțire și mai cenușiu. „Acesta era părul lui Trump acum mai puțin de trei luni”, scrie un cont.
Duminică, părul președintelui care se îmbarca labordul unui Air Force One care zbura din New Jersey la Washington flutura dezinvolt în bătaia vântului.
Fotografiile sunt martore imbatabile: nu doar Trump le făcea cu mâna celor prezenți, ci și părul său.
Indiferent de explicații, noul păr al președintelui a devenit tema preferată de meme-uri a creatorilor de conținut.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie să își refacă propriile stocuri de armament, după ce a fost întrebat despre solicitările repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană Patriot, potrivit Kyiv INdependent.
Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde cererilor Kievului, Trump a răspuns scurt: „Și noi vrem rachete”, sugerând că Statele Unite trebuie să își prioritizeze propriile nevoi de apărare.
Trump: Ajutorul acordat de Biden a redus stocurile SUALiderul de la Casa Albă l-a criticat din nou pe fostul președinte Joe Biden pentru amploarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Potrivit lui Trump, administrația precedentă a furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi contribuit la diminuarea rezervelor militare americane.
„Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari”, a afirmat Trump, adăugând că Statele Unite sunt în prezent în proces de refacere a arsenalului.
Zelenski cere producerea de rachete Patriot în UcrainaDeclarațiile lui Trump vin în contextul în care președintele Volodimir Zelenski încearcă să obțină un sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, liderul de la Kiev a solicitat administrației americane acordarea unei licențe care să permită producerea pe teritoriul Ucrainei a rachetelor destinate sistemelor Patriot.
Casa Albă a transmis însă că nu a luat încă o decizie finală în această privință.
„Nu suntem implicați direct în război”Întrebat despre intensificarea atacurilor rusești asupra țintelor civile, Donald Trump a subliniat că Statele Unite nu participă direct la conflict.
„Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean”, a declarat președintele american.
Totodată, Trump a afirmat că este profund afectat de pierderile umane provocate de război și a susținut că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea fiind militari.
China și Statele Unite au intrat într-un nou conflict diplomatic în Argentina, după ce Beijingul a acuzat Washingtonul că exercită presiuni asupra unor oficiali locali din cauza colaborării cu gigantul chinez Huawei, potrivit AP.
Disputa apare într-un moment delicat pentru președintele argentinian Javier Milei, care încearcă să păstreze relația privilegiată cu administrația președintelui american Donald Trump, fără a renunța la legăturile economice tot mai strânse cu China, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării.
China acuză SUA de „aroganță” și încălcarea suveranitățiiAmbasada Chinei la Buenos Aires a criticat dur Statele Unite după ce cooperativa energetică CALF, din provincia Neuquén, a susținut că reprezentanții săi au fost amenințați cu revocarea vizelor americane din cauza unui acord încheiat cu Huawei.
Într-un comunicat, diplomații chinezi au calificat acțiunile Washingtonului drept o dovadă de „aroganță și prejudecăți”, susținând că acestea reprezintă „o gravă lipsă de respect pentru suveranitatea altor țări” și o încălcare a principiilor pieței libere.
Beijingul a cerut Statelor Unite „să își corecteze percepția asupra Chinei” și să renunțe la ceea ce a descris drept practici hegemonice.
Cooperativa argentiniană reclamă presiuniCALF, cel mai mare distribuitor de energie electrică din sudul Argentinei, a anunțat că unul dintre directorii săi a primit mesaje prin WhatsApp în care era avertizat că persoanele implicate în extinderea operațiunilor Huawei în Argentina ar putea rămâne fără vize pentru Statele Unite.
Compania a precizat că a solicitat explicații atât Ambasadei SUA la Buenos Aires, cât și Ministerului de Externe al Argentinei.
În luna iulie, CALF anunțase extinderea parteneriatului cu Huawei pentru dezvoltarea primei sale rețele de fibră optică și pentru alte proiecte de modernizare a infrastructurii.
Reacția ambasadorului americanAmbasadorul Statelor Unite în Argentina, Peter Lamelas, nu a comentat direct acuzațiile, însă a transmis pe platforma X că fiecare stat are dreptul să decidă cine poate intra pe teritoriul său.
