Consilierii generali se întrunesc astăzi, la ora 10:00, într-o ședință în care vor fi discutate mai multe proiecte.
Printre primele proiecte care vor fi dezbătute în ședință se află și cel privind creșterea chiriilor pentru locuințe convenabile, dar și un altul privind achiziția de servicii de audit extern de către municipiul București pentru STB și Termoenergetica.
În cazul proiectului privind creșterea chiriilor pentru locuințe convenabile, tariful de bază pentru închirierea locuinţelor convenabile va fi de 8 lei/mp, tarif care va fi înmulțit cu coeficientul zonei: 3,5 pentru zona A, 2,5 pentru zona B, 2 pentru zona C şi 1,5 pentru zona D.
Pe ordinea de zi mai figurează, de asemenea, depunerea jurământului pentru preluarea mandatului de consilier municipal de către Georgiana Diţă.
În plus, CGMB urmează să dezbată și proiectul privind transferul activității și a personalului de la Centrul Cultural Expo Arte la Centrul de Proiecte Culturale ARCUB.
Totodată, în cadrul ședinței se va dezbate și proiectul privind reconfigurarea zonei Dimitrie Pompeiu – Fabrica de Glucoză – Șoseaua Pipera. Concret, acest proiect vizează declanșarea procedurii de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Lărgire Bd. Dimitrie Pompeiu cu extindere infrastructură de tramvai și străpungere Bd. Barbu Văcărescu, construire drum de legătură între Șoseaua Pipera, Bd. Dimitrie Pompeiu și str. Fabrica de Glucoză și construire parcare de tip park&ride”.
Ședința are loc după o alta care a avut loc marți. În cadrul acesteia, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a acuzat haos în termoficarea Bucureștiului și a făcut acuzații grave la adresa lui Ciprian Ciucu. El a anunțat că reprezentanții PSD din Consiliu vor intra în grevă.
Sub presiunea Statelor Unite, președinta interimară Delcy Rodriguez, care a adoptat o lege de amnistie săptămâna trecută și a deschis sectorul petrolier investițiilor private în ianuarie, a demis mai multe personalități în ultimele săptămâni, inclusiv pe Alex Saab (fără nicio legătură cu procurorul general Tarek William Saab), un loialist al fostului președinte Nicolas Maduro, potrivit Le Figaro.
Avocatul Poporului, Alfredo Ruiz Angulo, a demisionat și el din funcție și a fost înlocuit imediat de Saab, cu titlu interimar, a precizat ea. Tarek William Saab este înlocuit temporar de avocatul Larry Devoe. Acesta este reprezentantul Venezuelei în sistemul internațional al drepturilor omului și conduce Consiliul Național pentru Drepturile Omului, un organism public responsabil de coordonarea și sprijinirea politicilor publice în acest domeniu.
Procurorul general demisionar este supus sancțiunilor SUAConform scrisorii sale de demisie citite în Adunare, Saab declară că „și-a îndeplinit această datorie cu integritate și onoare, în mijlocul unui moment istoric cu provocări excepționale pentru prezentul și viitorul patriei noastre, unde ne-am asumat rolul constituțional de a păstra pacea și de a proteja drepturile omului ale poporului nostru în fața unor agresiuni de neimaginat împotriva națiunii venezuelene”.
În funcție din 2017 și reînnoit în 2024, Tarek William Saab, care este supus sancțiunilor americane, a fost întotdeauna foarte prezent în mass-media și pe rețelele de socializare.
Fost guvernator al statului Anzoategui (nord-est) pentru partidul de guvernământ, Saab a fost una dintre figurile importante ale sistemului judiciar venezuelean în timpul represiunii protestelor care au urmat realegerii contestate a lui Nicolas Maduro în iulie 2024. Mulți protestatari au fost acuzați în special de „terorism” . „Și-a plasat identitatea ideologică mult deasupra principiilor sale de apărare a drepturilor omului”, a declarat Rafael Uzcategui, o figură a societății civile care a lucrat alături de el ani de zile.
Potrivit Reuters, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat joi că evenimentul reprezintă „o provocare agresivă a Statelor Unite, menită să detoneze un conflict”.
