Jane Goodall, cea mai cunoscută primatologă din lume și Mesager al Păcii ONU, a murit pe 1 octombrie 2025, la vârsta de 91 de ani în timpul unui turneu în California, stârnind omagii la nivel mondial, scrie The Mirror.
O pionieră în cercetarea comportamentului animalStudiile de decenii ale lui Goodall asupra cimpanzeilor din Tanzania au remodelat știința, dezvăluind comportamente sociale complexe și profunzime emoțională. Descoperirile ei au redefinit modul în care oamenii înțeleg lumea animală, creând punți între biologie, empatie și conservare.
O susținătoare neobosită a planeteiCa fondatoare a Institutului Jane Goodall, ea a lucrat neîncetat pentru promovarea conservării, educației tinerilor și protejării mediului. Dincolo de cercetare, a devenit o voce globală pentru pace și sustenabilitate.
O moștenire de duratăDispariția sa marchează pierderea unei icoane științifice a cărei influență a depășit cu mult domeniul primatologiei. Admiratori din întreaga lume își amintesc de compasiunea, curajul și mesajul ei durabil de armonie cu natura.
Articolul Jane Goodall, renumita expertă în cimpanzei, a murit la 91 de ani apare prima dată în Mediafax.
Într-o intervenţie la Digi 24, ministrul a explicat cum România a ajuns să plătească „cea mai scumpă energie din lume” pe anumite intervale orare şi a identificat blocarea proiectelor energetice majore ca una dintre cauzele principale ale crizei actuale.
„Am luat fiecare proiect de când am ajuns la Ministerul Energiei, am vrut să văd cum am ajuns aici”, a declarat Ivan. „Avem proiecte care sunt făcute peste 70% dintre ele, avem şapte hidrocentrale care se află în această situaţie, unele dintre ele începute de acum 40 de ani.”
„Au venit nişte domni în nişte birouri din Ministerul Mediului, au desenat nişte arii protejate de maximă importanţă, după care au venit să conteste avizele de mediu pe nişte zone în care nu existau arii protejate atunci când au început acele lucrări. Şi acum suntem în instanţă”, a spus Ivan.
Pentru deblocarea acestei situaţii, ministrul Energiei pregăteşte un pachet care va fi înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
„Am pregătit deja pachetul pentru CSAT, cu o propunere foarte clară să fie incluse ca obiective de siguranţă naţională toate proiectele energetice majore. Nu vorbesc de sute, vorbesc de maxim 15-20 de proiecte care trebuie puse acolo”, a precizat Ivan.
Printre hidrocentrale, una singură a primit recent avizul de mediu, cea de la Paşcani. Alte şase rămân blocate, inclusiv Bumbeşti, care „are avizul de mediu, dar a fost contestat de către un ONG”.
Articolul Ministrul Energiei: Şapte hidrocentrale, făcute peste 70%, sunt blocate de Ministerul Mediului apare prima dată în Mediafax.
A doua infectare creşte riscul de durere, oboseală, dureri de cap, bătăi cardiace anormale şi leziuni renale. Iar riscul unui copil de a dezvolta miocardită – inflamaţia muşchiului cardiac care poate slăbi organul sau chiar fi fatală – s-a triplat după a doua infectare cu COVID, în timp ce probabilitatea de a dezvolta cheaguri de sânge a fost de peste două ori mai mare.
Miocardita, deşi rară, este cea mai frecventă afecţiune asociată cu COVID lung la tineri, au precizat cercetătorii.
Studiul se bazează pe dosarele medicale electronice ale peste 465.000 de copii şi adolescenţi din SUA, colectate între ianuarie 2022 şi octombrie 2023, când Omicron era varianta dominantă.
„Rezultatele acestui studiu susţin şi mai mult unul dintre cele mai puternice argumente în favoarea vaccinării: mai multe vaccinuri ar trebui să ducă la mai puţine infecţii, ceea ce ar trebui să ducă la mai puţine cazuri de COVID lung”, a declarat dr. Ravi Jhaveri, şeful secţiei de boli infecţioase pediatrice la Spitalul de Copii Ann & Robert H. Lurie din Chicago.
COVID lung poate dura luni sau ani şi a fost identificat cu peste 200 de simptome, inclusiv oboseală, confuzie mentală, dureri toracice şi musculare. Afecţiunea creşte riscul de anxietate, depresie, tulburări de somn şi chiar de deces, notează The Independent.
Articolul Copiii care au avut COVID de două ori au risc dublu de a dezvolta COVID lung, inclusiv miocardită apare prima dată în Mediafax.
Ivan a anunțat, la Antena 3 CNN, că documentul prin care propune mandatarea ANRE să regleze piața energiei prin mecanisme similare celor din Spania, Germania și Franța, pentru a elimina profiturile companiilor care nu produc energie, ajunge la CSAT.
Ivan a subliniat că există companii care nu au un megawatt producție și fac sute de milioane de euro, problema fiind una de siguranță națională: „O mare parte din inflație, de aproape 10% de acum, e cauzată de prețul la energie electrică”.
Ministrul a asigurat că are consens în coaliție pentru scăderea prețului la energie și lucrează la măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili pentru această iarnă.
Întrebat ce le transmite oamenilor aflați în dificultate de a-și plăti facturile, până să intre documentul în CSAT și să se transforme în lege, Ivan a răspuns că în momentul de față sunt patru companii care furnizează energia electrică sub 1,30 de bani, cât era plafonul maxim înainte de eliminarea de la 1 iulie.
Articolul Bogdan Ivan: În maxim 2 săptămâni, președintele va convoca CSAT pe tema energiei apare prima dată în Mediafax.
„Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei, însă diagnosticarea timpurie şi accesul la tratament pot salva vieţi. Ministerul Sănătăţii reaminteşte că mamografiile sunt incluse în pachetul de servicii medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar tratamentul este disponibil atât pentru persoanele asigurate, cât şi pentru cele neasigurate, prin intermediul programelor naţionale de sănătate”, a transmis ministerul Sănătăţii, într-o postare pe Facebook.
Anul 2025 aduce un moment simbolic semnificativ: 25 de ani de Iluminare în Roz în România, perioadă în care societatea civilă, autorităţile şi lumea medicală au transmis împreună acelaşi mesaj esenţial: prevenţia salvează vieţi. Iluminarea în Roz nu înseamnă doar un gest simbolic, ci şi un apel la responsabilitate, fiecare femeie având datoria faţă de sine şi de cei apropiaţi de a-şi proteja sănătatea.
„Ministerul Sănătăţii reafirmă angajamentul său ferm de a îmbunătăţi accesul la servicii medicale de prevenţie şi tratament şi transmite tuturor femeilor din România un mesaj clar: nu amânaţi îngrijirea sănătăţii, pentru că fiecare gest de atenţie făcut la timp poate însemna ani în plus alături de cei dragi”.
Articolul Ministerul Sănătăţii: Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei apare prima dată în Mediafax.
De asemenea, sunt estimate venituri mai mari din contribuţiile sociale, ca urmare a creşterii fondului brut de salarii în economie, informează Guvernul.
La capitolul cheltuieli, fondurile pentru plata pensiilor cresc cu 3,1 miliarde lei, astfel încât să fie asigurate toate drepturile până la sfârşitul anului.
Se alocă suplimentar sume şi pentru transmiterea pensiilor prin servicii poştale, pentru plata dobânzilor către Trezorerie (în cazul golurilor temporare de casă), dar şi pentru plata unor despăgubiri civile şi contribuţii legale aferente persoanelor cu dizabilităţi neîncadrate.
Se realizează economii la cheltuielile de personal ale sistemului şi la alte componente, fără a afecta funcţionarea acestuia.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale înregistrează un excedent suplimentar de peste 22 milioane lei.
Veniturile bugetului pentru şomaj cresc cu aproximativ 287 milioane lei. Acestea provin din modificările aplicate contribuţiei asiguratorii pentru muncă la începutul anului, din rambursările din fonduri PNRR şi din încasările curente.
Pe partea de cheltuieli, se alocă fonduri suplimentare pentru plata contribuţiilor aferente indemnizaţiilor de şomaj şi pentru implementarea proiectelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, se majorează cu 20 milioane lei fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, pentru a acoperi salariile restante ale angajaţilor din firme aflate în dificultate.
Se realizează reduceri la unele categorii de cheltuieli, precum cele de personal sau dobânzi, iar o mică parte din fonduri este redistribuită pentru investiţii în învăţământ, în cadrul programului „Tranziţie Justă”.
În urma acestor ajustări, bugetul asigurărilor pentru şomaj va înregistra un excedent mai mare, cu aproximativ 242 milioane lei.
Articolul Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu peste 3 miliarde lei apare prima dată în Mediafax.