„Refuzul sau revocarea unei vize nu este o pedeapsă, ci o decizie luată pentru protejarea securității și intereselor țării”, a scris diplomatul.
Între timp, Federația Argentiniană a Cooperativelor de Electricitate și Servicii Publice (FACE) a cerut ca disputa să fie rezolvată prin „dialog instituțional, transparent și respectuos” și a anunțat că va solicita o întâlnire oficială cu ambasadorul american.
Milei încearcă să păstreze echilibrul între Washington și BeijingIncidentul evidențiază dificultățile cu care se confruntă președintele Javier Milei în încercarea de a echilibra relațiile dintre cele două mari puteri.
Deși este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Donald Trump în America Latină, iar Washingtonul a sprijinit administrația sa inclusiv printr-un pachet financiar de 20 de miliarde de dolari, guvernul argentinian continuă să își consolideze relațiile economice cu Beijingul.
Companiile chineze s-au extins puternic în ArgentinaMiercuri, Argentina și China au prelungit pentru încă cinci ani acordul bilateral de swap valutar, iar ministrul de Finanțe, Pablo Quirno, este așteptat să efectueze o vizită oficială în China în perioada următoare pentru aprofundarea cooperării economice.
În ultimii ani, investițiile și companiile chineze și-au extins puternic prezența în Argentina. Platformele de comerț electronic Shein, Temu și AliExpress au devenit extrem de populare, producătorii auto chinezi și-au mărit cota de piață, iar compania Ganfeng Lithium a investit miliarde de dolari în exploatarea zăcămintelor de litiu din nordul țării.
Potrivit analiștilor, colaborarea cu Huawei reprezintă una dintre principalele linii roșii pentru Washington, care consideră infrastructura dezvoltată de compania chineză o problemă de securitate națională și încearcă să limiteze influența Beijingului în America Latină.
James Haven, fratele mai mare al actriței Angelina Jolie, a anunțat public că este gay, spunând că după ani de vindecare și căutări personale simte că poate trăi, în sfârșit, viața pe care a fost „menit să o trăiască”, relatează People.
Fostul actor, în vârstă de 53 de ani, și-a făcut declarația într-un videoclip publicat pe Instagram de Romi Imbelli, alături de care a apărut pentru a vorbi despre relația lor și despre parcursul său personal.
„Sunt acum liber să trăiesc viața care cred că mi-a fost destinată dintotdeauna”„Eu, James Haven, încep un nou capitol al vieții mele. După mulți ani de vindecare a traumelor din copilărie, sunt acum liber să trăiesc viața pe care cred că mi-a fost destinată dintotdeauna. O viață a speranței, a păcii și a iubirii”, a transmis acesta.
El le-a mulțumit celor care l-au susținut și a spus că își dorește să își trăiască povestea „cu inima deschisă” și cu iubire atât pentru sine, cât și pentru cei din jur.
„Sper să mă vadă cu aceeași inimă și același suflet”Într-o declarație citită în timpul unei transmisiuni live pe platforma Substack a lui Romi Imbelli, Haven a vorbit și despre reacția pe care speră să o aibă familia și apropiații săi.
„Sper ca familia mea și ceilalți să aleagă iubirea în locul fricii, înțelegerea în locul judecății și apropierea în locul convingerilor care ne-au ținut departe. Sper să privească dincolo de etichete și să mă vadă cu aceeași inimă, același râs și același suflet pe care l-au cunoscut dintotdeauna”, a declarat el.
În timpul conversației, Haven a confirmat simplu: „Sunt gay”, iar Romi Imbelli a glumit spunând: „Cât se poate de gay”.
Zâmbind, fostul actor a răspuns: „Sunt multe lucruri. Încerc doar să-mi păstrez modestia.”
Căsătoria cu Romi Imbelli a fost anulatăJames Haven și Romi Imbelli s-au căsătorit în august 2024, însă mariajul a fost de scurtă durată. În martie 2025, Imbelli a confirmat că uniunea lor a fost anulată, iar documentele depuse în instanță au arătat că procedura fusese inițiată la doar 15 zile după nuntă.
Fiul actorului Jon Voight și al regretatei Marcheline Bertrand, James Haven este cunoscut publicului atât pentru aparițiile sale în filme, cât și pentru relația apropiată cu sora sa, Angelina Jolie.
