Are 38 de ani, s-a născut în Focșani, și este absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității București.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost fondată chiar înaintea alegerilor parlamentare din 2019 și, pe fondul nemulțumirilor populare, a ales să promoveze o doctrină de dreapta și naționalistă, care l-a propulsat pe Simion deputat în legislatura prezentă. Partidul este activ în România și Republica Moldova, țară care l-a desemnat pe George Simion ”persoană non gratae”.
Candidatul AUR la funcția de președinte al României a fost expulzat din Moldova în 1 octombrie 2018 și se află deja la cea de-a doua perioadă de interdicție pe teritoriul Moldovei, după ce a fost acuzat de legături cu serviciile rusești, care puneau în pericol securitatea Moldovei și ordinea publică. Perioada de interdicție a ajuns la zece ani și se poate prelungi.
Potrivit declarației sale de avere, nu deține nici casă, nici autoturism, nici terenuri, nici bunuri de valoare. Funcția de deputat îi asigură cazarea în capitală pe banii statului român, precum și deplasările.
Simion a declarat doar un cont curent deschis la Banca Transilvania anul trecut, în care se găsesc 250.050 lei, alți 60.000 de euro ce ar reprezenta banii primiți la botezul fiului său și 50.000 de euro donații pentru campania sa electorală.
În anul 2024, a încasat de la statul român suma de 139.988 drept indemnizație cuvenită funcției de deputat, iar singurul interes declarat este cel al partidului pe care îl conduce.
Cel mai cunoscut „proiect” electoral al lui Simion este „Planul Simion”, prin care un milion de locuințe cu prețuri între 35 de mii și 70 de mii de euro ar urma să fie date românilor numai dacă Simion ar deveni președintele țării. „Planul” prevede și o refinanțare pentru cei care au credite, precum și ștergerea dobânzilor acestora.
Dar… prima condiție pentru „participarea la acest program” este înscrierea datelor personale într-un document numit „Contract de înscriere”, unde, în schimbul unor promisiuni, este obligatoriu ca cetățenii să-și pună numele, CNP-ul și telefonul.
2. GEORGE CRIN LAURENȚIU ANTONESCU– candidat din partea Alianței Electorale „România Înainte”S-a născut în Tulcea și are 65 de ani. Este licențiat în istorie și filosofie la Universitatea din București. Înainte să fie ales deputat, a fost profesor de istorie și franceză, în Vaslui și Tulcea, și curator la muzeul de istorie și arheologie din Tulcea.
Și-a început activitatea politică în Partidul Național Liberal (PNL), dar a trecut și pe la alte două formațiuni politice, revenind în PNL odată cu reunificarea mișcării liberale.
A fost ministrul sporturilor în guvernul Victor Ciorbea, de unde cea mai remarcată dintre inițiativele sale a rămas instituirea rentelor viagere pentru atleții cu performanțe olimpice semnificative.
Crin Antonescu a fost președintele PNL între anii 2009 și 2014 și președinte al Senatului din vara lui 2012 până în martie 2014, când a demisionat.
În 2011, a devenit copreședinte al Uniunii Social Liberale, împreună cu Victor Ponta, scopul declarat al Uniunii fiind acela de a-l „îndepărta de la putere pe Traian Băsescu și de câștigare a alegerilor din 2012 și a alegerilor prezidențiale din 2014.”
Pentru funcția de președinte al României, candidează din partea alianței partidelor aflate la guvernare, PSD, PNL și UDMR.
Antonescu a mai participat la alegerile prezidențiale în anul 2009, când s-a clasat al treilea în primul tur. În turul următor, l-a susținut pe Mircea Geonă împotriva lui Traian Băsescu.
A fost președinte interimar al României pentru o perioadă scurtă, de la suspendarea lui Traian Băsescu până la invalidarea de către Curtea Constituțională a referendumului pentru demiterea sa.
Din 2014, s-a axat pe viața familiei sale. Este căsătorit cu europarlamentarul Adina Ioana Vălean și are o fiică din prima căsnicie.
Potrivit declarației sale de avere, deține ca unic proprietar un apartament de 96 mp, pe care l-a cumpărat în București. Este coproprietar al unui apartament în capitală și al unei case în Prahova, precum și al unui loc de parcare în București, toate achiziționate prin contract de vânzare-cumpărare.
Antonescu a declarat și o suprafață de o jumătate de hectar de teren intravilan în județul Prahova formată din mai multe bucăți, al căror proprietar este soția sa, împreună cu trei autoturisme, un BMW, un Mercedes și un Kia, ultimul achiziționat în 2015.
