Сборщик RSS-лент

Atacul are loc înaintea negocierilor de pace pentru încheierea războiului, care durează de aproape patru ani, programate să aibă loc la Paris, scrie AP.

Guvernatorul regional al Belgorodului, Viacheslav Gladkov, a declarat că printre răniți se află și un copil.

În Ucraina, trei persoane au fost rănite în regiunea Harkov în urma unor atacuri cu drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, a declarat Serviciul de Urgență al țării.

Între timp, numărul morților în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Harkov, vineri, a crescut la patru, după ce alte două cadavre au fost găsite sub dărâmăturile unei clădiri, a scris duminică pe Telegram șeful regional al Harkovului, Oleh Siniehubov.

Ultimele atacuri au avut loc după ce consilierii de securitate națională din Europa și alți aliați au vizitat Kievul sâmbătă pentru a discuta garanțiile de securitate și sprijinul economic, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Volodomir Zelenski, care se pregătește să călătorească la Paris pentru o întâlnire cu partenerii, a declarat sâmbătă că lucrările la propunerile de pace ar putea acum să se accelereze, întrucât Ucraina a împărtășit toate documentele aflate în discuție cu cei 18 consilieri de securitate națională, inclusiv cele privind garanțiile de securitate.

El a spus că reprezentanții Statului Major General și ai sectorului militar al Ucrainei se vor întâlni luni la Paris, urmând ca marți să aibă loc o întâlnire a liderilor europeni, unde a spus că speră ca documentele privind garanțiile de securitate să fie finalizate.

El a spus că vor avea loc și întâlniri cu reprezentanții SUA la Paris.

România a primit de la Uniunea Europeană fonduri mai mari decât sumele pe care le-a contribuit la bugetul comunitar, potrivit europarlamentarului liberal Dan Motreanu. De la aderare și până în prezent, România ar fi primit aproximativ 106 miliarde de euro, în timp ce contribuția totală s-ar fi ridicat la 35 de miliarde de euro, diferența fiind de 71 de miliarde de euro.

Banii au fost direcționați către proiecte esențiale pentru îmbunătățirea nivelului de trai, de la infrastructură rutieră și feroviară, până la educație, sănătate și utilități publice. Autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, spitale, rețele de apă și canalizare sau extinderi ale rețelelor de gaze au fost realizate cu sprijin financiar european, alături de programe dedicate IMM-urilor și agriculturii.

„Apartenența la Uniunea Europeană le permite românilor să ducă o viață mai bună. Fondurile europene se văd în comunități, în investiții concrete și în oportunități reale de dezvoltare”, a scris eurparlamentarul pe pagina sa de socializare.

O parte din fondurile europene a fost folosită și pentru protejarea patrimoniului cultural. Proiectele susținute din bani europeni au permis restaurarea unor biserici și mănăstiri istorice, salvarea de la degradare a cetăților, castelelor și conacelor, precum și promovarea meșteșugurilor și tradițiilor locale.

„Această susținere arată respectul Uniunii Europene față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre”, a transmis Dan Motreanu.

Propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034 prevede 60,2 miliarde de euro pentru România. Din această sumă, 54,6 miliarde de euro reprezintă componenta generală destinată finanțării proiectelor de dezvoltare economică și regională.

Un miliard de euro este prevăzut pentru domenii precum migrația, securitatea și afacerile interne, fonduri care pot fi utilizate pentru gestionarea fluxurilor migratorii, întărirea securității și cooperarea în domeniul justiției.

Alte 4,6 miliarde de euro sunt alocate Fondului Social și Fondului pentru Climă, mecanisme europene prin care sunt susținute măsuri sociale, ocuparea forței de muncă și tranziția către politici de mediu mai sustenabile.

La finalul lunii decembrie, Comisia Europeană a virat României peste 586 de milioane de euro, bani solicitați prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri de coeziune și dezvoltare regională.

ELCEN a transmis că duminică dimineața, la ora 6.50, „s-a produs declanșarea cazanului de abur nr 4 în incinta CET București Sud, ca urmare a evoluției fisurării unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile. Acest incident a condus la oprirea turbinei cu abur nr 4 aferente acestui cazan”.

Intervenții tehnice vor putea fi făcute doar după răcirea completă a cazanului, motiv pentru care durata estimată a indisponibilității este de aproximativ 3 zile.

ELCEN precizează că, în acest moment, CET București Sud funcționează cu cazanul de abur nr 3 și turbina de abur nr 3, precum și cu două cazane de apă fierbinte.