În ultimii ani, el s-a retras în mare parte din lumina reflectoarelor, alegând să își păstreze viața personală departe de atenția publică.
Prin mesajul făcut public acum, Haven spune că își dorește să înceapă o nouă etapă a vieții, bazată pe autenticitate, liniște și acceptare.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat joi două noi decrete executive în domeniul imigrației, reluând demersul de a restrânge accesul la cetățenia americană prin naștere, după ce o inițiativă similară a fost respinsă anterior de Curtea Supremă, potrivit AP.
Unul dintre ordinele executive urmărește limitarea numărului de persoane care pot obține automat cetățenia americană prin simplul fapt că s-au născut pe teritoriul Statelor Unite.
Al doilea are ca obiectiv reducerea fenomenului denumit de Trump „turism prin naștere”, prin înăsprirea condițiilor de acordare a vizelor pentru persoanele care intenționează să nască în SUA.
Președintele nu a oferit detalii despre conținutul măsurilor, însă a susținut că acestea sunt conforme cu Constituția.
Curtea Supremă a respins deja o inițiativă similarăNoua ofensivă a administrației Trump vine după ce, în iunie, Curtea Supremă a respins încercarea sa anterioară de a restrânge dreptul la cetățenie prin naștere.
În prima zi a actualului mandat, Trump semnase un ordin executiv prin care copiii născuți în Statele Unite din părinți aflați ilegal sau temporar în țară nu ar mai fi dobândit automat cetățenia americană.
Măsura a fost contestată imediat în instanță de organizații și state americane, care au susținut că aceasta încalcă cel de-al 14-lea Amendament al Constituției SUA.
Adoptat după Războiul Civil, amendamentul garantează cetățenia pentru aproape toate persoanele născute pe teritoriul Statelor Unite, cu excepții foarte limitate.
Ordinul executiv a fost blocat de mai multe instanțe federale și nu a intrat niciodată în vigoare.
Trump insistă asupra modificării regulilorDeși Curtea Supremă a respins inițiativa anterioară, Donald Trump continuă să susțină că actualele reguli privind cetățenia prin naștere trebuie schimbate și că noile măsuri pot rezista unui control constituțional.
Subiectul rămâne unul dintre cele mai controversate din politica americană privind imigrația și este de așteptat ca noile ordine executive să fie contestate din nou în instanță.
Iranul susține că se află în etapa finală a negocierilor cu Oman pentru un acord privind Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale, potrivit AP.
Anunțul vine în contextul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului naval din zonă.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că documentul este aproape finalizat și că o declarație comună ar putea fi publicată în curând, dacă procesul nu va fi blocat de „anumite părți”, o referire aparentă la Statele Unite.
Potrivit autorităților iraniene, acordul ar urma să fie condiționat de ridicarea blocadei americane asupra porturilor Iranului.
Trump evită să confirme existența unui acordÎntrebat dacă Washingtonul și Teheranul au ajuns la o înțelegere privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, președintele american Donald Trump a evitat un răspuns direct.
„A fost cumva deschis acum”, a declarat liderul de la Casa Albă în fața jurnaliștilor, fără alte explicații.
Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a afirmat că eventualele rute temporare prin Strâmtoarea Ormuz nu vor presupune aprobări speciale, taxe sau alte restricții pentru nave.
Traficul naval rămâne mult sub nivelul normalDeși numărul navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz a crescut în ultimele zile, traficul este departe de nivelul obișnuit.
Potrivit companiei de analiză maritimă Lloyd’s List Intelligence, 84 de nave au tranzitat zona în săptămâna 27 iulie – 2 august, față de 45 în săptămâna precedentă. Înaintea izbucnirii conflictului dintre Iran, Israel și Statele Unite, peste 700 de nave traversau săptămânal această rută strategică.
Compania a precizat că, în ultima săptămână, cel puțin două nave au fost lovite în apropierea Strâmtorii Ormuz, iar alte echipaje au raportat incidente sau avertismente atribuite unor entități care susțin că reprezintă Garda Revoluționară iraniană.
Atac major al houthi în YemenPe fondul tensiunilor regionale, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat unul dintre cele mai grave atacuri din ultimii ani asupra forțelor guvernamentale.