„Astăzi am fost în Argeș, unde investițiile europene în sănătate depășesc 262 milioane lei, fonduri care aduc servicii medicale moderne și ambulatorii de specialitate mai bine pregătite pentru pacienți. Argeșul construiește și soluții pe termen lung pentru oncologie: un laborator de radioterapie în valoare de peste 93 milioane lei, transferat din PNRR către Programul Sănătate, pentru a fi dus la bun sfârșit. Proiectul va aduce acasă tratamente moderne pentru pacienții oncologici. Înseamnă timp câștigat și forța tehnologiei pusă în slujba luptei cu boala, oferind șansa unei terapii la standarde europene aici, în județ”, a scris Rogobete într-o postare pe Facebook.
Pachetul de investiții include și alte proiecte majore: peste 111 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, 18,4 milioane lei în ambulatorii și infrastructură digitală, și peste 15 milioane lei pentru digitalizarea spitalelor, serviciului de ambulanță și a Direcțiilor de Sănătate Publică. De asemenea, 73 de cabinete de familie au primit sprijin, dintre care 64 sunt deja dotate cu echipamente moderne.
„Tot aici am văzut și primul centru de sănătate mintală și adicții pentru copii care funcționează în regim ambulatoriu! Felicit conducerea pentru modul în care este organizat ambulatoriul și pentru faptul că, din excedentul bugetar propriu, au reușit să achiziționeze un Computer Tomograf de înaltă calitate și să renoveze secții întregi! Așa da! Uite că se poate”, declară Rogobete.
Potrivit ministrului, toate aceste proiecte înseamnă spitale mai sigure, acces la tratamente oncologice moderne la nivel local, cabinete de familie mai bine dotate și servicii medicale modernizate în era digitală.
„Mulțumesc echipelor medicale și autorităților locale care s-au implicat în aceste proiecte. Cred cu toată convingerea că încrederea este fundamentul pe care trebuie să construim: încrederea pacientului în medic, încrederea medicilor în sprijinul statului și încrederea că ceea ce facem, facem pentru oameni”, conchide ministrul.
Articolul Rogobete: În Argeș, investițiile europene în sănătate depășesc 262 milioane lei apare prima dată în Mediafax.
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat un act normativ prin care se prioritizează investiţiile finanţate din bugetul naţional, în vederea eficientizării utilizării fondurilor publice.
„Aceste măsuri au ca obiectiv menţinerea echilibrului bugetar şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, prin reevaluarea priorităţilor investiţionale la nivel central şi local”, a anunţat ministrul Cseke Attila.
Actul normativ prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuţie până la finalul anului viitor, pentru a sprijini proiectele finanţate prin Programul „Anghel Saligny”, şi creează cadrul juridic şi financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanţeze, din venituri proprii, verificările acestor lucrări.
Stadioanele se vor realiza numai cu participarea autorităţilor locale la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare, în cuantum de 25% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi proiecte nu vor începe până pe 1 ianuarie 2027, decât dacă se finanţează din cuantumul contribuţiei proprii a beneficiarului.
Întrucât unele proiecte finanţate prin Programul „Anghel Saligny” şi prin Compania Naţională de Investiţii au scopuri similare, precum îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, acestea se vor finanţa printr-un singur program de investiţii.
„În actualul context economic, pentru a îmbunătăţi disciplina bugetară, oprim subprogramele de investiţii, precum cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a aşezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local şi a celor de interes judeţean, a celor în infrastructura de apă şi canalizare sau lucrări la fosele septice”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Articolul Guvernul a oprit finanțările de noi proiecte până în 2027. Care sunt cele mai afectate domenii apare prima dată în Mediafax.
Mai multe drone au fost observate pe 25 septembrie deasupra unei centrale electrice din capitala statului, Kiel, precum și în apropierea unui spital universitar și a unui șantier naval din orașul portuar, potrivit unui raport Der Spiegel.
Ministrul regional de interne, Sabine Sütterlin-Waack, a declarat miercuri în fața unei comisii a parlamentului statului că au fost observate obiecte zburătoare de „diferite tipuri și dimensiuni”. Procurorul general Stephanie Gropp a declarat că este în curs o anchetă.
Observările au loc în contextul în care multe țări NATO, inclusiv Germania, se află în stare de alertă maximă în urma unei serii de incidente recente. Forțele poloneze au doborât drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian polonez, în timp ce spațiul aerian estonian a fost încălcat de un avion de vânătoare rus. De asemenea, au avut loc o serie de incidente cu drone în Danemarca, care se învecinează cu Schleswig-Holstein.
Schleswig-Holstein și-a întărit apărarea împotriva dronelor în coordonare cu alte state din nordul Germaniei, a declarat Sütterlin-Waack, citată de agenția de știri dpa.
Autoritățile din Germania au îndemnat la prudență în ceea ce privește interpretarea excesivă a observării dronelor.
Articolul Țările NATO, în stare de alertă după mai multe incidente cu drone. Cel mai recent, în Germania apare prima dată în Mediafax.
Femeia a fost reţinută chiar în sala de întrevederi, în urma unei operaţiuni desfăşurate de ofiţerii Direcţiei investigaţii „Nord” a Inspectoratului Naţional de Investigaţii, în comun cu angajaţii penitenciarului şi procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale – oficiul Nord.
În timpul controlului, asupra clientului său, un bărbat de 34 de ani aflat în detenţie, a fost găsită o seringă din plastic ce conţinea 43 de jumătăţi de pastile albe cu substanţe psihotrope de tip Subutex.
Percheziţiile au continuat în celula deţinutului, unde au fost ridicate un telefon mobil şi mai multe cartele SIM. La locuinţa avocatei, anchetatorii au descoperit un dispozitiv pentru consum de droguri, cartele SIM şi stickuri de memorie.
Femeia a fost reţinută pentru 72 de ore şi este cercetată pentru circulaţia ilegală a drogurilor şi transmiterea acestora către persoane aflate în detenţie.
Conform legislaţiei din Republica Moldova, persoana culpabilă de această infracţiune riscă închisoare de la 7 la 15 ani.
Articolul O avocată din Republica Moldova a fost reţinută în timp ce transmitea droguri clientului său din penitenciar apare prima dată în Mediafax.
Brumărel, așa cum este cunoscută din tradiția populară luna octombrie, aduce cu ea nu doar răcirea vremii și sfârșitul pregătirilor pentru iarnă – când cămările sunt deja pline, ci și câteva zile cu însemnătate aparte în calendarul ortodox: sărbători religioase, pomenirea unor sfinți importanți pentru creștini și duminici în care mesajele biblice rostite în biserici vorbesc despre lucruri familiare – iubire, iertare, speranță.
Prima mare sărbătoare a luniiOctombrie are trei praznice importante în calendarul ortodox, fiecare cu o semnificație aparte și bine cunoscute în tradiția creștină.
Primul, Acoperământul Maicii Domnului, este chiar în ziua întâi a lunii, când toate bisericile oficiază slujbe speciale. Sărbătoarea are origini vechi și este închinată Maicii Domnului, amintind de un moment din secolul al X-lea, când, potrivit consemnărilor ortodoxe, ar fi fost văzută într-o biserică din Constantinopol, în timpul unei slujbe, acoperind cu un văl mulțimea adunată. Întâmplarea a fost interpretată ca un semn al grijii și protecției sale față de oameni, iar ziua a rămas în calendar ca o sărbătoare a speranței și a sprijinului în vremuri grele.
Zi de pelerinaj la IașiPe 14 octombrie, toate privirile se îndreaptă spre Iași, unde este cinstită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Trupul sfintei a fost adus la Iași în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Vasile Lupu, iar rămășițele sale pământești se află și astăzi în Catedrala Mitropolitană.
În fiecare an, în jurul acestei zile, la Iași are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje religioase din România, la care participă zeci de mii de oameni din țară și străinătate.
26 octombrie, ziua Sfântului DimitrieUltimul praznic din octombrie este în 26 ale lunii, când este pomenit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Este una dintre cele mai cunoscute sărbători din calendarul ortodox, iar în această toamnă cade într-o duminică. Numele sfântului este purtat de foarte mulți români, iar ziua este cinstită în mod deosebit în parohii din întreaga țară și mai ales acolo unde biserica poartă hramul Sfântului Dimitrie.
Potrivit Bisericii Ortodoxe, Sfântul Dimitrie a fost un ofițer roman din Tesalonic, martirizat în secolul al IV-lea pentru credința sa creștină. Este venerat ca ocrotitor al orașului și este cinstit pentru curajul său și pentru faptul că și-a mărturisit credința în fața persecuțiilor. În timp, Tesalonicul a devenit un loc de pelerinaj pentru creștinii care vin să se închine la moaștele Sfântului Dimitrie, păstrate în biserica ce îi poartă numele.
Dar octombrie nu este doar despre praznice mari. Este și o lună în care sunt cinstiți sfinți români, adesea martiri și mărturisitori, care au trăit în vremuri de încercare și au apărat credința ortodoxă cu prețul libertății sau chiar al vieții.
