Ploile abundente din regiunea Odessa din sudul Ucrainei au ucis cel puțin nouă persoane, inclusiv un copil, au anunțat miercuri salvatorii.
„Toată noaptea, salvatorii au ajutat la evacuarea persoanelor blocate de inundații, au eliberat mașini și au pompat apă din clădiri ”, au declarat serviciile de urgență pe Telegram, în timp ce primarul orașului Odesa, Ghenadi Trukhanov, a raportat peste noapte că echivalentul a două luni de precipitații normale a căzut asupra orașului în șapte ore.
„Niciun sistem de canalizare nu poate suporta o astfel de încărcătură ”, a adăugat el.
Articolul Ucraina: Ploile torențiale din sud au făcut cel puțin 9 victime apare prima dată în Mediafax.
Conform planului, Statele Unite și aliații din coaliție se vor concentra pe combaterea celulelor Statului Islamic din Siria, iar cea mai mare parte a personalului militar va fi relocată în regiunea Kurdistan din Irak, scrie Reuters.
La începutul anului 2025, SUA aveau aproximativ 2.500 de militari în Irak și peste 900 în Siria, ca parte a coaliției formate în 2014 pentru a opri expansiunea Statului Islamic în cele două țări.
După tranziție, numărul trupelor americane din Irak va scădea sub 2.000, majoritatea fiind dislocate la Erbil. Un număr final nu a fost încă stabilit, iar calendarul retragerii nu a fost făcut public.
Militarii care vor rămâne la Bagdad se vor concentra pe cooperarea bilaterală în domeniul securității, nu pe lupta împotriva ISIS.
„ISIS nu mai reprezintă o amenințare constantă pentru guvernul Irakului sau pentru securitatea SUA dinspre teritoriul irakian. Aceasta este o realizare importantă, care ne permite să facem o tranziție responsabilă către un model în care Irakul își conduce singur eforturile de securitate”, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării.
Decizia este considerată un câștig pentru guvernul de la Bagdad, care s-a temut mult timp că prezența trupelor americane reprezintă un factor de instabilitate, acestea fiind frecvent vizate de grupări aliate Iranului.
Anul trecut, SUA au convenit cu Irakul să părăsească baza aeriană Ain al-Asad din provincia Anbar și să o predea autorităților irakiene. Tranziția este încă „în desfășurare”, a precizat oficialul american, fără a oferi detalii suplimentare.
Articolul Armata americană își reduce prezența în Irak, pe fondul diminuării pericolului ISIS apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 69 de persoane au fost ucise într-un cutremur puternic care a lovit o provincie din centrul Filipinelor, potrivit AP.
Cutremurul cu magnitudinea de 6,9, care s-a produs marți seară a blocat un număr nespecificat de locuitori în case, cluburi de noapte și alte clădiri prăbușite în orașul Bogo, grav afectat, și în orașele rurale periferice din provincia Cebu, au declarat oficialii.
Miercuri, salvatorii s-au grăbit să găsească supraviețuitori. Trupele armatei, poliția și voluntarii civili, susținuți de excavatoare și câini de urmă, au fost desfășurați miercuri pentru a efectua căutări din casă în casă în căutarea supraviețuitorilor.
Epicentrul cutremurului, declanșat de mișcarea unei falii submarine la o adâncime periculos de mică de 5 kilometri, a fost situat la aproximativ 19 kilometri nord-est de Bogo, un oraș de coastă cu aproximativ 90.000 de locuitori din provincia Cebu, unde au fost raportate aproximativ jumătate din decese, au declarat oficialii.
Numărul morților din Bogo era de așteptat să crească, potrivit oficialilor, care au spus că ploile intermitente și podurile și drumurile deteriorate împiedică cursa pentru salvarea de vieți omenești.
Articolul Bilanțul cutremurului din Filipine. Numărul morților a ajuns la 69 apare prima dată în Mediafax.
Transportul în Atena, trenurile și serviciile de feribot vor fi perturbate, în timp ce profesorii, personalul spitalicesc și funcționarii publici participă, de asemenea, la mobilizare.
Proteste sunt planificate în jurul prânzului în toată țara pentru a se opune reformei susținute de guvernul conservator al lui Kyriakos Mitsotakis.
Principalul sindicat din sectorul privat GSEE, care conduce greva alături de sindicatul din sectorul public ADEDY, a declarat că reforma „pune în pericol sănătatea și siguranța lucrătorilor și distruge echilibrul dintre viața profesională și cea personală”.
