Premierul Ilie Bolojan a spus că pensia medie în sistemul de justiție ajunge la 5.000 de euro net, cu mult mai mari decât pensia medie din România, care este între 500 și 600 de euro.
„Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, sublimiez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el un fond de pensie pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puțin pe componenta de a necontributiv nu există astfel de situație”, a spus Ilie Bolojan, marți, în cadrul unei conferințe de presă pe tema reformei pensiilor speciale.
El a spus că ulterior s-a pus „o frână” în această prevedere.
„Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, ceea ce înseamnă că, practic, în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiție, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu”, a adăugat premierul.
Articolul Bolojan, despre pensiile în justiție: Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile apare prima dată în Mediafax.
Potrivit mesajului public, operațiunea ar fi fost „de lungă durată și la scară largă”, iar sistemele IT ale Aeroflot ar fi fost „complet distruse”.
„Am paralizat complet cea mai mare companie aeriană din Rusia. Vom publica datele personale ale tuturor rușilor care au zburat vreodată cu Aeroflot”, au scris hackerii de la Silent Crow, încheindu-și mesajul cu sloganul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarusul!”
Atacul, confirmat de autoritățile ruse, a dus la anularea a peste 40 de zboruri, majoritatea interne, dar și către Belarus și Armenia. Sistemele informatice ale companiei au fost grav afectate, iar numeroase zboruri au avut întârzieri, potrivit anunțului oficial al Aeroflot.
Procuratura rusă a anunțat că a deschis o anchetă penală pentru atac cibernetic. Oficialul rus Anton Gorelkin a declarat că Rusia se confruntă cu „un război pe toate fronturile, inclusiv cel digital”.
Atacurile informatice din partea unor grupuri pro-ucrainene sau pro-ruse s-au intensificat de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022, însă rareori produc efecte vizibile imediate. Cazul Aeroflot este una dintre puținele excepții, cu impact direct asupra zeci de mii de pasageri.
Articolul Hackerii pro-ucraineni din gruparea Silent Crow revendică atacul asupra Aeroflot și amenință cu publicarea datelor pasagerilor apare prima dată în Mediafax.
„Acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preș ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicități locale și o cultură organizațională care nu mai servește interesul public”, a declarat ministra Diana Buzoianu.
Ea a subliniat că reforma Romsilva este inevitabilă, iar ministerul va colabora cu autoritățile de anchetă pentru a clarifica toate suspiciunile.
Controlul a arătat pierderi financiare masive și prăbușirea profitului brut cu peste 83% în doar un an, de la 251,9 milioane lei în 2023 la 42,2 milioane lei în 2024, premii nejustificate în valoare de peste 46 de milioane lei între 2021–2023, acordate chiar în direcții care cumulau pierderi de zeci de milioane dar și discrepanțe uriașe între direcții: în 2024, Direcția Silvică Arad a înregistrat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeș, cu o suprafață similară, a raportat un profit brut de 3,6 milioane lei. De asemenea, DS Constanța a avut, în 2024, cheltuieli de personal de 289,59% din cifra de afaceri, dar și gestionarea defectuoasă a fondurilor de conservare și regenerare a pădurilor: deficit real de peste 24,7 milioane lei în 2024, deși soldul părea pozitiv pe hârtie.
În perioada 2020–2024, șase direcții silvice – Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea – au avut pierderi anuale constante. Alte patru – Caraș-Severin, Gorj, Maramureș și Sălaj – au înregistrat pierderi importante în cel puțin doi ani consecutivi.
„Este responsabilitatea noastră față de cetățeni și față de pădure. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a opri acest model disfuncțional de gestionare a unei resurse naționale vitale”, a mai transmis Buzoianu.
Articolul Romsilva: Control amplu care a relevat pierderi uriașe și prime nejustificate. A fost sesizat Parchetul General apare prima dată în Mediafax.
Comisia Lancet pentru abordarea poverii globale a cancerului de ficat atrage atenția asupra creșterii alarmante a incidenței de cancere la nivel global, de la 870 000 de cazuri în 2022, la un estimat de 1,5 milioane de cazuri în 2050.
Autorii articolului din The Lancet spun că e un scenariu care va pune foarte multă presiune pe sistemele de sănătate și că estimatul dat nu este doar o speculație, ci o proiecție alarmantă a Observatorului Global al cancerului.
Incidența cancerelor hepatice crește peste tot în lumePotrivit articolului, 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite prin gestionarea țintită a factorilor de risc modificabili, precum virusul hepatic B, virusul hepatic C, consumul de alcool și boala hepatică steatozică cu disfuncție metabolică.
