„Să nu uiti, Darie…! Mă rog, Ilie. Sau Nicușor. Sau cine vreți voi…După caz. Când nu ești la masă, ești sigur în meniu. Lumea se reașază. Rapid. Fără menajamente. Fără pauze. Fără vacanță prelungită pentru răcituri și sărmăluțe”, spune Fifor, pe Facebook.
Fifor descrie contextul negocierilor. „La Kiev, consilierii pentru securitate națională ai principalelor puteri europene și euro-atlantice lucrează la viitorul arhitecturii de securitate a continentului: pacea din Ucraina, garanțiile post-război, echilibrele de putere care vor defini următorii ani. Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Polonia, statele baltice, nordicii, Canada, NATO și instituțiile UE sunt la masă. Acolo unde se hotărăște”.
„Ca de obicei, România nu este. Nu întârziată. Nu marginală. Absentă”, afirmă deputatul.
El critică autoritățile din România. „Stat de frontieră NATO, cu cea mai lungă graniță UE cu Ucraina, actor care ar fi trebuit să fie indispensabil în orice discuție serioasă despre securitatea Mării Negre și a flancului estic – România lipsește exact când se redesenează harta de securitate a Europei. Și nu din întâmplare. Ci pentru că, între timp, România e pe pauză. Dar, cu vigilența-i recunoscută deja, privește cu îngrijorare”.
Deputatul încheie cu un avertisment. „În timp ce alții negociază pacea și își consolidează pozițiile strategice, la București domină liniștea. Tăcerea veșnic prudentă, mereu convenabilă. Absența ‘strategică’ ridicată la rang de normalitate. Din păcate, însă, în geopolitică nu există vacanță. Pentru că, atunci când nu ești la masă, ești în meniu”.
Un autoturism aparținând unui militar a explodat duminică dimineață, 4 ianuarie, în districtul Obolon din Kiev, incidentul fiind încadrat de autorități drept atac terorist, potrivit Parchetului orașului.
Explozia s-a produs în jurul orei 10:30, în momentul în care militarul deschidea portbagajul mașinii.
Acesta a suferit răni și a primit îngrijiri medicale, potrivit Kyiv Independent.
O femeie care se afla în apropiere nu a fost rănită.
Forțele de ordine au demarat o anchetă penală pentru a stabili circumstanțele producerii exploziei.
Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre cauza deflagrației sau despre eventuali suspecți.
Cazul este investigat în regim de urgență, în contextul măsurilor sporite de securitate din capitala Ucrainei.
Un autoturism aparținând unui militar a explodat duminică dimineață, 4 ianuarie, în districtul Obolon din Kiev, incidentul fiind încadrat de autorități drept atac terorist, potrivit Parchetului orașului.
Explozia s-a produs în jurul orei 10:30, în momentul în care militarul deschidea portbagajul mașinii.
Acesta a suferit răni și a primit îngrijiri medicale, potrivit Kyiv Independent.
O femeie care se afla în apropiere nu a fost rănită.
Forțele de ordine au demarat o anchetă penală pentru a stabili circumstanțele producerii exploziei.
Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre cauza deflagrației sau despre eventuali suspecți.
Cazul este investigat în regim de urgență, în contextul măsurilor sporite de securitate din capitala Ucrainei.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC, pe fondul dezbaterilor interne din Partidul Laburist privind viitorul relațiilor cu Bruxelles-ul.
Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit ar trebui să ia în calcul „o aliniere și mai strânsă” cu piața unică, dacă acest lucru servește interesului național. El a subliniat că, în contextul noilor acorduri comerciale semnate de Marea Britanie cu Statele Unite și India, o uniune vamală cu UE nu mai reprezintă soluția optimă.
„Suntem mai bine poziționați dacă ne uităm spre piața unică, nu spre uniunea vamală, pentru viitoarea noastră aliniere”, a declarat premierul, respingând astfel opiniile unor membri ai cabinetului său care susțin un nou acord vamal cu UE.
Diviziuni interne și presiuni politice privind Marea Britanie relații UEDeclarațiile premierului vin într-un moment de tensiune în interiorul Partidului Laburist. Miniștri precum Wes Streeting și David Lammy, dar și lideri sindicali, au susținut public că o uniune vamală ar putea aduce beneficii economice semnificative. De asemenea, 13 parlamentari laburiști au votat recent în favoarea unei propuneri liberale-democrate privind aderarea la o uniune vamală.