În conturile din România, Belgia și Liechtenstein, are în jur de 200.000 de lei și aproape 337.000 de euro, din care mai mult de două treimi sunt plasați sub formă de depozit.
În declarație, candidatul coaliției a mai înscris bijuterii estimate la 18.000 de euro și titluri de stat în valoare de aproape 100.000 de euro.
În anul 2024, venituri personale a avut doar soția sa, aproape 200.000 de euro din indemnizația de deputat în Parlamentul European.
Crin Antonescu nu a declarat că ar fi membru asociat sau acționar al niciunui ONG sau societăți comerciale.
După depunerea candidaturii sale, Antonescu le-a transmis românilor că „Există soluţii pentru creşterea ratingului de ţară. Guvernarea responsabilă, în primul rând. Vă propun un preşedinte pro-occidental şi un guvern stabil. Ideile extremiste şi haosul sunt un risc pentru buzunarul dumneavoastră”.
3. VIORICA-ELENA LASCONI– candidat din partea Uniunii Salvați RomâniaAre 53 de ani și este născută în Hațeg. A obținut o specializare în turism la filiala din Deva a Universității Ecologice și, mai apoi, la ASE București. A profesat ca jurnalist și realizator tv peste două decenii. Este căsătorită cu avocatul Cătălin Georgescu și are o fiică.
S-a alăturat Uniunii Salvați România (USR) în 2018, iar în 2024 a devenit președintele partidului. Din această poziție, a candidat la alegerile prezidențiale din 2024, ajungând în turul al doilea, împreună cu independentul Călin Georgescu.
Tot în anul 2024, a obținut cel de-al doilea mandat de primar în muncipiul Câmpulung Muscel.
Potrivit declarației sale de avere, deține o suprafață de 67.275 mp teren în județele Ilfov, Constanța, Olt și Argeș, din care 6.775 mp intravilan, 57.500 agricol și aproape 2000 mp de pădure, cea mai mare parte a suprafețelor fiind moștenite.
Elena Lasconi este proprietara unei locuințe în Argeș și a trei apartamente în București, două dintre ele fiind moștenite. Toate însumează aproximativ 300 mp locuibili.
Liderul USR nu a declarat obiecte de artă sau bijuterii de valoare. Are un autoturism Opel și datorii de 388.000 de lei, care provin din două credite la Banca Transilvania, unul fiind scadent peste un an.
În anul 2024, a obținut venituri de 141.425 lei din salariul său de primar, la care a adăugat venitul de consilier la Camera Deputaților al soțului său, de 82.460 lei.
Lasconi este cunoscută pentru implicarea sa în campanii sociale, fiind ambasadorul programului „Pâine și Mâine” al World Vision România. În 2013, a câștigat premiul MasterChef, donând jumătate din câștiguri pentru cauze caritabile.
În campania electorală pentru câștigarea fotoliului prezidențial, din 2024, Lasconi a susținut propuneri populare de genul „tăierilor de taxe pentru munca din România” sau „corecțiilor la legile justiției pentru ca DNA să își facă treaba și să prindă corupții”, asociind programul său cu cel al Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova: „Maia Sandu este un președinte care și-a pus țara pe direcția spre Vest (…) Vreau să-i arăt că nu e singură în această luptă, vreau să învăț din experiența ei!”
Elena Lasconi a susținut că alegerile din toamna lui 2024 ar fi fost anulate din cauza ei, invocând un fakenews privind posibilitatea ca președinția să fi fost câștigată de Călin Georgescu: „Alegerile prezidențiale nu au fost anulate din cauza lui Călin Georgescu, ci din cauza mea.”
4. CRISTIAN VASILE TERHEȘ – candidat al Partidului Național Conservator RomânS-a născut în Zalău și are 46 de ani. A studiat teologia în Cluj Napoca, apoi jurnalismul în California, stat în care a emigrat în anul 2000, unde s-a și stabilit, devenind cleric al Bisericii Greco-Catolice, dar a lucrat și ca analist de afaceri. Este deputat în Parlamentul European (PE), ales pe listele PSD în 2019, în urma unui protocol cu PNȚCD, și reales în 2024 din partea AUR.
La scurt timp de la începutul primului său mandat, a părăsit grupul social-democraților, pentru care avea numai cuvinte de laudă, și a trecut în grupul Conservatorilor și Reformiștilor din PE, din care fac parte politicieni cu viziuni radicale, al cărui membru este și în prezent. Din același grup fac parte și europarlamentarii AUR.
Candidatul este proprietar peste 3000 de metri pătrați de teren intravilan în Sălaj și Bihor, are trei apartamente achiziționate în aceleași județe și deține două autoturisme, o Toyota Camry și o Mitsubishi Eclipse.
