Consiliul de Securitate al ONU se pregătește să voteze luni asupra unei rezoluții propuse de Statele Unite, care abordează planul de pace pentru Gaza prezentat de Donald Trump.
Documentul include trimiterea unei forțe internaționale, în timp ce Washingtonul avertizează că lipsa unui acord poate declanșa ulterior noi confruntări, notează France24.
Textul a trecut prin multe modificări după discuțiile între statele membre și „aprobă” planul ce a permis instalarea unui armistițiu între Israel și Hamas, valabil din 10 octombrie, în teritoriul palestinian.
Ultima variantă a proiectului, consultată de AFP, prevede formarea Forței Internaționale de Stabilizare, ISF, capabilă să coopereze cu Israel, Egipt și noua poliție palestiniană instruită recent.
Această structură ar avea misiunea de a asigura zonele de frontieră și de a facilita procesul de demilitarizare a Fâșiei Gazei.
ISF ar avea și rolul de a lucra la „dezafectarea permanentă a armelor de la grupările armate nestatale”, la protecția civililor și la siguranța coridoarelor pentru ajutor umanitar, notează aceeași sursă.
Proiectul introduce și ideea creării unui „Consiliu al Păcii”, o conducere temporară pentru Gaza, teoretic sub președinția lui Trump, cu mandat până la finalul anului 2027.
Spre deosebire de versiunile anterioare, noul text include o aluzie la apariția unui posibil stat palestinian. Conform documentului, după reformele cerute Autorității Palestiniene și după avansul reconstrucției, „s-ar putea să fie în sfârșit îndeplinite condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian”.
Israel respinge categoric această perspectivă.
„Opoziția noastră față de un stat palestinian pe orice teritoriu nu s-a schimbat”, a declarat Benjamin Netanyahu în ședința de cabinet de duminică.
Votul este stabilit pentru luni, ora 17:00.
Reacții și obiecții ruseștiRusia, care deține dreptul de veto, a prezentat propriul proiect, și susține că varianta americană nu oferă un sprijin suficient pentru ideea unui stat palestinian.
Textul Moscovei, revăzut de AFP, cere Consiliului să își afirme „angajamentul neclintit față de viziunea soluției cu două state”.
Proiectul rusesc nu include înființarea Consiliului Păcii și nici trimiterea unei forțe internaționale, ci îi solicită secretarului general al ONU, Antonio Guterres, să prezinte „opțiuni” pentru aceste aspecte.
În același timp, Washingtonul încearcă din răsputeri să obțină majoritatea necesară și critică „încercările de a semăna discordie” în rândul membrilor Consiliului.
„Orice refuz de a susține această rezoluție este un vot fie pentru continuarea domniei teroriștilor Hamas, fie pentru revenirea la război cu Israelul, condamnând regiunea și poporul său la un conflict perpetuu”, a transmis ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, în The Washington Post.
Statele Unite ale Americii au declarat că au primit sprijinul mai multor țări arabe și cu populație majoritar musulmană.
Ele au prezentat o declarație comună semnată de Qatar, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Indonezia, Pakistan, Iordania și Turcia.
Surse diplomatice citate de AFP consideră că, în ciuda criticilor Moscovei, rezoluția americană are șanse ridicate de adoptare.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo s-a alăturat consiliului principalei companii ucrainene din domeniul apărării, renumită pentru dronele sale cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte din interiorul Rusiei, potrivit AP.
În efortul de a-și consolida reputația internațională, Fire Point a decis să înființeze o nouă fabrică în Danemarca și să atragă în conducere personalități proeminente din industrie și din lumea politică. De asemenea, compania își propune să-și extindă operațiunile pentru a produce rachete de croazieră testate în luptă, cu planuri de a-și dubla capacitatea actuală de producție.
Fire Point, care a devenit importantă în timpul războiului, raportează venituri de aproximativ 1 miliard de dolari în 2025.
Compania l-a numit pe Pompeo membru pe 12 noiembrie, au declarat directorii pentru AP. „Este o mare onoare pentru noi”, a spus conducerea companiei ucrainene. Alte trei personalități se vor alătura consiliului de administrație.
Deciziile au fost anunțate în timpul unei anchete de corupție care a început în urmă cu un an. Directorii Fire Point insistă că nu au nimic de ascuns și că operează în conformitate cu protocoale stricte stabilite de legea marțială. Pentru a elimina suspiciunile, conducerea companiei ucrainene a comandat un audit independent.
Premierul ungar Viktor Orbán a lansat noi critici privind sprijinul acordat de UE Kievului în contextul invaziei rusești, spunând că Ucraina „nu are nicio șansă” să obțină victoria.
Într-un interviu acordat lui Mathias Döpfner, CEO al grupului media german Axel Springer, Viktor Orbán a afirmat că sprijinul financiar acordat Kievului „ucide” UE „din punct de vedere economic și financiar” și este „pur și simplu o nebunie”, notează POLITICO.