Cu toate acestea, Starmer a avertizat că reluarea disputelor interne ar putea recrea „haosul” specific fostelor guverne conservatoare și ar favoriza ascensiunea partidului Reform, condus de Nigel Farage.
Migrație, tineri și perspective electoralePremierul a exclus categoric revenirea la libera circulație a persoanelor, dar a apărat ideea unui program de mobilitate pentru tineri, care ar permite schimburi temporare de muncă și experiență între Regatul Unit și statele europene.
În plan politic, Starmer a declarat că următoarele alegeri generale vor fi decisive și vor opune un guvern laburist unei drepte radicale. El susține că miza va fi identitatea britanică și valorile fundamentale ale societății.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC, pe fondul dezbaterilor interne din Partidul Laburist privind viitorul relațiilor cu Bruxelles-ul.
Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit ar trebui să ia în calcul „o aliniere și mai strânsă” cu piața unică, dacă acest lucru servește interesului național. El a subliniat că, în contextul noilor acorduri comerciale semnate de Marea Britanie cu Statele Unite și India, o uniune vamală cu UE nu mai reprezintă soluția optimă.
„Suntem mai bine poziționați dacă ne uităm spre piața unică, nu spre uniunea vamală, pentru viitoarea noastră aliniere”, a declarat premierul, respingând astfel opiniile unor membri ai cabinetului său care susțin un nou acord vamal cu UE.
Diviziuni interne și presiuni politice privind Marea Britanie relații UEDeclarațiile premierului vin într-un moment de tensiune în interiorul Partidului Laburist. Miniștri precum Wes Streeting și David Lammy, dar și lideri sindicali, au susținut public că o uniune vamală ar putea aduce beneficii economice semnificative. De asemenea, 13 parlamentari laburiști au votat recent în favoarea unei propuneri liberale-democrate privind aderarea la o uniune vamală.
Cu toate acestea, Starmer a avertizat că reluarea disputelor interne ar putea recrea „haosul” specific fostelor guverne conservatoare și ar favoriza ascensiunea partidului Reform, condus de Nigel Farage.
Migrație, tineri și perspective electoralePremierul a exclus categoric revenirea la libera circulație a persoanelor, dar a apărat ideea unui program de mobilitate pentru tineri, care ar permite schimburi temporare de muncă și experiență între Regatul Unit și statele europene.
În plan politic, Starmer a declarat că următoarele alegeri generale vor fi decisive și vor opune un guvern laburist unei drepte radicale. El susține că miza va fi identitatea britanică și valorile fundamentale ale societății.
„Duminică, 04.01.2026, în jurul orei 13:50, am fost anunțați despre miros de gaz într-un bloc (10 etaje) situat pe Strada Constructorilor din Timișoara”, se arată în informarea transmisă de ISU Timiș.
La locul evenimentului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul Detașamentului 1 Timișoara cu o autospecială de primă intervenție si comandă, precum și echipajul CBRN.
La sosirea la fața locului, pompierii au constatat miros de gaz într-un singur apartament, provenit de la centrala termică. La momentul transmiterii știri, aceștia au acționat pentru ventilarea spațiului.
Echipajul CBRN a efectuat măsurători în apartament, nefiind identificate valori peste limitele normale.
„În jurul orei 14:00, am fost anunțați despre scăpări de gaz în fața unui imobil din orașul Buziaș, Strada Matei Corvin”, se arată în informarea transmisă de pompieri.
La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Stației Buziaș care au constatat scăpări de gaz provenite de la contor; aceștia au contact distribuitor local de gaze naturale.
„În jurul orei 14:20, pompierii din cadrul Detașamentului 2 Timișoara s-au deplasat pe strada Măslinul, unde se simte miros de gaz pe casa scării dintr-un bloc (4 etaje + Mansardă)”, se arată în informarea transmisă de ISU Timiș.
La sosirea pompierilor la locul evenimentului, aceștia au constatat scăpări de gaz pe casa scării.
Pompierii au ventilat spațiul. La locul evenimentului se află o echipă de intervenție Delgaz; a fost oprită alimentarea cu gaz . Nu sunt persoane evacuate, potrivit pompierilor.