Potrivit declarației de avere, are 50.000 de euro în șase conturi bancare personale, din România. Tot șase conturi deține și soția sa, în România și California, pe al cărui nume se regăsesc plasamente în acțiuni și titluri de stat în valoare de 145.060 dolari.
Din salariul de europarlamentar, a încasat în anul 2024 aproape 100.000 de euro, devansând cu jumătate veniturile soției, manager financiar al unei companii din California.
Cristian Terheș a declarat că a împrumutat Partidul Național Conservator Român (PNCR), în nume personal, cu aproximativ 100.000 de euro.
Candidatul PNCR este membru al organizației Cavalerii lui Columb, recunoscută drept cea mai mare organizație romano-catolică de servicii frățești din lume, și deține o calitate pe care n-a dezvăluit-o în cadrul Partidului Republican din California. El a precizat că, la cererea sa, episcopia greco-catolică din Oradea l-a eliberat de obligațiile preoțești pe perioada implicării în viața publică.
Cristian Terheș este cunoscut pentru susținerea unor opinii conservatoare extreme, precum cele anti-avort, anti-vaccin sau cele care privesc identitatea de gen. Cristian Terheş a descris femeile transsexuale ca fiind „perverse de sex masculin” și s-a declarat împotriva căsătoriilor între persoane de același sex.
El a manifestat public și împotriva unui nou mandat al Ursulei von der Leyen la cârma Comisiei Uniunii Europene. În timpul pandemiei de Covid-19, Parlamentul European l-a sancționat pentru refuzul de a prezenta certicaficatul verde la intrarea în sediul din Strasbourg.
Europarlamentarul a candidat și la alegerile anulate, din 2024. În calitate de candidat, el a declarat atunci că vrea în jurul proiectului PNCR pentru români „oameni care au demonstrat că au reprezentat România așa cum se cuvine”. În toamna anului trecut, Viorica Dăncilă, fost prim ministru din partea PSD, s-a alăturat partidului lui Cristian Terheș. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost ținta mai multor proteste de stradă, care au escaladat în violențele din 10 august 2018, soldate cu 433 de victime.
„Cred că doamna Dăncilă ar fi, din nou, un premier extraordinar pentru România”, a precizat Terheș pentru cazul în care ar fi câștigat alegerile prezidențiale.
De profesie actriță, s-a născut în Dej și are 50 de ani. Pe lângă activitatea de actorie, e jurnalist și politician. A fost aleasă deputat de Mureș, din partea alianței PNL-PD, în legislatura 2004-2008. În mandatul său, a fost inițiatoarea „Legii Mamelor”, încă în vigoare, una dintre cele generoase legi din Uniunea Europeană.
Declarația sa de avere arată că este proprietara unui apartament obținut prin donație, în București. Are două autoturisme, un Jeep și o Skoda, și obiecte de artă și bijuterii în valoare de 12.000 de euro. Nu deține terenuri, dar are aproape 730.000 de lei și 45.786 euro în conturi curente, împreună cu un fond de investiții de 90.000 euro. Acestora li se adaugă plasamentele în tiluri de stat, unde Șandru a investit peste 1.000.000 de lei și 100.000 de euro.
Veniturile declarate pentru anul 2024 vin din salariul de director general al propriei firme și președinte al ONG-ului Inițiativa Ecologistă Europenă, de la care a încasat puțin peste 37.000 de lei, dar mai ales din drepturi de autor, de unde Lavinia Șandru a obținut suma de 213.934 lei, mai mult de jumătate din aceasta venind de la postul tv Antena 3.
Veniturile i-au fost rotunjite de dividendele în valoare de 213.934 lei, obținute de la firma sa din București și o alta din Italia, specializată în activități de producție cinematografică. Șandru este acționar la patru societăți, trei având ca profil producțiile de cinema și una lesing-ul financiar.
Lavinia Șandru a fost căsătorită 11 ani cu Darius Valcov, primarul Slatinei, ulterior ministru de finanțe, cu care are doi copii.
Recent, pe pagina sa de facebook, Lavinia Șandru s-a arătat indignată cu privire la modul în care actualii candidați la președinție încearcă să-și atragă electoratul încă dedicat lui Georgescu, scriind că ”Îi vedem pe toți cum încearcă să ciugulească ceva din electoratul lui Georgescu”. În același timp, Șandru le spune alegătorilor că nu se va opri până nu va afla „motivele reale” ale anularii turului doi, încercând astfel să capteze exact o parte din electoratul fostului candidat pro-rus .