„Această configurație permite menținerea producției de energie termică necesare alimentării rețelei de termoficare, asigurând continuitatea livrării agentului termic și limitarea impactului temperaturii livrate până la gardul centralei, chiar și în condițiile indisponibilizării temporare a unui grup energetic. Subliniem că angajații ELCEN fac eforturi deosebite să mențină în funcțiune echipamente vechi puse în funcțiune în anii 60-70 și nemodernizate la timp din cauza subfinanțării îndelungate a companiei ce a împiedicat acțiunile de reabilitare majoră a instalațiilor. Datoria Termoenergetica către ELCEN este în prezent de aprox 1,5 miliarde lei”, transmit reprezentanții ELCEN.

Termoenergetica a anunțat că avaria s-a produs la CET Sud – ELCEN, care aparține de Ministerul Energiei.

„Problema a apărut la un cazan-turbină care încălzește sute de litri de apă”, arată compania.

Conform acesteia, furnizarea agentului termic pentru încălzire și apă caldă este afectată în sectoarele 2, 3, și parțial în sectoarele 4 și 5.

O parte dintre consumatorii din Sectorul 4 vor fi arondați la CET Progresul.

„Potrivit ELCEN, termenul estimat pentru remedierea avariei este data de 7 ianuarie. Apoi, după finalizarea lucrărilor și repunerea în funcțiune a cazanului-turbină, este necesar un interval de aproximativ 24 de ore pentru ca temperatura agentului termic să ajungă la parametri normali în toate punctele termice afectate și în casele voastre”, susține Termoenergetica într-o postare făcută pe Facebook.

O avarie s-a produs în Capitală și în 27 decembrie Mai mulți bucureșteni din sectoarele 2 și 3 și, parțial, 4 și 5, au rămas atunci fără apă caldă și căldură.

Consilierii europeni pentru securitate națională au mers la Kiev, sâmbătă, pentru a participa la o reuniune la nivel înalt a Coaliției de Voință.

Întâlnirea a avut loc în contextul mai multor întâlniri anunțate de liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru începutul lunii ianuarie, printre care o reuniune la nivel de consilieri la Kiev și o întâlnire la nivel de lideri în Franța, potrivit The Kyiv Independent.

„Ne-aștepta o zi de lucru intensă: probleme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru, coordonarea pașilor următori cu partenerii”, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov.

Umerov a precizat că la discuții participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și membri ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.

Întâlnirile au loc în contextul în care Ucraina și partenerii săi continuă să lucreze la un plan de pace menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia.

Elon Musk a transmis un avertisment ferm utilizatorilor chatbot-ului Grok, instrumentul de inteligență artificială (AI) integrat în platforma X, precizând că folosirea acestuia pentru a crea conținut ilegal va atrage consecințe legale complete, potrivit IndiaToday.

Proprietarul X a subliniat că inteligența artificială nu îi exonerează pe utilizatori de responsabilitate, mai ales în contextul în care guvernele intensifică supravegherea materialelor generate cu ajutorul AI.

Musk a declarat că oricine folosește Grok pentru a genera materiale ilegale va fi tratat la fel ca o persoană care încarcă direct conținut ilegal pe X.

Într-o dezbatere privind neutralitatea instrumentelor AI, Musk a insistat că responsabilitatea aparține intenției și acțiunilor utilizatorului.

Comentariile sale subliniază faptul că asistența oferită de AI nu diminuează răspunderea conform regulilor platformei sau legislației naționale.

Declarația vine pe fondul îngrijorărilor globale tot mai mari legate de modul în care inteligența artificială generativă poate fi exploatată pentru a produce conținut dăunător sau ilegal.

Avertismentul lui Musk pare să anticipeze argumentele potrivit cărora instrumentele AI ar funcționa dincolo de controlul utilizatorilor.

Declarațiile lui Musk urmează unei directive emise de Ministerul indian al Electronicii și Tehnologiei Informației, care a cerut platformei X să elimine imediat conținutul vulgar, obscen și ilegal.

Ministerul a indicat în mod explicit materiale care ar fi fost generate cu ajutorul Grok, avertizând că lipsa de reacție ar putea duce la acțiuni legale în baza legislației indiene.

Autoritățile au solicitat platformei X să transmită, în termen de 72 de ore, un raport detaliat privind măsurile luate împotriva conținutului și conturilor problematice.

Oficialii indieni au precizat că numeroase sesizări au scos la iveală lacune în aplicarea regulilor, în special în cazurile ce vizează conținut îndreptat împotriva femeilor.

Subiectul a căpătat și o dimensiune politică după ce un parlamentar indian de rang înalt a cerut intervenții urgente în legătură cu imaginile degradante generate de AI și distribuite online.

Potrivit ministerului, Grok ar fi fost folosit pentru a crea conturi false care difuzează conținut obscen, încălcând mai multe prevederi legale.

