Ministrul Alexandru Rogobete spune că este un pas necesar pentru oamenii care au nevoie de sprijin real atunci când viața devine fragilă.
Această strategie va avea un plan de implementare clar, cu obiective, termene și rezultate concrete pentru pacienți. „Nu doar discuții, ci schimbări vizibile”, a declarat Rogobete.
Colaborare între instituții și societatea civilăMinistrul a subliniat că este un semnal important: instituțiile statului și societatea civilă construiesc împreună, cu un obiectiv comun.
Specialiști din unități sanitare, organizații neguvernamentale, instituții cu responsabilitate directă și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății lucrează la aceeași masă.
Rogobete s-a declarat bucuros să o aibă alături pe Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative. Ling este o voce respectată în Europa și aduce experiență și direcție strategică proiectului.
Rogobete: Un sistem de sănătate mai matur„Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate”, spune ministrul.
Prin acest efort comun, autoritățile pun bazele unor servicii mai accesibile, mai umane și mai apropiate de realitatea pacienților.
„Cu seriozitate, cu empatie și cu responsabilitate, construim un sistem de sănătate care contează cu adevărat pentru oameni”, a conchis Alexandru Rogobete.
Încă de acum, pe rețelele sociale, în presă și pe străzile orașului, observăm deja activități care seamănă izbitor cu o campanie electorală: afișe, evenimente publice, declarații politice și promisiuni de investiții. Dar suntem cu adevărat în campanie? Și mai important: ce au și ce nu au voie candidații să facă înainte de începerea campaniei oficiale?
Ce este precampania electorală și pot face candidații în această perioadăPrecampania electorală reprezintă perioada anterioară începerii oficiale a campaniei. Deși juridic termenul de „precampanie” nu apare în legislație, realitatea din teren a impus folosirea lui. În practică, precampania este perioada în care se face tot ceea ce în campanie ar fi interzis, limitat sau sancționat. Este spațiul ideal pentru construirea notorietății, testarea mesajelor și ocuparea vizuală a orașului, potrivit informațiilor juridice oferite de societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații.
Totodată, campania electorală este bine delimitată juridic. În această perioadă, partidele și candidații trebuie să respecte norme stricte privind afișajul, publicitatea, discursul electoral și, mai ales, finanțarea.
Reguli stricte în campanie, libertate în precampanieDiferențele sunt drastice. În campania oficială, afișele pot fi lipite doar în locurile special amenajate de primării, cu dimensiuni standard (maximum 50 x 35 cm), iar bannerele stradale de mari dimensiuni sunt interzise. Este interzisă folosirea combinațiilor de culori care reproduc drapelul României, iar orice material electoral trebuie să indice clar cine l-a produs.
În precampanie, aceste restricții nu există. Candidații pot amplasa bannere oriunde, în orice dimensiune, pot folosi simboluri naționale și pot organiza evenimente de promovare fără limitări. Un exemplu concret din precampania pentru București 2025 ilustrează perfect problema.
Mai mulți candidați și-au promovat imaginea prin campanii outdoor masive, dar fără a asocia clar sigla sau numele partidului. Pe panourile publicitare au apărut mesaje cu numele candidatului și sloganuri generice, dar menționarea partidului era abia vizibilă. Această practică se încadrează în ceea ce în spațiul internațional este numit „dark campaigning”: promovare foarte vizibilă publicului, dar cu identitatea politică aproape invizibilă sau intenționat ambiguă.
Problema transparenței financiareAceastă distincție pare să reprezinte un mare paradox al sistemului electoral. În campania oficială, fiecare candidat sau partid trebuie să deschidă un cont bancar dedicat și să efectueze toate cheltuielile prin acel cont, cu raportare periodică la Autoritatea Electorală Permanentă. Există plafoane legale clare și obligația de a detalia fiecare ban cheltuit.
În precampanie, cheltuielile făcute înainte de cele 30 de zile oficiale nu sunt considerate cheltuieli de campanie. Partidele pot investi în promovare, fără a se supune vreunui plafon legal. Aceste cheltuieli apar doar în raportările financiare anuale ale partidelor, de obicei publicate abia în aprilie anul următor. Alegătorul vede reclame, panouri, clipuri video sau conținut sponsorizat, dar nu poate ști nici cine a plătit pentru ele, nici dacă provin din surse private, donații, împrumuturi sau entități terțe.
„Fără transparență în precampanie, alegătorii nu pot ști cine finanțează candidații și din ce surse provin resursele folosite pentru promovare. Există foarte puține instrumente legale de control asupra banilor cheltuiți precampanie, ceea ce poate crea riscuri semnificative pentru integritatea procesului electoral”, avertizează Maria Văduva, avocat în cadrul Buju Stanciu & Asociații.
Vine Uniunea Europeană cu soluția?Pentru a combate această lipsă de transparență, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 2024/900, care se aplică oricărei publicități politice, indiferent dacă e precampanie sau campanie, offline sau online.
Regulamentul cere etichetarea clară a materialelor cu mențiunea „Material publicitar politic”, indicarea identității sponsorului și a sumelor de finanțare, precum și precizarea dacă s-au folosit tehnici de „micro-targetare” a publicului. Publicul trebuie să știe când și de ce a fost selectat să vadă un anume mesaj, iar autoritățile pot controla dacă segmentarea respectă regulile UE privind protecția datelor și dacă nu sunt folosite criterii sensibile (precum orientarea politică, religia sau sănătatea).
Pentru alegerile prezidențiale din 2025, România a emis o ordonanță care include prevederile Regulamentului 2024/900 și stabilește amenzi între 15.000 și 50.000 de lei pentru nerespectarea regulilor.