Patru morți și mai mulți rănițiConform autorităților de la Havana, incidentul armat în Cuba a avut loc miercuri, când un grup de exilați cubanezi, aflați la bordul unei ambarcațiuni rapide înmatriculate în statul american Florida, a pătruns în apele teritoriale cubaneze.
Aceștia ar fi deschis focul asupra unei patrule navale cubaneze. Forțele de securitate ale statului Cuba au reacționat, ucigând patru dintre atacatori și rănind alți șase, potrivit comunicatului oficial al guvernului cubanez.
Într-o declarație citată de TASS, Maria Zakharova a avertizat că incidentul armat în Cuba trebuie analizat în contextul tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și mai multe state considerate adversare geopolitice de Washington.
„Este o provocare agresivă, menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict”, a afirmat oficialul rus, sugerând o implicare indirectă a Statelor Unite prin tolerarea sau sprijinirea unor astfel de acțiuni.
Guvernul cubanez a reiterat că va continua să apere suveranitatea națională și a avertizat că orice incursiune neautorizată în apele sale teritoriale va fi tratată ca un act ostil.
Conform informațiilor publicate de Gândul, pentru terenul deținut în localitatea Timișul de Sus (Predeal, județul Brașov), ar fi fost emisă o decizie de impunere care menționează declanșarea procedurii de executare silită.
Potrivit documentelor citate:
Gândul subliniază că suma nu este una mare, însă situația ar ridica o problemă de principiu, în contextul apelurilor publice la plata la timp a taxelor și impozitelor.
Controversa „intravilan – extravilan”Un alt aspect semnalat vizează încadrarea juridică a terenului. În declarația de avere depusă în iunie 2025, Nicușor Dan a menționat că deține un teren „intravilan” de 7.460 mp în Predeal.
Însă, potrivit informațiilor obținute de publicație de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Brașov, terenul ar fi încadrat oficial la categoria „extravilan”.
Diferența este relevantă din punct de vedere urbanistic și fiscal. Terenurile intravilane permit construcții în condiții mai flexibile, în timp ce extravilanul este supus unor restricții mai stricte.
Publicația ridică întrebarea dacă este vorba despre o eroare sau despre o eventuală neconcordanță în declarația de avere.
Istoricul achiziției terenuluiNicușor Dan declara în 2017 că a plătit aproximativ 170.000–180.000 de euro pentru terenul din Predeal și că a contractat un credit bancar de 100.000 de euro pentru achiziție.
„Este un teren pe care am plătit 170-180 de mii de euro, banca mi-a dat un credit de 100 de mii de euro”, afirma acesta la momentul respectiv.
Conform imaginilor publicate de Gândul, terenul este situat într-o zonă împădurită și accidentată din zona Predealului.
Declarațiile președintelui despre proprietățiNicușor Dan a declarat recent că nu deține „mari proprietăți” și că nu este la curent cu nivelul impozitelor majorate.
„Nu am mari proprietăți, nu sunt la curent (…) doar pe o mașină (n.red. – impozit). Nu mi-a venit decizia până în momentul acesta. Dar nu despre mine este vorba. Este vorba că din păcate a fost vorba de niște corecții”, a declarat președintele. Potrivit articolului din Gândul, în acea intervenție nu a fost menționat terenul din Predeal.
Terenul de la Snagov al partenerei de viațăÎn articol este adus în discuție și un teren deținut la Snagov de Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui, împreună cu fratele acesteia, Bogdan Grădinaru.
Pe acel teren ar urma să fie dezvoltat un cartier rezidențial, iar subiectul a generat controverse în spațiul public. Bogdan Grădinaru a declarat, potrivit Gândul: „Are o parcelă și sora mea. Normal că i se pare și ei absurd că nu obținem acest certificat de atestare fiscală”. Publicația precizează că acesta ar fi achitat 10.000 de euro pentru lotul său, dar nu ar fi devenit încă proprietar de drept.