6. VICTOR VIOREL PONTA – candidat independentEste bucureșean de origine și are 53 de ani. A absolvit Facultatea de Drept și a profesat ca procuror și avocat. Victor Ponta are trei copii, două fiice din căsătoria cu Daciana Sîrbu, una dintre ele fiind adoptată, și un fiu dintr-o relație anterioară.
A fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD) din 2010 până în 2015 și deputat de Gorj. În 2012, a fost desemnat prim ministru al României din partea alianței PSD-PNL-PC, funcție din care a demisionat imediat după tragedia de la Colectiv.
Ponta fost poreclit „micul Titulescu”, poreclă care s-a pierdut după scandalul referitor la plagiatul tezei sale de doctorat, în care a fost implicat în 2016. El și-a reprimit titlul de doctor în 2024, în urma hotărârii definitive a ÎCCJ București.
Victor Ponta a fost exclus, pentru a doua oară, din PSD imediat după depunerea candidaturii sale ca independent la președinția României.
Potrivit declarației sale de avere, fostul prim ministru are trei apartamente cumpărate, în București, Turcia și Emiratele Arabe Unite, un autoturism Smart și ceasuri achiziționate în ultimii doi ani, în valoare de 20.000 de euro.
Ponta a declarat și zece conturi curente, în euro, dolari, lei și lire turcești, care ating împreună suma de 135.000 de euro. Nu deține plasamente financiare, dar a împrumutat filiala PSD din Dâmbovița cu suma de 190.000 lei, în nume personal.
În 2024, a obținut venituri de 260.000 lei, din două surse salariale, cea mai mare sumă provenind din contractul cu Camera de Comert și Industrie București.
Este membru fondator al unui număr de șase ONG-uri și acționar la societatea VP Projects Advisers, care oferă consultanță pentru afaceri și management. Conduce Asociația Black Sea Regional Cooperation Projects 2020, alături de alți doi foști miniștri din cabinetul său, un organism pe care l-a fondat în 2016 și despre care a spus că nu va face politică, ci și-a propus „să sprijine continuarea unor proiecte economice regionale, în care și România este implicată, dintr-o perspectivă neguvernamentală”.
Guvernul Victor Ponta a fost aprig criticat de administrațiile locale, în 2012, pentru ordonanța de guvern care soma primarii să dea înapoi banii alocați de guvernul Ungureanu din Fondul de rezervă bugetară și încă necheltuiți. Împărțirea în două tranșe a majorării salariilor aprobată de fostul guvern pentru vara anului 2012, i-a adus iarăși critici fostului prim ministru. De asemenea, suplimentarea categoriilor de demnitari care pot beneficia de locuințe de serviciu în vilele protocolului de stat, a condus la reacții negative față de guvernarea Ponta.
Victor Ponta a fost cel care a anulat vânzarea Oltchim Rm. Vâlcea către Dan Diaconescu, după ce s-a adeverit că Diaconescu nu avea banii cu care se angajase să salveze Oltchim.
Demisia sa din funcția de premier a venit pe fondul protestelor din toamna anului 2015, declanșate de tragedia de la Colectiv și moartea a 65 de tineri din cauza lipsei paturilor pentru arși în România și a infecțiilor nosocomiale.
După depunerea candidaturii sale, Victor Ponta a declarat că a demisionat după incendiul de la Colectiv „în speranța că următorul șef de la Palatul Victoria va lua măsuri pentru ca sistemul sanitar românesc să fie mai bun, să avem paturi pentru arși. Pe care, zece ani mai târziu, nu le avem”, promițând că „va desecretiza toate informările pe care le-a primit președintele Iohannis, înainte și după Colectiv”.
Este născut în Balș, are 43 de ani și a absolvit studiile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara.
Un candidat fără venituri, potrivit declarației sale de avere, în care a precizat că nu are nici cont curent și nici depozite bancare. Este unic proprietar al unor suprafețe de teren, de aproape 21.000 mp, situate în județul Vâlcea și dobândite în baza unui contract de întreținere.
Popescu deține cinci optimi dintr-o casă de locuit cu suprafața de 78 mp și este unic asociat și administrator al societății PR Media RPT SRL București, cu un profit declarat de 18.994 lei în anul 2024, dar fără angajați. El este, de asemenea, președinte al Asociației Romanian Tenis Premium și președinte al PNR.
Sebastian Popescu candidează pentru a treia oară la funcția de președinte al României și consideră că „are șanse infinit mai mari” decât cele din alegerile trecute să preia fotoliul de președinte. În același timp, Popescu susține că ”nu vrea funcții și privilegii”.
