Guvernul mexican a reacționat ferm după atacurile efectuate de forțele armate ale Statelor Unite asupra unor obiective aflate pe teritoriul Venezuelei, potrivit Al Jazeera.
Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe al Mexicului a transmis că „condamnă și respinge cu fermitate acțiunile militare desfășurate unilateral în ultimele ore” de SUA împotriva Republicii Bolivariene Venezuela.
Autoritățile mexicane consideră că intervenția militară afectează grav echilibrul din regiune și riscă să escaladeze tensiunile dintre statele din America Latină.
Potrivit Ministerului de Externe, astfel de acțiuni „pun în mod serios în pericol stabilitatea regională”.
Mexicul și-a reiterat poziția tradițională de respingere a intervențiilor militare externe și a subliniat importanța respectării suveranității statelor și a soluționării conflictelor prin mijloace diplomatice.
Într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, reprezentanții DNSC au oferit un scurt ghid de recomandări utile pentru cetățenii care au diverse conturi, valabil atât pentru rețelele sociale, cât și pentru alte tipuri de platforme online, populare în rândul cetățenilor.
„Într-un peisaj digital tot mai complex, parolele sunt prima linie de apărare împotriva accesului neautorizat. O singură parolă compromisă poate oferi acces la conturi personale, date sensibile sau chiar infrastructuri esențiale”, au precizat reprezentanții DNSC.
Potrivit lor, fiecare utilizator are un rol important pentru întărirea securității online, pentru că „vulnerabilitatea unuia poate deveni poarta de intrare pentru compromiterea altora”.
Recomandările specialiștilor DNSC:Românii sunt îndemnați să creeze parole complexe, greu de intuit, cu cel puțin 12 caractere, care să aibă combinații atât de litere mari, cât și de litere mici, dar și cifre și simboluri.
De asemenea, utilizatorilor li se recomandă să nu utilizeze aceeași parolă pentru mai multe conturi.
De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să activeze autentificarea în doi pași (2FA), oriunde este posibil.
DNSC recomandă și utilizarea unui manager de parole pentru a păstra datele în siguranță.
„O parolă puternică este mai mult decât o măsură de protecție individuală — este un pas esențial spre o rețea digitală mai sigură pentru toți”, au conchis reprezentanții DNSC.
Diana Șoșoacă, a postat pe Facebook, în ianuarie 2025, mai multe poze de la ceremonia de investire a lui Maduro, care este președintele țării din 2013. Într-una dintre acestea, eurodeputata se afla foarte aproape de președintele venezuelean.
„Impresii din Caracas, Venezuela, unde am participat la învestirea preşedintelui Nicolas Maduro”, a scris aceasta.
Europarlamentara a refuzat să spună cine i-a plătit excursia, afirmând că a fost invitată. Parlamentul European a transmis că Șoșoacă nu a mers în delegație oficială.
Președinția lui Maduro este considerată ilegitimăÎn timpul conducerii lui Maduro, Venezuela, care deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, a fost cuprinsă de o hiperinflație devastatoare, împingând populația către sărăcie extremă. Lipsa de alimente și medicamente a determinat milioane de venezueleni să emigreze, în special către Statele Unite.
Maduro este perceput ca un lider autoritar, acuzat că reprimă disidența politică, controlează justiția și fraudează alegerile pentru a-și menține puterea. SUA și multe alte state îi consideră președinția ilegitimă, mai ales după alegerile contestate din iulie 2024, când și-a revendicat victoria într-un scrutin catalogat ca fraudulos de opoziție.
Pe lângă caracterul ilegitim al mandatului său, SUA a vizat, sâmbătă, Venezuela și din cauza acuzațiilor de narco-terorism. Departamentul de Justiție american îl acuză pe Maduro și pe mai mulți oficiali de colaborare cu carteluri de droguri pentru a introduce cocaină în SUA.