Obligațiile fiscale, obligatorii pentru toți cetățeniiSituația este în contrast cu declarațiile premierului Ilie Bolojan. Acesta a susținut public necesitatea ca cetățenii să își plătească obligațiile fiscale pentru a susține investițiile locale.
„Un cetățean care beneficiază de lucrările care se fac astăzi (…) trebuie să contribuie cu acest impozit la venitul localității”, declara premierul la finalul anului trecut.
Până la momentul publicării articolului citat, nu există un punct de vedere oficial al președintelui Nicușor Dan cu privire la informațiile prezentate de Gândul.
Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.
Autoritățile de la Moscova consideră că apariția unei noi structuri internaționale pentru rezolvarea conflictelor ridică probleme legate de competențe și de relația cu instituțiile care există acum.
Planul american a fost anunțat inițial în luna septembrie, ca parte a unei strategii pentru încheierea conflictului dintre Israel și Fâșia Gaza. Ulterior, proiectul a căpătat o nouă dimensiune, care include intervenții în alte crize internaționale, domeniu administrat până acum în principal de ONU.
În acest moment, Statele Unite sunt singurul stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care participă la această inițiativă. Celelalte state cu statut permanent sunt Rusia, China, Regatul Unit și Franța.
Reprezentanții Ministerului rus de Externe spun că rolul noii structuri rămâne neclar. Kirill Logvinov, responsabil pentru relațiile cu organizațiile internaționale, a explicat poziția Moscovei într-un interviu acordat agenției TASS.
„Statutul Consiliului pentru Pace se definește ca o nouă structură internațională menită să înlocuiască «mecanismele care s-au dovedit prea des ineficiente»”, a declarat Kirill Logvinov, oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, pentru TASS.
Oficialul rus a spus că documentele oficiale nu conțin referiri la situația din Gaza, deși inițiativa a fost prezentată inițial ca un instrument pentru gestionarea acestui conflict.
„Este clar că această abordare ridică întrebări cu privire la modul în care Consiliul Păcii va coexista cu Organizația Națiunilor Unite și Consiliul său de Securitate, care este singurul organism recunoscut universal pentru menținerea păcii și securității internaționale.”, spune el.
Autoritățile rusești au declarat că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu a primit invitație la reuniunile noului Consiliu de Pace, până în prezent.
Documentele de organizare indică faptul că această structură ar urma să îndeplinească „funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional”.
Conform Reuters, proiectul îi acordă președintelui Consiliului puteri extinse. Acesta ar putea bloca deciziile adoptate și ar putea schimba componența organismului, în limitele stabilite în regulament.
Un crater uriaș a apărut într-o intersecție a orașului Omaha din statul american Nebraska. Două mașini au fost surprinse de surpare. Acestea așteptau la semafor, una lângă alta, și brusc s-au prăbușit în subteran.
Înregistrarea video a surprins momentul dramatic în care groapa a apărut într-o intersecție aglomerată. Incidentul a avut loc marți după-amiază într-o zonă centrală a orașului. Au fost implicate două mașini, un SUV și o camionetă.
Șoferii și pasagerii au reușit să iasă nevătămați din groapa adâncă de câțiva metri, anunță The Guardian. În ajutorul lor au sărit mai mulți martori ai incidentului.
„Le suntem recunoscători pentru că au intervenit și au oferit rapid ajutor”, a declarat ofițerul Sarah Martier, purtător de cuvânt al poliției din Omaha.
Intersecția se află în apropierea Universității din Omaha. În zonă se mai află restaurante, magazine și un cinematograf. Prima explicație a autorităților locale a fost că groapa a apărut din cauza unei avarii la o conductă de apă.
Fostul magnat pro-democrație din Hong Kong, Jimmy Lai, a câștigat joi apelul său împotriva unei condamnări pentru fraudă, la câteva zile după ce a primit o condamnare la 20 de ani de închisoare pentru răzvrătire într-un alt proces, potrivit Le Figaro. „Menținem apelurile, anulăm verdictele și suspendăm pedepsele” în procesul de fraudă, a declarat judecătorul Jeremy Poon de la Înalta Curte din Hong Kong. Această decizie reprezintă o victorie surpriză pentru fondatorul în vârstă de 78 de ani al ziarului Apple Daily, acum desființat.