Pompierii ISU Timiș au făcut recomandăriPentru a preveni producerea unor situații de urgență, amintim cetățenilor obligativitatea respectării următoarelor măsuri de siguranță:
Persoanele care urmăresc, contactează obsesiv sau intimidează pe cineva prin mesaje, rețele sociale ori alte mijloace electronice riscă pedepse penale în Republica Moldova, odată cu intrarea în vigoare a unor modificări ample ale Codului penal. Potrivit Logos Press, noile prevederi, adoptate anul trecut, se aplică din luna februarie.
Urmărirea repetată, faptă penalăLegislația introduce pentru prima dată infracțiunea de stalking, definită ca urmărirea sau supravegherea intenționată și repetată a unei persoane, inclusiv prin „tehnologii informaționale și rețele de comunicații electronice”.
Fapta este incriminată atunci când aceste acțiuni provoacă frică, anxietate sau obligă victima să își schimbe stilul de viață. Astfel de fapte pot fi pedepsite cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la doi ani, iar dacă victima este membru al familiei – până la trei ani.
Sunt înăsprite și sancțiunile pentru hărțuirea sexuală, care poate fi fizică, verbală sau non-verbală, inclusiv în mediul online. Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova prevăd amenzi consistente, muncă în folosul comunității sau pedepse cu închisoarea de până la patru ani. În cazul faptelor comise asupra minorilor, pedepsele cresc semnificativ, ajungând până la șapte ani de detenție.
Femicidul, infracțiune distinctă în Codul penalLegislația penală introduce ca noțiune distinctă femicidul, definit ca „un act de violență extremă împotriva femeilor, comis pe baza prejudecăților de gen și soldat cu decesul victimei”. Pentru a lărgi protecția legală a victimelor violenței, autoritățile au extins regulile privind relațiile de rudenie, inclusiv în cazurile în care agresorul este un membru apropiat al familiei.
În România, femicidul nu este încă reglementat ca infracțiune distinctă în Codul penal. În acest sens, în luna octombrie 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, semnat de peste 250 de parlamentari.
Protecție penală pentru jurnaliștiModificările aduse Codului penal al Republicii Moldova includ și măsuri pentru protejarea libertății presei. Interferența în activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media, inclusiv prin amenințări online, devine infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.
Sectorul agricol românesc traversează un început de an extrem de tensionat, pe fondul nemulțumirilor tot mai puternice față de politicile fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Organizațiile de fermieri avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente de sprijin, agricultura românească se apropie de un punct critic, marcat de falimente, executări silite și lipsă acută de lichidități.
Potrivit publicației 7 Media, zeci de exploatații agricole se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele sunt în pragul falimentului din cauza costurilor record de producție și a prețurilor scăzute de valorificare.
Agricultorii consideră că politicile de austeritate promovate de Executiv sunt „lipsite de realism” și nu țin cont de specificul agriculturii — un sector dependent de cicluri lungi de producție și de condiții naturale imprevizibile.
Tractoarele, pregătite să vină la BucureștiDacă negocierile anunțate cu autoritățile nu vor produce rezultate concrete, fermierii avertizează că vor recurge la proteste de amploare, inclusiv blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră.
Scopul declarat este acela de a forța Guvernul să trateze siguranța alimentară a României drept o prioritate strategică.
Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost depusă cerere de autorizare pentru un protest programat pe 5 ianuarie, iar agricultorii intenționează să vină cu tractoarele în Capitală.
„Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”, a transmis liderul sindical.
Ce vor fermieriiPrincipala nemulțumire vizează pachetul de măsuri fiscale adoptat recent de Guvern.
Printre solicitările urgente ale fermierilor se numără:
Asociațiile agricole semnalează întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși fermierii au depus deja procesele-verbale de calamitate la primării.
Deși seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, fondurile necesare pentru reluarea lucrărilor agricole în 2026 nu au ajuns încă la beneficiari.
Lipsa lichidităților blochează activitatea multor producători, care nu mai pot achiziționa semințe, îngrășăminte sau combustibil pentru campania agricolă de primăvară.
În același timp, fermierii semnalează un dezechilibru major: costurile de producție cresc constant, în timp ce prețul cerealelor a scăzut la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani.