India și-a înăsprit recent poziția față de platformele digitale, avertizând că aplicarea deficitară a regulilor poate duce la urmăriri penale.

Psihologul social Colette Capriles, profesoară de științe politice la Universitatea Simón Bolívar din Caracas, avertizează că plecarea lui Maduro nu înseamnă automat schimbarea sistemului. Capriles descrie un stat care nu mai funcționează ca furnizor de servicii publice, dar care continuă să existe ca mecanism de control, coerciție și supraveghere.

„Nu suntem o națiune ținută unită de un guvern sau de un contract social, ci o colecție de indivizi prinși într-o luptă pentru supraviețuire”, spune aceasta.

Plecarea lui Maduro nu este, prin urmare, un punct de cotitură pentru una dintre cele mai grave crize politice și sociale ale secolului XXI.

Mulți venezueleni se bucură, însă și mai mulți nu au nicio speranță imediată.

Capriles vorbește despre un paradox fundamental: statul venezuelean este în același timp absent și omnipotent.

Statul a dispărut din zonele esențiale ale vieții – sănătate, educație, infrastructură, protecție socială – dar este extrem de prezent în monitorizarea politică, în aparatul represiv și în rețelele de loialitate care leagă armata, poliția, grupările paramilitare și liderii locali de centrul puterii.

Această fragmentare deliberată a autorității, spune ea, a fost mecanismul-cheie prin care regimul s-a protejat de lovituri interne și a menținut controlul: nimeni nu este suficient de puternic pentru a prelua sistemul, dar toți sunt suficient de dependenți de el pentru a-l apăra.

Regimul Chávez a fost construit pe două baze: legitimitatea electorală și redistribuirea bogăției petroliere. Atâta timp cât aceste două surse au existat, statul a putut susține o narațiune de justiție socială și incluziune.

Prăbușirea prețului petrolului, combinată cu politicile economice distructive ale guvernului Maduro, a dus însă la o catastrofă economică ale cărei costuri au fost transferate brutal asupra populației.

Rezultatul nu a fost o societate egalitară, ci una dominată de relații informale, favoruri, piețe negre și dependență de conexiuni personale.

„Nu socialism autocratic, ci cel mai rău tip de capitalism primitiv”, îl numește Capriles.

Potrivit autoarei, chiar și în absența lui Maduro, structura de putere rămâne intactă: serviciile de informații, grupările paramilitare, „colectivele” locale și elitele regionale formează un labirint instituțional greu de dezmembrat.

În aceste condiții, riscul nu este doar instabilitatea politică, ci apariția unui conflict prelungit, difuz, în care populația civilă devine din nou ostatic.

„Este foarte ușor să creezi haos și să faci o țară neguvernabilă atunci când instituțiile sunt deja distruse”, avertizează Capriles.

Dar poate că cel mai puternic mesaj al textului este cel uman.

Dincolo de teorii politice și structuri de putere, Venezuela este o societate traumatizată: oameni care se tem de dispariții, de hiperinflație, de pierderea rudelor, de nesiguranța migrației.

Tinerii, spune Capriles, sunt prinși într-un „prezent etern”, incapabili să-și imagineze un viitor diferit.

Schimbarea dorită de venezueleni nu este neapărat ideologică, ci existențială: vor un stat funcțional, previzibil, limitat în putere și capabil să-și respecte obligațiile de bază.

Analiza lui Colette Capriles oferă o corecție importantă optimismului grăbit al observatorilor externi: Venezuela nu este doar o criză de leadership, ci o criză de structură socială, instituțională și psihologică.

Vindecarea nu va veni dintr-o intervenție rapidă sau dintr-o simplă schimbare de regim, ci dintr-un proces lent de reconstrucție a încrederii, a instituțiilor și a sensului de apartenență colectivă.

Venezuela vine după un deceniu de colaps continuu.

Pentru ea, adevărata tranziție nu este politică, ci socială. Aceasta va dura mai mult decât orice operațiune militară sau aranjament diplomatic.

Majoritatea alimentelor de bază s-au ieftinit în Bulgaria spre finalul anului 2025. Tendința generală este una de scădere a prețurilor, chiar dacă anumite legume au înregistrat creșteri vizibile.

Potrivit datelor oficiale, citate de Novinite, cele mai multe scăderi de preț s-au regăsit la fructe, produse lactate, carne, ouă și alimente de bază precum zahărul, orezul sau leguminoasele. Reducerile nu au fost spectaculoase, dar sunt suficiente pentru a indica o temperare a pieței alimentare, după perioadele de scumpiri din ultimii ani.