„Am cheltuit deja 185 de miliarde de euro și… intenția noastră este să cheltuim și mai mult. Așadar, finanțăm o țară care nu are nicio șansă să câștige războiul”, a declarat Orbán în cadrul interviului, potrivit sursei citate.
Totodată, premierul ungar i-a acuzat pe liderii UE că prelungesc intenționat conflictul din Ucraina în speranța de a obține o poziție de negociere mai bună pentru un acord de pace.
„Ei ar dori să continue războiul. (…) Ei cred … că trebuie să continuăm războiul pentru a sprijini mai mult Ucraina”, a spus Orban, calificând această situație drept „greșită, total greșită”.
Orbán spune că „europenii ar trebui să negocieze și ei cu rușii”Premierul ungar a mai spus că europenii ar trebui să deschidă un canal de comunicare cu Moscova, independent de cel al Washingtonului.
„Să lăsăm americanii să negocieze cu rușii, iar apoi europenii ar trebui să negocieze și ei cu rușii și să vedem dacă putem unifica poziția americanilor și a europenilor”, a spus Orbán, potrivit POLITICO.
Viktor Orbán este cunoscut drept un critic vocal al măsurilor adoptate de UE în privința Rusiei, în contextul războiului, și este unul dintre puținii lideri UE care a menținut canalele diplomatice deschise cu Moscova. Ungaria a blocat anterior prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și s-a împotrivit, de mai multe ori, sprijinului financiar pentru Ucraina.
Comentariile premierului ungar vin în contextul în care negocierile pentru un armistițiu în viitorul apropiat se află într-un impas.
Rusia a lansat, duminică noaptea, atacuri cu drone în zone din Ucraina aflate în proximitatea frontierei cu România. Sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat și urmărit țintele în spațiul aerian ucrainean, în apropierea județului Tulcea.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost notificat pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului, în zona localității Ismail. La ora 02:30 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru informarea locuitorilor.
Dronele nu au intrat în spațiul aerian românescAutoritățile române au confirmat că nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național.
Forțele MApN vor efectua, pe parcursul zilei, cercetări în zonele cu potențial risc ca urmare a situației din noaptea trecută. De asemenea, structurile aliate au fost informate în timp real despre evoluția situației de la frontiera cu Ucraina.
„Ministerul Apărării Naționale rămâne ferm în acțiunile de condamnare a acestor atacuri executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și intră în gravă contradicție cu normele de drept internațional”, potrivit unui comunicat de presă.
Ambasadorul rus convocat vineri la MAE după prăbușirea dronei rusești în spațiul aerian românVineri, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu.
„Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, transmite MAE, vineri seara, într-un comunicat de presă.
Ambasada Rusiei în România a susținut, ulterior, într-o postare pe Facebook, că probele prezentate de Ministerul român al Afacerilor Externe ambasadorului rus Vladimir Gheorghievici Lipaev nu pot fi catalogate drept dovezi, pentru că nu ar fi fost prezentate date despre traiectoria dronei.
Emmanuel Macron îl va primi luni pe Volodimir Zelenski, într-o vizită care are rolul de a „reafirma angajamentul Franţei faţă de Ucraina” și de a „menţine dinamica eforturilor depuse în ceea ce priveşte garanţiile de securitate” pentru Kiev, conform Palatului Élysée.
Sâmbătă, președintele ucrainean a cerut din nou sprijin suplimentar pentru sisteme de apărare antiaeriană, iar discuțiile de luni vor include și o vizită la cartierul general al „forţei multinaţionale Ucraina”.
Cei doi președinți își vor începe programul la baza aeriană Villacoublay, la sud-vest de Paris, unde vor vorbi despre soluții „de a merge şi mai departe pentru a permite Ucrainei să se apere”, potrivit președinției franceze.
Discuțiile se vor concentra pe nevoia de „a pune excelenţa franceză în domeniul industriei armamentului în serviciul apărării Ucrainei” și „a permite achiziţionarea sistemelor necesare pentru a răspunde agresiunii ruse”, în special în zona „apărării spaţiului aerian ucrainean”.
Combaterea dronelor va reprezenta unul dintre subiectele principale, iar autoritățile franceze iau în calcul noi anunțuri privind ajutoare în domeniul militar.
„Prelungirea războiului şi absenţa unui armistiţiu subliniază responsabilitatea noastră de a face tot posibilul pentru a permite Ucrainei să se apere şi, astfel, să dea un nou impuls”, a declarat un consilier al președintelui Macron.
După oprirea de la Paris, Zelenski va ajunge marți la Madrid, unde se va întâlni cu reprezentanți ai celor două camere ale Parlamentului spaniol.
Surse oficiale au confirmat vizita pentru AFP, însă programul complet nu este încă public.
Aceasta va fi a doua deplasare a președintelui ucrainean în Spania de la începutul invaziei ruse, prima având loc în mai 2024.