8. SILVIU PREDOIU – candidatul Partidul Liga Acțiunii NaționaleAre 66 de ani, este bucureștean de origine, absolvent al facultății de geografie și pensionar al MApN din 2018. A fost general în Serviciul de Informații Externe, îndeplinind funcții de șef direcție, șef direcție generală și prim-adjunct al directorului SIE.
Singurele venituri declarate de Predoiu pentru anul 2024 au fost pensiile de serviciu ale lui și soției. Predoiu a încasat o pensie de 260.760 lei în anul precedent, iar soția, pensionară SRI, puțin peste 100.000 de lei.
Conform declarației de avere, Predoiu deține un teren intravilan în județul Dâmbovița, cumpărat în urmă cu patru ani, o cotă de 3/32 din 5 hectare de teren agricol obținut prin succesiune în județul Constanța și sub 15 mp teren intravilan în București, tot în urma unei succesiuni.
El este proprietar deplin peste un apartament de 77 mp, dobândit prin succesiune, și peste jumătate dintr-un apartament de 73 mp, cumpărat, ambele în capitală.
Familia Predoiu are în construcție și o casă de vacanță în județul Dâmbovița, cu o suprafață de 115 mp.
Candidatul a declarat ceasuri în valoare de 7000 de euro, un autoturism Mazda CX 5 și jumătate dintr-un Fiat, care are 58 de ani. În conturile de la BRD și ING are 37.033 euro, 20.061 dolari și puțin peste 100.000 de lei.
Singurele interese declarate au fost cele legate de PLAN, partidul din partea căruia candidează și pe care îl conduce.
„Am fost 30 ani ofițer de informații externe, spion, afirmă Predoiu pe pagina partidului pe care l-a fondat”.
Este născut în județul Neamț, are 64 de ani și dublă cetățenie, româno-americană. Ion Banu, pe numele său de dinainte de a emigra în Statele Unite ale Americii, a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti și a părăsit țara după ce s-a căsătorit, pe când avea 25 de ani, din motive „politice” spune azi, invalidându-și propriile argumente, de tip „economic”, pe care le-a prezentat ca să fie primit în SUA, în 1985.
Este stabilit în Florida, unde locuiește într-o casă de 410 mp, fiind unicul proprietar. Și-a adăugat numelui românesc pe cel de John, pentru a se potrivi unui american, și Muscel, după locurile copilăriei sale din România.
Banu-Muscel a declarat Biroului Electoral Central că deține 200 de hectare de teren, din care 65 sunt intravilan, în Giurgiu și Argeș, și 135 de pășune în comitatul McCormick al statului Carolina de Sud, toate cumpărate, la care se adaugă 9 hectare de pădure moștenite în Argeș.
O casă în București, una în Carolina de Sud, o altă casă și un apartament în Florida, toate cumpărate în nume propriu, îl fac pe candidatul independent proprietar peste aproape 1000 mp locuibili, un fel de J.R. împărțit între imobilele și hectarele din America și România.
Un tablou semnat de pictorul român Nicolae Vermont, evaluat la 30.000 de dolari, alături de statuete și bronzuri estimate la 25.000 de dolari, îi completează colecția proprietăților. Urmează autoturismele, un Porsche și un BMW, cărora li se adaugă un tractor Deer, investiție firească pentru suprafețele de teren de care dispune.
Potrivit declarației sale, candidatul a făcut un singur credit ipotecar, de 248.500 dolari, contractat pentru încă opt ani, însă are 400.000 de dolari în băncile americane, din care mai mult de jumătate sunt destinați pensiei sale, și 300.000 de lei într-un cont din România, deschis în anul 2017, când a înregistrat Partidul Națiunea Română (PNRo).
Veniturile obținute în nume propriu în anul 2024 ating suma de 144.350 de dolari. Este unic asociat și manager al propriei firme, Ocean Test Banu Muscel Equipment Inc, specializată în cercetări şi echipamente oceanografice și asociat la compania unde lucrează soția sa, de profesie medic, iar valoarea declarată a acțiunilor pe care le deține în cele două firme este de 1.700.000 de dolari.
În același timp, este pensionar al guvernului american, de unde a încasat 21350 de dolari anul trecut.
John-Ion Banu-Muscel a candidat pentru funcția de președinte al României și în 2019, din partea PNRo, și și-a anunțat intenția de a candida și în 2024.
Afirmațiile lui, potrivit cărora ar introduce pedeapsa cu moartea pentru marii corupți și pentru criminali și că ar da dreptul tuturor cetățenilor să poarte armă, au stârnit controverse, la fel ca poziția sa față de statutul de stat membru al Uniunii Europene, pe care îl deține România: „Pro-european înseamnă să fii cu totul vândut. România e considerată ţară de mână a patra în UE”, așa cum a declarat într-un interviu acordat Digi24.ro.