Există însă și excepții notabile. Prețurile unor legume au crescut, iar acestea au influențat ușor evoluția generală a pieței. Castraveții și roșiile au înregistrat cele mai mari majorări procentuale, produse care nu se află în plin sezon. Dovleceii au urmat aceeași tendință, în timp ce varza și ceapa au avut creșteri mai moderate.

În schimb, alte legume importante pentru consumul zilnic s-au ieftinit. Ardeii, morcovii și cartofii se numără printre produsele care au înregistrat scăderi de preț. La fructe, aproape toate prețurile au scăzut, singura excepție fiind bananele.

La produsele lactate, prețurile au scăzut la lapte, unt și unele brânzeturi, compensând ușoarele creșteri înregistrate la alte produse. Și în categoria carne și ouă, prețurile au fost, per ansamblu, în scădere.

Chiar dacă indicele general al pieței a urcat ușor, evoluția este explicată în principal de scumpirile punctuale la legume, nu de o creștere generalizată a costurilor. Per ansamblu, datele arată că Bulgaria încheie anul cu mai multe ieftiniri decât scumpiri la alimentele de bază.

„O proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au degenerat”, a transmis, duminică, Rogobete.

Ministrul a subliniat că nu contestă existența unor afecțiuni medicale reale și că respectă situațiile obiective din sistem, însă consideră că o astfel de proporție ridicată ridică semne serioase de întrebare privind funcționarea secțiilor respective.

Rogobete a precizat că va trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Spitalul Județean Constanța și va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă pentru secțiile respective, strict din perspectivă profesională și medicală.

„Nu pot accepta situații în care restricțiile medicale par să existe doar în zona publicǎ, dar nu și în activitatea din sistemul privat. Nu poți avea lombosciatică doar într-un spital public, dar să poți face fără probleme activitate medicală în altă parte”, a precizat ministrul.

Ministrul Sănătății a arătat că problema gărzilor este una cunoscută la nivelul sistemului și că nu poate fi ignorată, însă trebuie abordată cu dialog și respect față de profesioniști, având în vedere și impactul asupra pacienților.

Potrivit acestuia, un spital județean de urgență nu își poate permite să lase descoperite linii esențiale de gardă, indiferent de conflictele interne.

„Un spital județean de urgență, care deservește o întreagă regiune, nu își poate permite să lase linii de gardă esențiale descoperite, indiferent de motivele și conflictele interne. Din punctul meu de vedere, nu este corect și nu este etic, iar acesta este motivul pentru care intervin direct”, a transmis Rogobete.

În același context, ministrul a anunțat că reforma gărzilor este una structurală și se află deja în curs. În acest an urmează să fie implementat un nou sistem de gărzi, care va include gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, plătite diferențiat, în funcție de nivelul de responsabilitate și efort.

Totodată, Ministerul Sănătății analizează, împreună cu sindicatele și profesioniștii din domeniu, posibilitatea introducerii gărzilor de 12 ore.

Măsura nu va fi obligatorie și va putea fi aplicată doar acolo unde este fezabilă, în funcție de specificul fiecărui spital și al fiecărei secții.

„Spitalul va putea decide dacă organizează gărzi de 12 sau 24 de ore, iar în interiorul aceluiași spital, decizia va putea fi adaptată pe secții. Estimez că în cursul semestrului I vom putea crea și acest cadru legislativ, cu implementare treptată, responsabilă și adaptată realităților din teren”, a conchis Rogobete.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de condoleanțe.

„Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana”, a transmis șeful statului.

Polițiștii din Elveția au anunțat că au fost identificate încă 16 victime, printre care și mai mulți copii, scrie Sky News.

Printre acestea se numără o femeie din Elveția în vârstă de 18 ani, doi tineri de 15 ani și unul de 14 ani, trei bărbați elvețieni în vârstă de 31, 20 și 18 ani, un tânăr de 17 ani și doi de 16 ani.

Au fost identificați și doi italieni de 16 ani și un adolescent de 16 ani cu dublă cetățenie (italiană și emirateză).

Poliția a adăugat că printre victime se află și un român de 18 ani, un francez de 39 de ani și un cetățean turc de 18 ani.

Până în prezent, 24 de persoane au fost confirmate decedate.

„În conformitate cu informațiile transmise de autoritățile elvețiene competente, cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat”, a transmis MAE.

Ambasada României la Berna se află în contact cu familia persoanei decedate, iar reprezentanții misiunii diplomatice acordă asistență consulară familiei. De asemenea, echipa consulară a ambasadei menține legătura cu autoritățile elvețiene competente.

Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanțe familiei îndoliate.

MAE anunțase în urmă cu două zile că Ambasada României la Berna este în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului.

Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii.