Сборщик RSS-лент

24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere.

Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte.

Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial

În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului.

În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă.

Pierderi în creștere și costul uman

Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți.

Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți.

Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți.

Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării

Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene.

Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate.

Ucraina, pilon al securității europene

Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent.

Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene.

La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale.

Negocieri de pace fără rezultat

Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final.

În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal.

În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”.

Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat.

Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.

Investiţiile în energie au puterea de a transforma economia românească, iar ultimii ani au pus în scenă proiecte de mare anvergură. Aceasta este una dintre concluziile primei zile a celei de-a 15-a ediţii a ZF Power Summit, eveniment dedicat pieţei locale de energie.

România intră într-o nouă etapă a trans­formării energetice, iar cuvântul care pare să definească această perioadă este stocare, indiferent dacă e vorba de baterii montate de prosu­matori, de proiecte mari derulate de hidrocentrale sau de stocarea de gaze, din nevoia de a echilibra variaţiile se­zo­niere, care generează fluctuaţii nedo­rite de preţ, au spus companiile din energie participante la cea de-a 15-a ediţie a ZF Power Summit.

România intră într-o nouă etapă a trans­formării energetice, iar cuvântul care pare să definească această perioadă este stocare, indiferent dacă e vorba de baterii montate de prosu­matori, de proiecte mari derulate de hidrocentrale sau de stocarea de gaze, din nevoia de a echilibra variaţiile se­zo­niere, care generează fluctuaţii nedo­rite de preţ, au spus companiile din energie participante la cea de-a 15-a ediţie a ZF Power Summit.

După un an ca 2025 marcat de preţuri mici şi blocaje comerciale, începutul acestui an vine cu costuri ridicate de producţie din cauza zăpezii, iar astfel producătorii planifică mai atent, accentul se mută pe calitate, adică să facă legume cu gustul de odinioară, căutat de români, consultanţă de specialitate şi nu mai fac lucrurile după ureche şi investesc în deschiderea către pieţe externe.

Piaţa imobiliară din România trece printr-o perioadă de reaşezare, cu un consum afectat, tranzacţii rezidenţiale în scădere şi incertitudini fiscale şi politice, dar premisele pentru un nou ciclu de creştere sunt deja puse. Aceasta este concluzia de la The Trends Forum 2026, organizat de Bucharest Real Estate Club la Bucureşti, unde principalii investitori şi consultanţi din piaţă au trasat direcţiile pentru anul în curs.

Guvernul Greciei se aşteaptă ca ţara să devină un centru prin­cipal de export de gaze natu­rale lichefiate al Europei după ce Uniunea Europeană va fi renunţat complet la gazele naturale ruseşti. Are mai multe atuuri: poziţia geografică strategică, cu porturi la Marea Mediterană şi acces prin nord la Balcani, România şi Ucraina, are in­frastructura necesară procesării şi transportului şi, la fel de important, relaţii bune cu SUA, după cum scrie Financial Times.

Tranzacţia ar marca revenirea în forţă a Indotek pe piaţa de retail din România şi vine într-un moment efervescent pen­tru sectorul comercial lo­cal, în care mai multe lanţuri internaţio­nale fie îşi schimbă proprietarii, fie îşi reconfigu­rează prezenţa.

În sesiunea de întrebări şi răspunsuri care a urmat prezentării rezultatelor financiare preliminare pentru 2025, investitorii şi participanţii la piaţă au vrut să afle perspectivele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) – operatorul pieţei de capital din România – pe mai multe direcţii-cheie: propunerea de dividende, pipeline-ul de IPO-uri, taxele, precum şi proiectele de dezvoltare regională şi monetizarea noilor investiţii.

Cris-Tim Family Holding (CFH), companie antreprenorială controlată de familia Timiş, a atins luni o capitalizare de piaţă de 2 miliarde lei, marcând o premieră pentru primul emi­tent antreprenorial de anvergură listat pe piaţa regle­mentată a Bursei de Valori Bucureşti. La ora 10:30, acţiunile CFH se tran­zacţionau la 25,65 lei, cu 6% peste în­chiderea precedentă.

Investitorii cu dizabilităţi nu beneficiază de scutiri de impozit pentru veniturile obţi­nute din investiţii la bursă, iar pierderile înregistrate pe plat­formele de tranzacţionare rezi­dente în România nu pot fi compensate nici la impozit, nici la calculul contribuţiei la sănă­tate, a explicat Andrei Popescu, consultant fiscal, în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

Flavours Group, care operează reţeaua de restaurante Stradale, apasă pedala de acceleraţie şi vrea extinderea reţelei chiar într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Grupul are un buget alocat de 2 mi­lioane de euro pentru investiţii, care vor merge în principal către extinderea reţelei de restaurante.

Paradoxul românesc este că avem una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din Europa - peste 95% dintre gospodării locuiesc în locuinţe aflate în proprietate - şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai reduse ponderi ale creditului ipotecar în PIB, susţine Sergiu Oprescu, preşedintele European Mortgage Federation şi preşedintele Comitetului de Supraveghere al UniCredit România într-o opinie transmisă ZF.

Odată cu apropierea alegerilor din 2026, comerţul cu amănuntul a revenit în centrul dezbaterii econo­mice şi politice din Ungaria. Taxele speciale, plafonarea preţurilor şi a marjei nu doar că afectează actorii din sector, ci au şi un impact direct asupra preţurilor din magazine, ofertelor şi experienţei clienţilor, scrie Pénzcentrum.

Germania, deşi este de mai mulţi ani bolnavul Europei, şi-a păstrat locul trei în clasamentul celor mai mari economii ale lumii. În ultimii ani nu a crescut, dar nici nu s-a pră­buşit. Cu toate acestea, India ar pu­tea să o depăşească până la sfârşitul deceniului, scrie ziarul german Handelsblatt.

Dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor negociază vânzarea complexului de birouri @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti cu investitorul sârbo-turc Mondo Development, un jucător nou pe piaţa imobiliară din România, potrivit datelor din piaţă.

Exim Banca Românească lansează o facilitate dedicată persoanelor fizice care doresc să îşi optimizeze costurile prin refinanţarea unui credit de investiţii imobiliare contractat de la o altă instituţie financiară, cu o ofertă de la 4,99%, dobândă fixă în primii 3 ani, ulterior variabilă, în anumite condiţii, la care se adaugă decontarea cheltuielilor de refinanţare în limita a 2.500 de lei.

Ninsorile abundente din perioada 17ñ20 februarie au afectat numeroase zone din ţară şi au generat daune semnificative pentru proprietarii de locuinţe, antreprenori şi şoferi. În doar patru zile, companiile de asigurări membre UNSAR au deschis peste 180 de dosare de daună, ceea ce reflectă impactul direct al fenomenelor meteo extreme asupra oamenilor şi afacerilor lor.