Potrivit oficialilor yemeniți, cel puțin 30 de soldați au fost uciși, iar alți 50 au fost răniți în atacuri desfășurate în provinciile Marib și Hadhramaut.
Escaladarea este considerată cea mai importantă încălcare a armistițiului încheiat în 2022.
Doi soldați israelieni au fost uciși în LibanArmata israeliană a anunțat că doi militari au murit și alți patru au fost grav răniți într-o explozie produsă în sudul Libanului. Sunt primele pierderi înregistrate de Israel după armistițiul fragil convenit în iunie cu gruparea Hezbollah.
Incidentul s-a produs în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului se aflau la Roma pentru negocieri privind aplicarea acordului de încetare a focului și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului.
Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru economia mondialăStrâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu energie. Înainte de izbucnirea conflictului din regiune, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau această cale navigabilă.
Orice acord care ar permite reluarea în condiții normale a traficului este urmărit îndeaproape de piețele internaționale, având potențialul de a reduce riscurile pentru transportul maritim și volatilitatea prețurilor la energie.
Exporturile de avocado din statul mexican Michoacán către Statele Unite au fost suspendate din nou, după ce autoritățile americane au oprit inspecțiile necesare pentru importuri din motive de securitate, relatează AP.
Decizia riscă să afecteze aprovizionarea cu avocado în SUA și ar putea duce la creșterea prețurilor dacă blocajul se prelungește.
Ca răspuns, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat trimiterea a încă 1.500 de soldați în Michoacán și consolidarea măsurilor de securitate în zonele de producție, în încercarea de a relua cât mai rapid exporturile.
Statele Unite importă peste 80% din avocado consumate de pe piața mexicană, iar exporturile au generat venituri de aproximativ 3,7 miliarde de dolari pentru Mexic în 2025.
De ce au fost suspendate exporturileÎnainte ca avocado să ajungă în SUA, inspectorii Departamentului american al Agriculturii (USDA) verifică fiecare transport pentru a preveni introducerea unor dăunători. Fără aceste inspecții, exporturile nu pot continua.
De această dată, Washingtonul a suspendat activitatea inspectorilor din Michoacán invocând o amenințare la adresa intereselor americane.
Autoritățile locale au precizat că măsura este una preventivă și vine după arestări recente în dosare de extorcare, fără a exista un incident direct împotriva personalului american.
Cartelurile controlează o parte din industria avocadoMichoacán este principalul producător de avocado din Mexic și, în același timp, unul dintre statele cele mai afectate de activitatea cartelurilor de droguri. Grupările criminale sunt implicate în extorcarea fermierilor și a exportatorilor, impunând taxe ilegale pentru fiecare kilogram de fructe vândut.
Un producător din regiune a declarat, sub protecția anonimatului, că plătește aproximativ un peso pentru fiecare kilogram exportat. La un volum de circa 90 de tone pe zi, costurile extorcării depășesc 5.000 de dolari zilnic.
Nu este pentru prima dată când exporturile sunt blocate. În 2022, inspecțiile au fost suspendate timp de o săptămână, iar în 2024 doi inspectori ai USDA au fost agresați și reținuți temporar în Michoacán.
Ce impact poate avea suspendareaÎn mod normal, astfel de întreruperi durează doar câteva zile, deoarece afectează toate părțile implicate. Industria avocado din Michoacán asigură aproximativ 200.000 de locuri de muncă, iar o oprire prelungită ar însemna pierderi importante pentru producători și riscul unor scumpiri pe piața americană.
Autoritățile mexicane speră că măsurile suplimentare de securitate vor permite reluarea rapidă a inspecțiilor și a exporturilor.
Totodată, președinta Claudia Sheinbaum a sugerat că inspectorii mexicani ar putea prelua temporar verificările, însă până acum USDA a rămas responsabilă pentru certificarea fructelor destinate pieței americane.
Suspendarea afectează doar avocado produse în Michoacán.
Singurul alt stat mexican autorizat să exporte avocado în Statele Unite este Jalisco, însă producția acestuia este mult mai redusă și nu poate compensa pe termen scurt lipsa livrărilor din principalul bazin agricol al țării.