Pe 4 octombrie este pomenit părintele Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai mari teologi ai secolului XX, a cărui operă continuă să fie un reper teologic, nu doar în România. În 21 octombrie, sunt cinstiți sfinții mărturisitori Visarion, Sofronie, Oprea și preoții transilvăneni Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, care au suferit în închisorile habsburgice pentru că au refuzat să renunțe la ortodoxie.
În 23 octombrie, calendarul ortodox îl amintește pe Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, martirizat în perioada regimului comunist. Ziua de 27 octombrie îi este dedicată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Potrivit tradiției, el a trăit în secolul al XIII-lea și a dus o viață retrasă și smerită în sudul Dunării. Moaștele sale se află astăzi în Catedrala Patriarhală din Capitală, fiind aduse la București în anul 1774. Procesiunea organizată anual în cinstea sa atrage mii de credincioși.
Ziua următoare, în 28 octombrie, sunt trecuți în calendar doi sfinți care aparțin începutului organizării bisericești românești: Sfântul Iachint – primul mitropolit al Țării Românești, și Teofana Basarab – fiica domnitorului Basarab I, care a devenit călugăriță și a fost trecută mai târziu în rândul sfinților.
Duminici cu sens și aduceri-aminteOctombrie are patru duminici, fiecare cu lecturi evanghelice specifice, rânduite de calendarul Patriarhiei Române: iubirea vrăjmașilor, pilda semănătorului, învierea fiului văduvei din Nain și vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Sunt fragmente care hrănesc conștiința liturgică și aduc în atenție valori esențiale ale credinței: iubirea necondiționată, încrederea în bine, sensul jertfei și dorința de vindecare interioară.
Este o lună densă din punct de vedere liturgic, dar și un timp de aducere aminte a rădăcinilor. Creștinii regăsesc în aceste sărbători nu doar un prilej de rugăciune, ci și legătura cu o istorie care s-a scris în pridvorul bisericii.
Articolul Calendarul ortodox din octombrie îi cinstește pe sfinții români și aduce trei praznice mari apare prima dată în Mediafax.
Potrivit anunţului Curţii, Lisa Cook va rămâne în funcţie pentru moment.
Judecătorii au refuzat să decidă imediat asupra cererii Departamentului de Justiţie de a suspenda ordinul unui judecător care blochează temporar preşedintele republican să o demită pe Cook, numită de fostul preşedinte democrat Joe Biden, în timp ce litigiul privind demiterea continuă într-o instanţă inferioară.
Judecătorii au declarat că vor audia cazul în ianuarie.
La înfiinţarea Fed în 1913, Congresul a adoptat o lege numită Federal Reserve Act, care includea dispoziţii pentru a proteja banca centrală de interferenţe politice, impunând ca guvernatorii să fie demişi de preşedinte numai „din motive întemeiate”, deşi legea nu defineşte termenul şi nu stabileşte proceduri de demitere. Legea nu a fost niciodată testată în instanţă.
Judecătorul districtual american Jia Cobb, cu sediul la Washington, a decis pe 9 septembrie că afirmaţiile lui Trump potrivit cărora Cook ar fi comis o fraudă ipotecară înainte de a prelua funcţia, lucru pe care Cook îl neagă, nu constituie motive suficiente pentru demitere în conformitate cu Legea privind Rezerva Federală.
Cook, prima femeie de culoare care a ocupat funcţia de guvernator al Fed, l-a dat în judecată pe Trump în august, după ce preşedintele a anunţat că o va demite. Cook a declarat că afirmaţiile făcute de Trump împotriva ei nu îi conferă preşedintelui autoritatea legală de a o demite şi că acestea sunt un pretext pentru a o concedia din cauza poziţiei sale în materie de politică monetară.
Curtea Supremă a permis, într-o serie de decizii din ultimele luni, ca Trump să demită membri ai diverselor agenţii federale pe care Congresul le-a stabilit ca fiind independente de controlul direct al preşedintelui, în ciuda protecţiilor similare ale locurilor de muncă pentru aceste posturi.
Deciziile sugerează că instanţa, care are o majoritate conservatoare de 6-3, ar putea fi gata să renunţe la un precedent cheie din 1935 care a păstrat aceste protecţii într-un caz care a implicat Comisia Federală pentru Comerţ din SUA.
Articolul Curtea Supremă va audia argumentele privind încercarea lui Trump de a o demite pe guvernatoarea Fed apare prima dată în Mediafax.