China are 42,4% din totalul cancerelor hepatice din toată lumea, făcând această țară cea mai afectată de această boală.
În Europa și în America de Nord rata anuală de creștere este de 1% și respectiv 2,8%, determinat în mare parte de consumul de alcool.
Și în Africa se preconizează o creștere a cancerelor hepatice, cauzate mai ales de creșterea populației și a incidenței de infecții cu virus hepatic B și C.
Informarea populației și cercetarea în colaborare ca recomandări esențialeComisia atrage atenția asupra faptului că trebuie făcute eforturi internaționale coordonate pentru a estompa creșterea incidenței acestei boli și face zece recomandări esențiale: prevenția, vaccinarea universală cu doză la naștere împotriva virusului hepatic B, conștientizarea populației, programe de screening, informarea populației, cercetarea colaborativă pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni, etc…
Raportul Comisiei este lansat pentru a coincide cu Ziua Mondială a Hepatitei, care anul acesta se concentrează pe eliminarea barierelor financiare, sociale și sistemice ce împiedică eliminarea hepatitei și prevenirea cancerului hepatic.
Cancerele hepatice ating acum și la grupuri sociale atipiceAproximativ o treime dintre adulții din întreaga lume suferă de steatoză hepatică, asociată consumului de alcool; se estimează că procentul cazurilor de carcinom hepatocelular asociate consumului de alcool va crește de la 18,8% în 2022 la 21,1% în 2050; iar steatohepatita asociată disfuncției metabolice este proiectată să crească de la 8,0% în 2022 la 10,8% în 2050.
Această extindere a populației expuse riscului, dincolo de grupurile tradiționale de risc pentru cancerul hepatic, necesită o atenție sporită, diagnosticare și intervenție în timp util.
Mesajul Comisiei — că întărirea măsurilor de prevenție, promovarea colaborării și eliminarea barierelor sociale și informaționale pot contribui la prevenirea creșterii accelerate a cancerului hepatic — este unul plin de speranță. Luarea de măsuri pentru a transforma această posibilitate în realitate este esențială pentru sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume în următorii 25 de ani.
Cazul RomânieiÎn România, rata incidenței de cancer hepatic în 2020 era de 19,6 la 100 000 de locuitori, cu 29,5 la 100 000 de locuitori pentru bărbați și 12,1 la 100 000 pentru femei, rata cea mai ridicată din UE.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății din 2020 indică o rată de deces ajustată pe vârstă de circa 8,33/100 000, reprezentând aproximativ 1,33% din totalul deceselor din România.
Articolul Avertisment Lancet: Incidența de cancer hepatic la nivel global crește alarmant apare prima dată în Mediafax.
Situația umanitară din Gaza a atins un punct critic, avertizează organizația internațională IPC (Clasificarea Integrată a Fazei Securității Alimentare) care susține că „scenariul cel mai grav al foametei se desfășoară deja” în enclava palestiniană, notează Reuters.
Printr-o alertă emisă marți, IPC, o inițiativă globală care colaborează cu 21 de organizații umanitare, agenții ONU și parteneri internaționali, a transmis că în Gaza există dovezi clare privind înfometarea pe scară largă, malnutriția severă și creșterea deceselor legate de foame.
Deși Gaza nu a fost încă declarată oficial zonă de foamete, acesta fiind un proces care necesită o analiză, IPC a anunțat că va efectua această evaluare „fără întârziere”.
„Declarațiile formale de foamete vin mereu prea târziu. În Somalia, în 2011, foametea a fost declarată abia după ce 250.000 de oameni muriseră deja, jumătate dintre ei copii sub 5 ani”, a avertizat David Miliband, președintele Comitetului Internațional de Salvare .
Potrivit IPC, 88% din Gaza este sub ordine de evacuare sau în zone militarizate, iar accesul la alimente este „extrem de periculos și imprevizibil”.
În orașul Gaza, nivelurile de malnutriție severă la copii au atins deja pragurile unei foamete oficiale.
Critici au fost lansate și la adresa Fundației Umanitare Gaza (GHF), o organizație recent creată cu sprijinul Israelului și al SUA, ale cărei pachete alimentare „nu sunt gata de consum și necesită apă și combustibil, resurse de multe ori indisponibile”, potrivit IPC. Comitetul de Revizuire al Foametei a avertizat că planul GHF ar putea „conduce la foamete în masă”.
Articolul Gaza se află în pragul foametei, avertizează o organizație internațională de monitorizare apare prima dată în Mediafax.