În absența unui preț minim garantat, producătorii români devin vulnerabili în fața marilor traderi internaționali, iar agricultura riscă să devină o activitate tot mai puțin viabilă economic.
„Nu cerem privilegii, ci condiții de supraviețuire”Fermierii subliniază că nu solicită tratament preferențial, ci condiții minime pentru a-și putea continua activitatea.
În lipsa unor măsuri rapide, aceștia avertizează că România riscă nu doar pierderea unui sector economic esențial, ci și afectarea securității alimentare pe termen lung.
Protestul anunțat pentru 5 ianuarie ar putea deveni unul dintre cele mai ample din ultimii ani, semnalând o ruptură tot mai vizibilă între politicile guvernamentale și realitățile din teren ale agriculturii românești.
„În urma tragediei din Crans-Montana, a urmat un proces dificil de identificare a victimelor și, alături de familia și apropiații săi, am sperat că tânărul român va fi găsit printre cei cu șanse de supraviețuire. Din păcate, am fost informați de familie și de autoritățile elvețiene că a fost confirmat decesul său”, a spus ministrul de Externe, duminică, pe Facebook.
„Transmit condoleanțe familiei îndoliate; mult prea repede a fost luat de lângă ei. Dumnezeu să îl odihnească în pace”, a spus Țoiu.
Țoiu a reamintit de tragedia de la Colectiv„Împărtășim durerea lor, care, pentru noi, aduce brutal în amintire și incendiul de la Colectiv. În fața unei tragedii de asemenea amploare, doar solidaritatea umană poate să fie răspunsul”, a afirmat Țoiu.
Șefa diplomației române a precizat că reprezentanții Ambasadei României la Berna și consulul României au fost în contact direct cu familia.
Totodată, România a oferit sprijin internațional pentru victimele incendiului.
„România, prin mecanismul european de urgențe civile, pe care îl folosim și noi când cerem ajutorul internațional, a acordat asistență pentru transportul unor răniți din Elveția spre spitale din Franța, sub coordonarea DSU, cu o aeronavă a MApN”, a declarat Oana Țoiu.
Intervenția unui român în noaptea incendiului„În momentele critice, alături de intervenția instituțiilor, contează enorm curajul și decizia de a ajuta a celor din jur, așa cum a făcut și George, românul care a intervenit voluntar alături de echipele de urgență în noaptea incendiului. L-am sunat să îi mulțumesc pentru gestul său, unul profund uman, dar care face și cinste României. Îmi vor rămâne alături cuvintele lui clare: «Dacă pot să ajut, nu stau la discuții»”, a spus ministrul de Externe.
Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii. Alte 16 victime au fost identificate.
La doar câteva zile de la începutul noului an, Donald Trump se confruntă cu critici în mediul online, după acțiuni care par să contrazică promisiunea sa de Anul Nou, scrie Indy100.
În cadrul unui eveniment organizat în noaptea de Revelion la Mar-a-Lago, președintele SUA a declarat că rezoluția sa pentru 2026 este una simplă: „Pace. Pace pe Pământ”.
REPORTER: „Mr. President, do you have a New Year’s resolution?”
PRESIDENT TRUMP: „Peace. Peace on Earth.” pic.twitter.com/NXS1QAJg46
— Fox News (@FoxNews) January 1, 2026
Declarația s-a răspândit rapid pe rețelele sociale.
O rezoluție care nu a rezistat multAceastă promisiune a fost pusă sub semnul întrebării sâmbătă, când Trump a anunțat pe Truth Social că Statele Unite au desfășurat ceea ce el a numit un „atac de amploare împotriva Venezuelei”.
Potrivit mesajului său, operațiunea ar fi dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care ar fi fost scoși din țară.
Anunțul a marcat o escaladare majoră a tensiunilor dintre SUA și Venezuela și a declanșat imediat o dezbatere privind abandonarea angajamentului față de pace la doar câteva zile de la începutul anului.
Acuzații penale și acțiune militarăUlterior, procurorul general al SUA, Pam Bondi, a confirmat că Maduro și Flores au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului.
Ea a precizat că acuzațiile includ conspirație pentru narco-terorism, trafic de cocaină și infracțiuni legate de arme automate și dispozitive explozive.