Donald Trump a confirmat ataculDonald Trump a afirmat, într-o postare publicată pe contul său, că Statele Unite ar fi „dus la bun sfârșit un atac de amploare” împotriva Venezuelei și că președintele Nicolás Maduro, împreună cu soția sa, ar fi fost capturați și scoși din țară, „în coordonare cu forțele de ordine americane”. Trump a anunțat și o conferință de presă la Mar-a-Lago, „cu detalii de urmat”.
Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a anunțat că Nicolás Maduro și Cilia Flores, soția acestuia, au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului, iar liderul venezuelean este vizat de acuzații precum conspirație de „narco-terorism”, conspirație pentru import de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație pentru deținerea acestora împotriva SUA. Bondi a afirmat pe X că cei doi „vor înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane” în instanțe din SUA și i-a mulțumit președintelui Donald Trump și armatei americane pentru „misiunea” de capturare, reamintind că Maduro fusese pus sub acuzare încă din martie 2020 pe capete de acuzare legate de „narco-terorism” în același district federal.
Potrivit declarațiilor lui Bondi, Maduro este vizat de capete de acuzare pentru conspirație de „narco-terorism”, conspirație pentru import de cocaină, deținere de mitraliere și „dispozitive distructive”, precum și conspirație pentru deținerea acestora împotriva Statelor Unite.
Bondi a mai precizat, într-un mesaj pe platforma X, că cei doi „vor înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane” în instanțele din SUA și a mulțumit președintelui Donald Trump și armatei americane pentru misiunea pe care a descris-o drept una de capturare a „doi presupuşi traficanţi internaţionali de droguri”.
Departamentul Justiției a reamintit că Maduro fusese inculpat încă din martie 2020 în SDNY, într-un dosar în care autoritățile americane îl acuzau, între altele, de infracțiuni legate de trafic de droguri și „narco-terorism”.
Capacitățile din Elveția, necesare pentru tratamentele arșilor, s-au dovedit insuficiente, motiv pentru care guvernul a solicitat sprijin european pentru pacienții cu arsuri grave, după incendiul din stațiunea Crans-Montana.
Potrivit autorităților federale, aproximativ 50 de pacienți urmează să fie transferați până duminică în clinici specializate din mai multe state europene. „Transferurile sunt urgențe medicale”, a transmis Cancelaria Federală în cursul zilei de vineri.
Resursele pentru tratamente de durată, insuficienteOficialii elvețieni au explicat că pacienții cu arsuri severe „au nevoie de o îngrijire medicală extrem de specializată”, care se poate întinde pe parcursul mai multor luni.
Deși spitalele universitare din Lausanne și Zürich au asigurat tratamentul de înaltă specializare în faza inițială, autoritățile elvețiene recunosc că „resursele disponibile pentru îngrijirea optimă pe termen lung sunt insuficiente, din cauza numărului mare de pacienți cu arsuri grave”.
În aceste condiții, Elveția a activat Mecanismul European de Protecție Civilă, după ce mai multe state și Centrul European de Coordonare a Răspunsului la Urgențe – structura UE care gestionează intervențiile în situații de criză – și-au oferit sprijinul. Ajutorul include locuri în clinici specializate, capacități de transport aerian medical și echipe medicale dedicate evaluării pacienților cu arsuri.
Franța și Italia coordonează transferurileAutoritățile federale au comunicat că „două echipe de medici din Franța și Italia, specializate în evaluarea arsurilor, sprijină deja spitalele din cantonul Valais și din Lausanne”. Specialiștii francezi și italieni sunt și cei care coordonează transferurile internaționale.
Strategia de transfer a pacienților a fost stabilită astfel încât cât mai mulți răniți să poată fi tratați în clinici specializate, din Elveția sau din alte țări. Sunt transferați atât pacienți cu domiciliul în afara Elveției, cât și pacienți elvețieni, pentru a le asigura cea mai bună îngrijire medicală posibilă. Evacuările medicale sunt realizate în colaborare cu spitalele implicate, serviciul de salvare aeriană și parteneri europeni.
Medicii spun că transferurile trebuie făcute în cel mult 48 de oreRepartizarea pacienților pe locurile disponibile se face exclusiv pe criterii medicale. „Sunt decizii medicale care sunt determinante”, au transmis responsabilii din sistemul sanitar.