S-a născut în Arad și are 53 de ani. A părăsit România înainte de Revoluție, pe când avea 17 ani și a studiat chimia la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A urmat apoi un doctorat în chimie moleculară. A lucrat 8 ani în cercetare, la The Scripps Research Institute din California și la AIST din Amagasaki – Japonia. În anul 2006, a obținut un grant de cercetare de 2 milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană. Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.
Este căsătorit cu Sandra Funeriu, de origine franceză, cu care are doi copii.
S-a întors în România în anul 2009. A fost ministru al învățământului în guvernul Emil Boc până în 2012. În mandatul său a introdus supravegherea video a examenelor, învățământul obligatoriu de la 6 ani prin clasa pregatitoare, săptămâna Altfel și a început lupta împotriva plagiatului.
Daniel Funeriu deține, ca unic proprietar, 50 de hectare de teren agricol în județul Timiș, 2 apartamente ce i-au fost donate, în Timișoara, și o casă de locuit în Germania, cu suprafața de 230 mp. Potrivit declarației sale de avere, el este și posesorul a cinci autoturisme, care valorează 37.000 de euro, ultimul dintre ele, un Renault Twingo, fiind primit ca donație.
Alte valori declarate ale candidatului sunt bijuteriile, pe care a început să le achiziționeze din 1994, în valoare de 15.000 de euro.
Daniel Funeriu a declarat venituri proprii de peste 160.000 de euro încasate în 2024, generate de activitatea sa de consultanță, în principal, și din salariul primit de la Universitatea din București, dar și o sumă, infimă comparativ cu restul, din arendarea unui teren, 2500 de lei.
Fostul ministru are peste 300.000 de euro în conturi curente și depozite, la mai multe bănci, între care Sparkasse, Caisse d`Epargne, SMBC Trust Bank, San Diego County Credit Union, Victoria Bank, Banca Transilvania și OTP Bank, în monede diverse, de la euro și dolar la yeni japonezi și lei moldovenești, transformate la cursul zilei. De asemenea, are peste 80.000 de euro în fonduri de investiții, din care cea mai mare parte în fonduri pentru cei doi copii ai săi.
Potrivit declarației de interese, candidatul este acționar la societățile franceze Nellea Systems și UMC și compania Celindra, din Elveția. La acestea deține acțiuni în valoare de 13.000 de euro. Funeriu este și administrator al firmei Imedito Solution SRL, o societate înființată în urmă cu trei ani, care se ocupă cu prelucrarea datelor și administrări de pagini web.
Este membru în Consiliul Director al institutului Român de Știință și Tehnologie și membru fondator al Fundației Mișcarea Populară.
În anul 2007, a candidat la alegerile parlamentare din partea Partidului Liberal Democrat, de pe poziția a patra, neeligibilă, iar din 2008 a devenit europarlamentar. Doi ani mai târziu, după fuziunea celor două partide democrat-liberale, a candidat din nou, dar nu a mai obținut un nou mandat.
În prezent, pe lângă activitatea de la Universitatea din București, este consultant al Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând țara vecină pentru aderarea la Uniunea Europeană.
11. NICUȘOR DANIEL DAN- candidat independentA venit în București din Făgăraș, locul unde a învățat până la finalizarea studiilor liceale. Are 55 de ani și este cunoscut ca activist civic și matematician, inițiator și fost președinte al USR România.
Este licențiat în științele matematicii la Universitatea din București, iar titlul de doctor în matematică l-a obținut la Universitatea din Sorbona.
În România, a fondat Școala Normală Superioară București, o instituție științifică cu scopul declarat de a îndruma spre cercetare pe cei mai buni studenți români.
Se află la cel de-al doilea mandat de primar general al capitalei, după alte două încercări nereușite de a accede în administrația generală a Bucureștiului, în 2012 și 2016.
Candidează din poziția de independent la funcția de președinte al României, dar și-au exprimat susținerea pentru candidatura sa mai multe ONG-uri și câteva partide politice, printre care partidul Drept, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache și Partidul Mișcarea Populară.
Potrivit declarației sale de avere, Nicușor Dan este proprietarul unui teren intravilan de aproape 7500 metri pătrați, pe care l-a cumpărat în Predeal și al unui autoturism Citroen din 1986.
Are în jur de 440.000 de lei în contul curent, 20.000 de euro pe care i-a împrumutat și credite în valoare de 152.000 euro, din care două sunt scadente în 2025.