Cazul de fraudă pentru care a fost condamnat în 2022 a provenit dintr-o dispută privind un contract de închiriere și nu avea legătură cu acuzațiile cu care se confrunta în temeiul Legii Securității Naționale. Jimmy Lai nu s-a prezentat în instanță și a rămas în arest.
În acest caz, Jimmy Lai a fost condamnat la cinci ani și nouă luni de închisoare pentru ceea ce judecătorul de fond a descris ca fiind o schemă „planificată, organizată și desfășurată pe parcursul mai multor ani”.
În timpul procesului, acuzarea a susținut că o firmă de consultanță condusă de Jimmy Lai în nume personal ocupase birouri pe care Apple Daily le închiriase pentru activitățile de publicare și tipărire ale ziarului.
El fusese condamnat pentru încălcarea termenilor contractului de închiriere semnat de Apple Daily cu o companie de stat, lucru pe care acuzarea l-a descris drept fraudă.
Condamnat pentru complicitate cu puteri străineAvocații apărării au susținut că dosarul ar fi trebuit să fie soluționat de instanțele civile și nu penale, adăugând că suprafața spațiilor în cauză era minimă.
Un fost director executiv al Apple Daily, Wong Wai-keung, a fost, de asemenea, acuzat în același caz și condamnat la 21 de luni de închisoare.
Pe 10 februarie, un tribunal din Hong Kong l-a condamnat pe Jimmy Lai la 20 de ani de închisoare pentru complicitate cu puteri străine și publicații instigatoare la răzvrătire.
Sentința, pronunțată în ciuda presiunilor externe, este cea mai grea impusă vreodată în temeiul legii securității naționale impuse în 2020 de China după protestele pro-democrație, uneori violente, care zguduiseră Hong Kong-ul în anul precedent, sentință care a fost restituită de Regatul Unit în 1997.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a afirmat, în cadrul unei emisiuni la Sky News, că UE trebuie să coopereze mai mult pentru a împiedica navele care transportă mărfuri ilegale să mai navigheze în apele europene.
Metsola a mai subliniat că țările europene continuă să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina prin achiziționarea de petrol și gaze și a recunoscut că UE nu face suficient pentru a opri flota fantomă a Rusiei să transporte petrol sancționat prin apele europene.
„Trebuie să facem mai mult în ceea ce privește flota fantomă, mai multe nave trebuind să fie confiscate”, a afirmat ea, subliniind că situația este „inacceptabilă”.
Șefa Parlamentului European a mai spus că deși UE a impus Rusiei 19 pachete de sancțiuni, acestea nu sunt suficiente.
„Pentru noi, orice posibilitate ca Rusia să continue războiul împotriva Ucrainei și a Europei în ansamblu, folosind fonduri care ar putea proveni în mod involuntar sau în mod evident din Uniunea Europeană, este inacceptabilă”, a adăugat ea.
Metsola a continuat spunând, pentru sursa citată, că s-au depus „multe eforturi comune în ceea ce privește această flotă fantomă. Problema nu este încă rezolvată. Există multe nave care continuă să opereze”.
Rusia folosește flota sa ascunsă pentru a exporta cantități mari de țiței, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident.
Studiul, coordonat de organizația Sapien Labs, a evaluat starea psihică a populației din 84 de țări prin indicatorul „Mind Health Quotient” (MHQ). Acest instrument măsoară abilitățile sociale, cognitive și funcționale necesare pentru o viață echilibrată, arată Euronews.
Persoanele de peste 55 de ani au un scor mediu de 100, valoare considerată în limite normale.
Tinerii între 18 și 34 de ani înregistrează un scor de doar 36. Mai mult, 41% dintre aceștia declară că se confruntă cu probleme psihice serioase. Tara Thiagarajan, fondatoarea Sapien Labs, subliniază că nu este vorba doar despre anxietate sau depresie. Declinul include scăderea capacității de concentrare, dificultăți în controlul emoțiilor și în gestionarea interacțiunilor sociale.