Potrivit acestora, „transferurile trebuie realizate cel târziu în următoarele 48 de ore”, interval considerat decisiv din punct de vedere medical pentru efectuarea transportului.
Majoritatea transferurilor vor avea loc către Germania, Franța, Italia și Belgia, însă au fost oferite locuri și de către alte state. Autoritățile elvețiene au precizat că, având în vedere amploarea cazurilor, pot fi necesare transferuri și către țări mai îndepărtate.
România, printre țările care oferă sprijin aerianCapacități de transport aerian medical sunt puse la dispoziție, până în prezent, de Germania, Franța, Luxemburg, România și Italia.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat deja vineri seara că o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat șase pacienți cu arsuri din Elveția către un spital din Paris, în cadrul unei misiuni umanitare.
Președintele american Donald Trump a susținut într-o postare pe rețelele sociale că operațiunea a fost „de amploare” și că Maduro (împreună cu soția sa) a fost reținut și evacuat din țară.
Prima reacție a RusieiMinisterul Afacerilor Externe al Rusiei a condamnat ceea ce a descris ca fiind un act de „agresiune armată” al SUA împotriva Venezuelei, solicitând reținere și avertizând împotriva unei escaladări suplimentare.
„Pretextele invocate pentru a justifica aceste acțiuni sunt nefondate. Ostilitatea ideologică a prevalat asupra pragmatismului practic și asupra dorinței de a construi relații bazate pe încredere și previzibilitate”, se arată în declarație.
Relația dintre Rusia și regimul condus de Nicolás Maduro este una de parteneriat strategic construită pe sprijin politic și pe interese economice/energetice. Kremlinul l-a tratat pe Maduro ca pe un aliat important în America Latină
Din punct de vedere al eficienței militare și al pierderilor umane, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei este ,,mult mai costisitor decât campania Armatei Roșii din al doilea război mondial.
Ofensiva sovietică, în cifreÎntre 22 iunie 1941 și 8 mai 1945, Armata Roșie, aflată sub comanda lui Iosif Stalin, a avansat de la Stalingrad până la Berlin și Viena, a învins Germania nazistă și a ocupat mari părți din Europa de Est. În doar patru ani, sovieticii au cucerit și eliberat milioane de kilometri pătrați de teritoriu.
În 1944, unul dintre anii mai puțin spectaculoși ai ofensivei sovietice, Armata Roșie a eliberat și a cucerit aproximativ 1,1 milioane de kilometri pătrați din Uniunea Sovietică și Europa de Est. În acel moment, forțele sovietice aveau aproximativ 6,4 milioane de militari sub arme, iar pierderile, deși uriașe, au reprezentat circa un sfert din efectivele anuale.
Avans minim în Ucraina, cu pierderi uriașePrin comparație, în aproape patru ani de război în Ucraina, Rusia a reușit să controleze aproximativ 28.500 de kilometri pătrați, o suprafață de aproape 40 de ori mai mică decât câștigurile sovietice dintr-un singur an de război în al doilea război mondial.
În schimb, războiul lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei a adus câștiguri teritoriale minime, explică analiștii The Kyiv Post. Potrivit estimărilor ucrainene, Rusia controlează în prezent aproximativ 19–20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, aproape la fel ca în primele luni ale invaziei.
Prețul unui km²: aproape 220 de vieți omeneștiScriitorul și jurnalistul francez Bernard-Henri Lévy a descris situația drept un „paradox teribil”:
„Rușii au pierdut aproape patru ani. Au cel puțin un milion de victime, probabil între 300.000 și 400.000 de morți. Și toate acestea pentru a câștiga un procent din teritoriul Ucrainei!”
Un exemplu relevant este zona Pokrovsk, din estul Ucrainei, un obiectiv major al Rusiei de peste doi ani. În 2025, armata rusă a reușit aici cel mai mare avans al anului – aproximativ 1.000–1.200 kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a Lisabonei. Doar pentru acest câștig, Rusia a pierdut între 180.000 și 200.000 de soldați uciși sau răniți. Asta înseamnă aproximativ 180–220 de militari pierduți pentru fiecare kilometru pătrat cucerit.