Sindicatul pro-comunist PAME a acuzat guvernul că încearcă să introducă „sclavie modernă” pentru muncitori și să-i oblige să îndure „ore de muncă inumane și salarii mizere”.
Proiectul de lege privind reforma, care nu a fost încă depus la parlament, permite personalului să lucreze 13 ore pe zi pentru același angajator în circumstanțe excepționale, contra unei plăți suplimentare.
Într-o țară în care economia și-a revenit după criza datoriilor, dar rămâne fragilă, această posibilitate există deja – dar numai dacă un angajat are doi sau mai mulți angajatori.
Mitsotakis, aflat la putere din 2019, a remarcat că mulți tineri au în prezent două locuri de muncă și vor să muncească mai mult pentru a câștiga mai mult.
„Garantăm libertatea de alegere atât pentru angajator, cât și pentru angajat. De ce ar fi antisocial?”, a spus el la începutul acestei luni.
Măsura este „excepțională”Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a subliniat că măsura este „excepțională” și nu va fi în niciun caz generalizată.
„Este o prevedere… valabilă până la 37 de zile pe an… doar cu acordul angajatului și cu o majorare salarială de 40%”, a declarat ea pentru Mega TV săptămâna aceasta.
În ciuda scăderii șomajului și a creșterii susținute – care, potrivit Comisiei Europene, a atins 2,3% anul trecut – salariile mici rămân o preocupare majoră a economiei și una dintre principalele preocupări ale grecilor, alături de costul ridicat al vieții.
Salariul minim, deși majorat, este de 880 de euro pe lună.
Parlamentul nu a inclus încă în calendarul său discutarea proiectului de lege, potrivit serviciului său de presă. Conform Eurostat, grecii lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână, comparativ cu media UE de 35,8 ore.
În sectorul turismului, în timpul sezonului de vârf, chelnerii și bucătarii lucrează zile prelungite, uneori fără odihnă săptămânală.
Ziua legală de muncă în Grecia este de opt ore, cu posibilitatea efectuării de ore suplimentare plătite.
Grecia a stabilit deja posibilitatea unei săptămâni de lucru de șase zile, în special în perioadele de cerere mare în anumite sectoare, cum ar fi turismul.
Articolul Grevă generală în Grecia din cauza planurilor privind ziua de lucru de 13 ore apare prima dată în Mediafax.
Alegerile locale, de obicei lipsite de evenimente, programate pentru 4 octombrie, au căpătat o amploare suplimentară odată cu represiunea amplă a guvernului asupra presei independente, a partidelor de opoziție și a societății civile.
Unele grupări politice și-au îndemnat susținătorii să inunde străzile sâmbătă, în speranța de a reaprinde un val de demonstrații împotriva partidului de guvernământ, Visul Georgian.
Țara se află într-o criză prelungită de la alegerile parlamentare de anul trecut, despre care grupurile de opoziție spun că au fost trucate.
„Visul Georgian” a amplificat furia publică atunci când a suspendat candidatura Tbilisiului pentru aderarea la UE și a început arestarea și izolarea oponenților săi prin raiduri polițienești, legislație represivă și dispersarea forțată a protestatarilor – provocând critici din partea Bruxelles-ului și Washingtonului.
Unul dintre liderii protestelor, vedeta de operă devenită activistă Paata Burchuladze, a cerut o „adunare națională” pe 4 octombrie, cerând ca partidul să fie răsturnat printr-un transfer pașnic de putere.
„Visul georgian ne distruge democrația și viitorul european. Trebuie să dispară”, a declarat arhitectul Levan Baramidze, pentru AFP la Tbilisi.
La putere din 2012, partidul Visul Georgian s-a prezentat inițial ca o alternativă liberală pro-europeană la liderul reformator de lungă durată, Mihail Saakașvili, un personaj pro-occidental de talie mare care devenise din ce în ce mai controversat pe plan intern și care se află acum în închisoare.
Articolul Georgia riscă tulburări politice în urma alegerilor locale apare prima dată în Mediafax.
Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.111.480 de militari în Ucraina de la începutul invaziei sale din 24 februarie 2022, potrivit unui raport publicat de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 1 octombrie.
Cifra include 920 de pierderi raportate în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, Rusia ar fi pierdut și 11.223 de tancuri, 23.294 de vehicule blindate de luptă, 63.274 de vehicule și cisterne de combustibil, 33.324 de sisteme de artilerie, 1.505 lansatoare multiple de rachete, 1.224 de sisteme de apărare antiaeriană, 427 de avioane, 346 de elicoptere, 65.552 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.