Candidatul independent a declarat și donațiile pe care le-a primit pentru campania sa electorală, care au atins suma de 1.560.150 lei la momentul declarației, din care 660.000 lei primiți de la Autoritatea Electorală Centrală.
Pentru anul 2024, Nicușor Dan a declarat drept venituri suma de 296.675 lei, provenind din indemnizația de primar general și nu a înscris nicio societate comercială sau ONG în declarația de interese.
Nu deține obiecte de valoare și nici apartamente sau case. Locuiește cu chirie în București, împreună cu Mirabela Grădinaru, cu care are doi copii.
Actualul primar general al capitalei este încredințat că a fost necesară decizia de anulare a alegerilor din toamna anului 2024 și consideră că cea mai importantă parte din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din luna mai se va duce în mediul online, pe rețele de socializare.
Articolul Cine sunt cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai? apare prima dată în Mediafax.
„Oamenii se aşteptă de la justiţie să facă dreptate, asta înseamnă să ai sentinţe predictibile. Un inginer ca mine nu înţelege de ce la două instanţe sunt decizii diferite. Dacă se lungeşte mult urmărirea, procedurile se ajunge în situaţia în care se prescriu faptele”, a explicat Bolojan.
El a insistat că reforma sistemului judiciar necesită personal calificat: „Trebuie să se facă motivările la timp, să existe nişte indicatori de performanţă să se vadă câte dosare au fost soluţionate şi dacă sunt lucrurile în anumită logică. Asta se face cu oameni competenţi”.
Preşedintele interimar şi-a exprimat respectul pentru magistraţii care îşi îndeplinesc atribuţiile cu profesionalism, avertizând totodată că lipsa de eficienţă erodează încrederea publică în justiţie: „Am tot respectul pentru oamenii din justiţie care îşi fac treaba corect. Dacă nu, vedem cum încrederea se surpă”.
Articolul Bolojan: Oamenii se aşteptă de la justiţie să facă dreptate apare prima dată în Mediafax.
Potrivit lui Bolojan, România se află la răscruce: poate fie să taie din cheltuieli, fie să mărească taxele, sau ambele. El a clarificat că reducerea cheltuielilor nu înseamnă concedieri fără noimă, ci gestionarea mai eficientă a banilor publici.
Președintele interimar consideră că prioritatea este optimizarea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale, nu creșterea poverii fiscale. El a afirmat că majorarea taxelor ar trebui să fie ultima soluție, aplicată doar în situații extreme.
Despre aparatul bugetar, Bolojan a evitat să indice un număr ideal de angajați, dar a subliniat necesitatea unor analize riguroase în fiecare instituție.
„Fără restructurări serioase, vom ajunge inevitabil la taxe mai mari”, a avertizat el, comparând situația economică cu un pacient care amână tratamentul până când ajunge la urgențe, când costurile și riscurile se amplifică dramatic.
Întrebat unde se cheltuie cel mai mult, Bolojan a afirmat că, în opinia sa, trebuie intervenit în multe companii de stat.
Articolul Bolojan avertizează că economia României a intrat în stagnare: „Fără restructurări serioase, vom ajunge inevitabil la taxe mai mari” apare prima dată în Mediafax.
„Nu pot da o sentinţă”, a răspuns Bolojan, întrebat despre declaraţia lui Kelemen Hunor, potrivit căruia dacă Antonescu nu ajunge preşedinte, coaliţia nu va rezista.
Bolojan spune că alegerea lui Crin Antonescu ar însemna garanţia unei stabilităţi şi a unei colaborări, în aşa fel încât să se lucreze pentru a duce ţara la un alt nivel.
„Alegerea unui alt preşedinte ar putea duce la alte situaţii, acesta este adevărul”, a afirmat Bolojan.
Întrebat despre riscul ca actuala coaliţie să nu reuşească să-l propulseze pe Antonescu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Bolojan a precizat: „Nu pot să fac astfel de aprecieri, dar cred că având în vedere faptul că se profilează mai puţini candidaţi care au şanse, va fi o competiţie dură pentru turul al doilea”.
Articolul Bolojan: „Nu pot da o sentinţă” privind afirmaţia lui Kelemen Hunor despre viitorul coaliţiei apare prima dată în Mediafax.
Jeffrey Goldberg a declarat că a fost adăugat într-un grup numit „Houthi PC small group”, de către Michael Waltz, consilier pe probleme de securitate națională al SUA. Deși la început a avut dubii cu privire la veridicitatea grupului, informațiile transmise de către membrii Administrației Trump l-au făcut să urmărească evoluția situației.