Ritmul pierderilorPierderile zilnice sunt, de asemenea, extrem de ridicate. Conform Institutului pentru Studiul Războiului din SUA și Ministerului britanic al Apărării, Rusia pierde în medie între 900 și 1.200 de soldați pe zi. Dar au fost raportate și zile în care pierderile de vieți omenești depășesc 2.000 într-un interval de 24 de ore.
Comandantul forțelor ucrainene de drone, maiorul Robert Brovdi, a anunțat, pe 2 decembrie, că dronele ucrainene au provocat într-o singură zi 365 de victime în rândul soldaților ruși. A doua zi, bilanțul a crescut la 417.
Scenariul pentru următorii 2 ani: patru milioane de victime„Din punct de vedere strategic, nu înseamnă nimic. Dar înseamnă enorm în vieți omenești”, a declarat Bernard-Henri Lévy despre ofensiva rusă. „Este teribil ca pierderi umane, dar strategic nu valorează nimic”.
Potrivit calculelor analiștilor ucraneni, dacă Rusia ar continua să avanseze în același ritm pentru a ocupa complet regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, ar avea nevoie de cel puțin doi ani și ar putea pierde încă aproximativ patru milioane de soldați morți și răniți – un cost pe care nici recrutările masive ale Kremlinului nu par să îl poată acoperi.
Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că SUA au efectuat un „atac la scară largă împotriva Venezuelei” și că Maduro și soția sa au fost capturați și scoși din țară.
Vicepreședintele Venezuelei, Delcy Rodriguez, afirmă că nu se cunoaște locul în care se află Maduro și soția sa, potrivit AP.
„Solicităm guvernului președintelui Donald Trump dovezi imediate privind starea de sănătate a președintelui Maduro și a primei doamne”, a declarat Rodríguez într-o convorbire telefonică cu postul public de televiziune VTV Venezuela, citat de CNN.
Ea a adăugat că atacul SUA a costat viața unor oficiali, militari și civili din întreaga țară.
IPJ Prahova anunță că sâmbătă la prânz, pe DN 1-E60, se înregistrează valori ridicate de trafic, în special pe sensul de deplasare către Brașov, ca urmare a intensificării deplasărilor specifice începutului de an.
Pe tronsonul Centura de Vest a municipiului Ploiești – sensul giratoriu Strejnicu, traficul se desfășoară intens pe ambele sensuri de deplasare.
În orașul Comarnic, valorile de trafic sunt crescute, iar pe sensul către Brașov s-a format o coloana de aproximativ 7 kilometri.
În localitatea Sinaia, circulația se desfășoară în coloană de aproximativ 4 km, pe sensul de deplasare către Brașov.
De asemenea, în Bușteni, circulația se desfășoară în coloană de aproximativ 3 km, pe sensul de deplasare către Brașov.
Polițiștii spun că sunt în teren pentru fluidizarea traficului.
Pentru evitarea zonelor aglomerate de pe DN 1, pot fi avute în vedere, în funcție de destinație, rutele alternative: DN 1A Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia – Brașov și DN 72 Ploiești – Târgoviște, cu continuare spre Brașov pe DN 71 și DN 73.
Nicolás Maduro a început modest, ca șofer de autobuz. Provine dintr-o familie de clasă muncitoare din capitala Caracas. Calitatea sa de reprezentant sindical l-a propulsat în politica mare, prin legăturile sale cu mișcarea muncitorească venezueleană.
Născut la 23 noiembrie 1962, el e considerat un continuator al lui Hugo Chavez, căruia i-a fost vicepreședinte și căruia îi urmează la putere, după moartea acestuia, în 2013.
Sub conducerea sa, Venezuela, deținătoarea uneia dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, a intrat într-o hiperinflație devastatoare, care a dus populația într-un prag de sărăcie extrem. Penurii masive de alimente și medicamente au forțat venezuelenii să migreze cu milioanele în alte țări, în special în SUA.