Bondi a declarat că cei acuzați vor „înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane pe teritoriul Statelor Unite”, subliniind poziția fermă a administrației.
Între timp, relatări din Caracas au menționat cel puțin șapte explozii și aeronave zburând la joasă altitudine deasupra capitalei, sporind îngrijorările privind stabilitatea regională.
Reacția rețelelor socialeDupă anunț, utilizatorii de pe X au revenit rapid la declarațiile lui Trump din noaptea de Revelion.
Mulți s-au întrebat cum se împacă un atac militar și arestări spectaculoase cu o promisiune de pace globală.
În timp ce susținătorii afirmă că acțiunea ține de aplicarea legii, nu de război, criticii spun că evenimentele arată cât de repede pot intra în conflict promisiunile politice cu deciziile din lumea reală.
Leon, primul papă american, a cerut, de asemenea, respectarea drepturilor omului și a statului de drept „așa cum sunt consacrate” în constituția Venezuelei, scrie Reuters.
„Nu trebuie să întârziem în a depăși violența și în a porni pe căile dreptății și păcii, garantând totodată suveranitatea țării”, le-a spus papa pelerinilor adunați în Piața Sfântul Petru, în timpul rugăciunii de duminică.
Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA vor prelua controlul asupra Venezuelei, bogată în petrol, după ce a ordonat un raid pentru capturarea lui Maduro, care se află în prezent într-un centru de detenție din New York, în așteptarea acuzațiilor de trafic de droguri.
Leon, care a criticat unele dintre politicile de dreapta ale lui Trump, l-a îndemnat în decembrie pe președintele SUA să nu îl înlăture pe Maduro folosind forța militară.
„Binele iubitului popor venezuelean trebuie să prevaleze asupra oricărei alte considerații”, a spus pontiful.
Moscova a fost vizată de un atac cu drone sâmbătă seara, până aproape de miezul nopții. Autoritățile ruse au anunțat că mai multe aparate de zbor fără pilot au fost interceptate în timp ce se îndreptau spre capitală, fără să fie raportate victime sau distrugeri majore.
Incident cu impact asupra zborurilor civilePotrivit Kyiv Post, care citează declarații oficiale ruse, sistemele de apărare antiaeriană au doborât 19 drone în regiunea Moscova. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe rețelele sociale că forțele ruse „au doborât dronele în cursul serii” și că echipele de intervenție se află la locurile unde au căzut resturi ale aparatelor doborâte.
Agenția Federală pentru Transport Aerian din Rusia (Rosaviația) a anunțat că traficul aerian a fost perturbat în timpul incidentului. Patru aeroporturi au fost închise temporar: Vnukovo și Zhukovsky din Moscova, precum și aeroporturile din Iaroslavl și Ivanovo, situate la nord și nord-est de capitala rusă. Zborurile au fost reluate ulterior, după ridicarea restricțiilor de securitate.
Rușii vorbesc despre un atac de amploareMinisterul rus al Apărării a transmis separat că atacul cu drone a fost unul de amploare mai mare, susținând că, în total, 104 drone ar fi fost doborâte sâmbătă seara în nouă regiuni ale Rusiei și în Crimeea ocupată. Cele mai multe interceptări ar fi avut loc în regiunea Briansk, dar și în regiunile Kaluga și Moscova, precum și în Kursk, Oriol, Tula, Tver și Rostov. Alte drone ar fi fost interceptate inclusiv deasupra Ținutului Krasnodar, Crimeei și Mării Azov.
Încă nu există confirmări independente privind amploarea exactă a atacului sau originea dronelor, iar autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul. Potrivit Serviciului de Urgență al Ucrainei, trei persoane au fost rănite în regiunea Harkov în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma unor atacuri cu drone rusești.
„Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana. Transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate”, a transmis șeful statului.
Nicușor Dan a adăugat că România este solidară cu familiile victimelor, iar autoritățile statului acordă sprijinul necesar în aceste momente grele.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat duminică faptul că, potrivit informațiilor transmise de autoritățile elvețiene competente, cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat.
Ambasada României la Berna se află în contact cu familia persoanei decedate. Reprezentanții misiunii diplomatice acordă asistență consulară familiei.
Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii. Alte 16 victime au fost identificate.