Înaintea bombardamentelor desfășurate în Yemen, asupra organizației islamiste huthi, Jeffrey Goldberg a susținut că a fost informat cu privire la evoluția situației, urmând ca toate avertismentele transmise pe grupul liderilor securității naționale să fie confirmate.
„Postarea lui Hegseth (secretar al Apărării al SUA – n.r.) conținea detalii cu privire la bombardamentele viitoare asupra Yemenului, inclusiv informații cu privire la ținte, armele pe care SUA urma să le utilizeze și succesiunea atacurilor (…). Singura persoană care a răspuns la actualizările lui Hegseth a fost cea identificată ca fiind vicepreședintele. «Voi spune o rugăciune pentru victorie », a scris Vance”, a notat Jeffrey Goldberg.
„Am așteptat în mașina mea, în parcarea de la supermarket. Dacă grupul era real, m-am gândit, țintele huthi urmează să fie bombardate în curând. La aproximativ 1:55, am verificat platforma X și am căutat Yemen. Se vorbea despre explozii la Sanaa, orașul-capitală”, a explicat editorul-șef pentru The Atlantic.
Conform informațiilor transmise de Jeffrey Goldberg, discuțiile care au urmat bombardamentelor au inclus informații cu privire la daunele create și numărul aproximativ de victime.
Jeffrey Goldberg a încercat să ia legătura cu liderii americani prin e-mail, pentru a confirma dacă grupul în care a fost adăugat le aparținea.
Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a confirmat veridicitatea grupului.
„Pare să fie un lanț de mesaje autentic și examinăm modul în care a fost adăugat un număr necorespunzător în lanț”, a transmis Brian Hughes.
Articolul Incident grav la Washington. Un jurnalist primea informații clasificate de la cei mai importanți oameni din administrația Trump apare prima dată în Mediafax.
Discuţiile din Arabia Saudită, unde o delegaţie ucraineană a fost prezentă în culise, au deocamdată obiective modeste, dar sunt prezentate de Washington ca un pas în efortul preşedintelui Donald Trump de a pune capăt războiului care durează de trei ani, punctează Reuters.
Trump însuşi a enumerat alte aspecte care, potrivit lui, sunt pe masă: „Discutăm acum despre teritoriu. Discutăm despre linii de demarcaţie, despre putere, despre proprietatea asupra centralelor electrice”.
Agenţia de ştiri de stat rusă RIA, citând o sursă neidentificată, a declarat că delegaţiile vor emite o declaraţie comună după consultările lor. O sursă rusă din Riyadh a declarat pentru Reuters că discuţiile se vor încheia în curând.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat însă că nu vor fi semnate documente, potrivit agenţiei TASS.Săptămâna trecută, Rusia a respins o propunere a lui Trump pentru o încetare completă a focului timp de 30 de zile în Ucraina şi până acum a fost de acord doar cu un moratoriu privind atacarea infrastructurii energetice.
În timp ce discuţiile de luni erau în desfăşurare în Arabia Saudită, rachete ruseşti au lovit oraşul Sumî. Mai multe blocuri de locuinţe au fost avariate, împreună cu o şcoală şi un spital, a declarat guvernatorul regional Volodimir Artiukh într-un videoclip filmat în faţa unui incendiu care producea o coloană de fum.
Elevii se aflau într-un adăpost în momentul atacului, evitând astfel victime mai grave, a adăugat el.
„Moscova vorbeşte despre pace în timp ce efectuează atacuri brutale asupra zonelor rezidenţiale dens populate din marile oraşe ucrainene”, a declarat ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha.
„În loc să facă declaraţii goale despre pace, Rusia trebuie să înceteze bombardarea oraşelor noastre şi să pună capăt războiului împotriva civililor”.
Articolul Zeci de răniţi în urma atacului rusesc asupra Ucrainei în timpul discuţiilor de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
„Nu, eu cred că nici acum domnul Simion nu este sigur în finală. Eu cred că este o luptă cel puţin în 3 pentru două locuri. E posibil să avem o finală între mine şi domnul Nicuşor Dan”, a afirmat Antonescu.
El a subliniat că mai sunt aproximativ 40 de zile de campanie electorală, perioadă în care pot interveni numeroşi factori care să modifice intenţiile de vot ale electoratului.
„Reamintesc că mai avem vreo 40 de zile, hai să scoatem Săptămâna Mare şi sfintele Paşti – o lună întreagă în care se va face campanie electorală”, a adăugat Antonescu, menţionând că şi agenda externă ar putea influenţa preferinţele alegătorilor.
Articolul Antonescu: E posibil să avem o finală între mine şi Nicuşor Dan apare prima dată în Mediafax.