Zelenski avertizează asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie după o pană de curent de o săptămânăPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie, în urma unei pene de curent care a durat o săptămână.
El a acuzat Moscova că obstrucționează lucrările de reparație prin continuarea bombardamentelor în zonă, declarând: „Aceasta este o amenințare pentru absolut toată lumea. Niciun terorist din lume nu a îndrăznit vreodată să facă unei centrale nucleare ceea ce face Rusia acum.”
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a intrat în contact atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă pentru a restabili cât mai rapid alimentarea cu energie a centralei nucleare de la Zaporojie, notează Reuters.
Rusia prelungește interdicția la exporturile de benzină și restricționează livrările de motorină pe fondul perturbărilor de aprovizionare cu combustibilRusia a prelungit interdicția privind exporturile de benzină și a introdus noi limite pentru livrările de motorină, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești, scrie The Kyiv Independent.
Aceste lovituri au perturbat producția, au afectat aprovizionarea internă cu combustibil și au forțat Moscova să reducă livrările externe.
Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a documentat aproape 50.000 de lansări de drone Shahed îndreptate împotriva Ucrainei din 2022.
Rusia a folosit frecvent aceste drone împotriva obiectivelor nemilitare, provocând distrugeri sau avarii clădirilor rezidențiale și altor facilități civile protejate de dreptul umanitar internațional.
Atac asupra Harkovului: Șase oameni au fost răniți și mai multe incendii s-au declanșat în zone rezidențialeȘase persoane au fost rănite și mai multe incendii au fost declanșate într-o piață și clădirile rezidențiale din proximitate, în urma unui atac rusesc asupra Harkovului, în noapte de marți spre miercuri.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, a declarat pe Telegram că cinci dintre răniți au fost spitalizați, toți fiind adulți, iar primarul din Harkov a anunțat că exploziile au declanșat mai multe incendii, notează Reuters.
Trump cere din nou o întâlnire Zelenski–Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina: „Trebuie să încheiem asta”Președintele american Donald Trump a declarat că singura soluție pentru oprirea războiului este o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, criticându-l pe liderul rus pentru prelungirea conflictului.
Donald Trump a reluat apelul către o întâlnire între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său rus, Vladimir Putin, susținând că doar astfel poate fi pus capăt războiului, scrie Kyiv Independent.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.316. Zelenski avertizează asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie / Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022 apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Apărării din Danemarca a declarat că la aeroportul din Copenhaga a fost instalat un sistem radar de precizie pentru a ajuta la supraveghere. Dronele neidentificate au forțat închiderea aeroportului în urmă cu o săptămână, provocând perturbări majore în traficul aerian.
Franța, Germania, Olanda, Suedia și Marea Britanie au trimis, de asemenea, avioane, nave și sisteme de apărare aeriană în Danemarca înaintea summiturilor.
Forțele armate ale Ucrainei au trimis o misiune în țara nordică pentru exerciții comune, împărtășind experiența sa în combaterea dronelor rusești.
Frederiksen: Rusia este principala amenințare la adresa EuropeiPrim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni pe rețelele de socializare că, deși autoritățile nu pot concluziona cine se află în spatele atacurilor hibride, „putem constata că există în primul rând o țară care reprezintă o amenințare la adresa securității Europei – și aceea este Rusia”.
Rusia este în centrul atenției la reuniunea liderilor Uniunii Europene de miercuri, unde se așteaptă ca discuțiile să se concentreze asupra modului în care Europa se poate pregăti pentru a respinge agresiunea rusă până în 2030, mai ales în contextul în care Statele Unite își îndreaptă atenția asupra problemelor de securitate din Asia și din alte părți.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze liderilor UE prin videoconferință.
Pe 10 septembrie, când mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, avioane NATO au fost trimise să intercepteze și să doboare unele dintre aceste aparate. A fost prima confruntare directă între NATO și Moscova de când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Incidentul a șocat liderii din întreaga Europă, ridicând întrebări cu privire la gradul de pregătire al alianței împotriva Rusiei. Câteva zile mai târziu, avioane NATO au escortat trei avioane de luptă rusești în afara spațiului aerian al Estoniei.
Discuțiile UE privind Ucraina se vor concentra pe continuarea sprijinului militar și financiar pentru această țară devastată de conflict.
Articolul Liderii europeni discută la Copenhaga despre securitate și războiul din Ucraina, în urma incidentelor cu drone apare prima dată în Mediafax.