Raportul evidențiază un fapt surprinzător: tinerii din Europa și America de Nord au rezultate mai slabe decât cei din Africa subsahariană, în ciuda resurselor economice superioare. Deși statele bogate au investit masiv în servicii de suport psihic, starea generală de bine a tinerelor generații nu s-a îmbunătățit.
În clasamentul european, pozițiile variază considerabil:
Cercetătorii au identificat patru factori determinanți pentru această criză generațională:
Fragilitatea legăturilor familiale: Tinerii care nu beneficiază de relații solide în familie au un risc de patru ori mai mare de a dezvolta suferințe psihice.
Diminuarea spiritualității: Lipsa unei conexiuni cu o dimensiune spirituală sau a unui sens mai larg al existenței este asociată cu scoruri MHQ mai mici. Acest trend este vizibil mai ales în Germania, Spania și Marea Britanie.
Utilizarea precoce a smartphone-ului: Majoritatea tinerilor din Generația Z au primit primul telefon în jurul vârstei de 12-14 ani. Există o legătură directă între accesul timpuriu la tehnologie și problemele emoționale apărute ulterior.
Dieta bazată pe alimente ultra-procesate: Consumul ridicat de produse procesate industrial în ultimele două decenii este responsabil pentru o parte semnificativă (15-30%) din problemele de sănătate mintală raportate.
Concluzia raportului este că terapia și tratamentele medicale nu sunt suficiente pentru a opri acest declin. Autorii consideră că sunt necesare schimbări structurale care să vizeze mediul digital, obiceiurile alimentare și consolidarea suportului social și familial. Este esențial să fie tratați factorii de mediu care modelează psihicul tinerilor, nu doar simptomele acestora.
Parisul va exclude explicit ideea unui control nuclear european comun, dar va clarifica ce poate oferi Franța statelor europene îngrijorate de fiabilitatea umbrelei nucleare americane sub administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.
Franța și Marea Britanie sunt singurele puteri nucleare din Europa, însă majoritatea statelor europene se bazează pe Statele Unite pentru descurajarea nucleară, un pilon esențial al securității transatlantice de zeci de ani. Relațiile tensionate dintre Washington și aliații săi, precum și apropierea SUA de Rusia în contextul războiului din Ucraina, au amplificat temerile europene.
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat deschiderea unor discuții cu Franța privind un posibil rol nuclear european. Macron a descris această abordare drept una „holistică”, care să includă atât apărarea nucleară, cât și cea convențională.
Totuși, oficiali europeni ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Franței de a-și extinde umbrela nucleară asupra întregului continent. Printre principalele preocupări se numără costurile, controlul deciziei de lansare și riscul ca investițiile nucleare să diminueze fondurile destinate apărării convenționale.
Franța alocă aproximativ 5,6 miliarde de euro anual pentru întreținerea arsenalului său de circa 290 de focoase nucleare, al patrulea ca mărime din lume.
Relația cu NATO și SUASecretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că renunțarea la umbrela nucleară americană ar priva Europa de „garantul suprem al libertății sale”. În prezent, Statele Unite mențin aproximativ 100 de bombe nucleare pe teritoriul unor state europene, în cadrul doctrinei de „nuclear sharing”.
Oficialii francezi subliniază însă că Parisul nu intenționează să înlocuiască rolul SUA sau să concureze cu NATO.
Potrivit analistului Etienne Marcuz, doctrina nucleară franceză vizează descurajarea prin capacitatea de a provoca „daune inacceptabile” adversarilor, necesitând un număr mai redus de focoase.
Un principiu fundamental rămâne neschimbat: doar președintele Franței poate ordona utilizarea armelor nucleare. De asemenea, Parisul insistă asupra „ambiguității strategice” privind circumstanțele unei eventuale utilizări, aspect care nu oferă tuturor partenerilor europeni un sentiment de siguranță deplină.
Actualizarea doctrinei vine pe fondul intensificării retoricii nucleare a Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Macron va susține discursul la baza de submarine nucleare din Bretania, reafirmând ideea că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană, însă fără a ceda controlul suveran asupra descurajării nucleare.