Maduro și Machado, diferență ca de la cer la pământUn tip autoritar, el este acuzat pe scară largă că reprimă disidența politică, controlează justiția și fraudează alegerile pentru a-și păstra puterea.
SUA dar și multe alte state îi consideră președinția ilegitimă, mai ales după alegerile contestate din iulie 2024, când Maduro și-a revendicat victoria într-un scrutin pe care opoziția venezueleană și observatori internaționali precum ONU și Carter Center l-au catalogat drept fraudulos.
Opoziția, condusă de María Corina Machado și candidatul Edmundo Gonzáles (care a înclouit-o pe Machado la scrutin pentru că acesteia i s-a interzis să candideze), a prezentat procese verbale care arată că au câștigat detașat. Machado, câștigătoarea, în octombrie anul trecut, a Premiului Nobel pentru Pace, a sfidat interdicția de ieși din țară și a zburat la Oslo, în Norvegia, unde a susținut o conferință de presă.
La Oslo, ea a spus că intenționează să se întoarcă în Venezuela – un gest extrem de periculos după ignorarea interdicției de a pleca din țară, în urma căreia a fost declarată oficial „fugară”. Lucrul acesta i-ar putea pune viața în pericol.
Mandatul lui Maduro e ilicitCu tot scandalul din iulie 2024, Maduro a insistat să-și revendice victoria într-un scrutin funciarmente fraudulos – acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care administrația Trump presează de luni de zile și dorește îndepărtarea lui Maduro de la conducerea venezuelei.
Dar caracterul ilicit al mandatului lui Maduro nu este singurul motiv pentru care SUA a atacat astăzi, sâmbătă, 3 ianuarie 2026, Venezuela.
Se adaugă acuzațiile de „narco-terorism”. Departamentul de Justiție al SUA l-a inculpat pe Maduro și pe mai mulți oficiali de rang înalt pentru „narco-terorism”, susținând că ar fi colaborat cu carteluri de droguri pentru a inundat SUA cu cocaină. Chiar și acum, în momentul de față, există o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care ar duce la arestarea sa.
Recent, administrația Trump l-a acuzat pe Maduro de trafic de droguri și de colaborare cu bande desemnate ca organizații teroriste, acuzații pe care Maduro le neagă. În ajunul Crăciunului, Trump a refuzat să spună care era obiectivul său, dar a avertizat că, dacă Maduro „joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur”.
Din 2025, administrația Trump exercită o presiune maximă asupra regimului Maduro. De la sancțiuni s-a trecut la acțiuni mai directe, inclusiv interdicții maritime și presupuse lovituri asupra infrastructurii folosite de traficanții de droguri.
Trump dorește (și a și declarat asta) să reabiliteze democrația în Venezuela și să reducă fluxul de migranți și de droguri către SUA.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela depășesc nivelul criticAtât Trump cât și alți lideri din lume sunt în total asentiment atunci când îl consideră pe Maduro un dictator a cărui înlăturare este necesară pentru a pune capăt crizei umanitare și pentru a restabili ordinea în regiune.
Abia trecute în 2026, tensiunile dintre SUA și Venezuela au atins un nivel critic. Maduro și-a exprimat disponibilitatea de a negocia pe teme precum petrolul și traficul de droguri pentru a reduc epresiunie externe, dar SUA insistă că Madură trebuie să plece din funcție.
Între timp, opoziția internă rămâne unită, iar figuri precum María Corina Machado (laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2025) continuă să pledeze pentru o tranziție democratică, din interiorul țării sau din exil.
Analiștii politici consideră că, atâta timp cât Maduro continuă să genereze venituri substanțiale, chiar dacă reduse, din petrol, el își poate convinge apropiații că le este mai bine cu el la putere decât să riște apariția unui nou lider care i-ar putea înlătura și înlocui cu propriii loialiști.
Pentru oamenii de rând, acest lucru nu contează, dar nici pentru Maduro nu contează oamenii de rând.