Problema este că, momentan, aceste obligații se aplică explicit doar în timpul campaniei electorale oficiale. Deși regulamentul UE spune că se aplică și în precampanie, absența unui mecanism clar de control face ca respectarea să depindă în mare măsură de bunăvoința actorilor politici.
Pentru alegători, concluzia este simplă, dar esențială: campania reală a început deja, chiar dacă nu apare încă în calendarul oficial. Până când legislația va integra pe deplin și precampania, cea mai bună protecție rămâne vigilența. Informarea din surse diversificate și exercițiul constant al spiritului critic sunt instrumentele prin care cetățenii se pot feri de mesajele netransparente și de strategiile care operează în zona gri a comunicării politice.
Nvidia se pregătește să publice rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, miercuri, într-un moment în care șeful său, Jensen Huang, a dezvăluit una dintre cele mai impresionante perspective de vânzări din istoria companiei. Potrivit CNBC, în octombrie, acesta a anunțat că Nvidia are deja comenzi de 500 de miliarde de dolari pentru 2025 și 2026, confirmând forța și continuitatea boomului inteligenței artificiale.
„Atât avem deja în comenzi. Jumătate de trilion de dolari până acum”, a declarat Huang la conferința GTC de la Washington, sugerând că cererea pentru cipuri AI rămâne mult peste ofertă.
Așteptările Nvidia pentru 2026Analiștii consideră că acest lucru indică vânzări mult mai mari pentru 2026 decât anticipase Wall Street. Chris Caso, analist Wolfe Research, notează că „dezvăluirile Nvidia sugerează un potențial clar peste estimările curente de consens”, estimând cu 60 de miliarde de dolari mai multe vânzări în segmentul centrelor de date față de prognozele anterioare.
Totuși, în ciuda optimismului, acțiunile Nvidia se tranzacționează cu 5% sub nivelul de la momentul anunțului, reflectând dezbaterea intensă privind sustenabilitatea investițiilor masive în infrastructură AI realizate de marile companii cloud.
Creștere de 56% față de 2024Pentru trimestrul al treilea, analiștii LSEG – operatorul Bursei din Londra și unul dintre cei mai mari furnizori globali de date financiare – anticipează un profit de 1,25 dolari pe acțiune și venituri de 54,9 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creștere anuală de 56%. Pentru trimestrul următor, aceștia estimează o prognoză de 61,44 miliarde de dolari, un nivel care ar reaccelera ritmul de creștere a veniturilor.
Nvidia oferă ghidaje doar pe termen scurt, însă orice comentariu legat de portofoliul de comenzi sau perspectiva pentru 2026 va fi analizat în detaliu de investitori, care anticipează în prezent 286,7 miliarde de dolari venituri în 2026.
Apetit fără limite pentru AIMarile companii tehnologice – Google, Amazon, Microsoft și Meta – și-au intensificat investițiile în infrastructura AI, un trend pe care analistul Oppenheimer Rick Schafer îl descrie drept „apetit insațiabil pentru AI”, iar afirmațiile șefului Nvidia se înscriu în această direcție.
Gigantul tech american a încheiat parteneriate strategice importante, printre care o investiție de până la 10 miliarde de dolari în OpenAI pentru achiziția a 4-5 milioane de GPU-uri (cipuri specializate în procesarea paralelă, esențiale pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială), 5 miliarde de dolari plasați în Intel pentru dezvoltarea colaborărilor GPU-CPU (unitatea centrală de procesare, „creierul” generalist al unui computer) și încă 1 miliard de dolari investit în Nokia pentru integrarea GPU-urilor în rețelele mobile.
Trump decide ce vinde Nvidia în ChinaEstimările actuale nu includ potențiale vânzări în China, după restricțiile impuse asupra cipului H20 – modelul conceput special de Nvidia pentru a respecta limitările de export, stabilite de administrația Trump, către piața chineză. În august însă, Huang a ajuns la un acord cu președintele american pentru obținerea licențelor de export, în schimbul cedării către guvern a 15% din vânzările realizate în China.
Totuși, perspectivele sunt rezervate, iar compania nu a prezentat un succesor pentru H20, considerat deja depășit.
Întrebat dacă dorește să vândă actualele cipuri în China, Huang a spus: „Sper. Dar aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia președintele Trump”.
Rogobete a fost întrebat, luni, ce se va întâmpla cu personalul medical care are decizie de pensionare.
„Lucrurile din punct de vedere administrativ sunt încă în discuție. Nu vreau să speculez și nici să mă antepronunț. Suntem în discuție, în continuare, nu s-a luat o decizie finală”, a răspuns ministrul.
Rogobete, despre bănuielile familieiMinistrul a fost întrebat și despre suspiciunile familiei fetiței. Aceasta acuza că, înainte de a fi anunțată că cea mică a murit, ar fi intrat în sală avocatul spitalului și alte persoane. Astfel, ar fi putut fi șterse sau alterate imaginele de pe camerele de supraveghere.
„Nu pot nici să confirm și nici să infirm. Tot ce vă spun este că toate spațiile de stocare digitală pentru acele camere au fost sigilate din primul moment de către procurori. Deci nu putem discuta despre o mușamalizare a cazului. Iar în ceea ce privește Ministerul Sănătății, vă asigur că toate datele identificate de către inspectorii sanitari de stat din Ministerul Sănătății au fost transmise către Parchet”, a răspuns Rogobete.
Ministerul Sănătății a anunțat anterior că Inspecția Sanitară de Stat (ISS) a terminat raportul de control făcut în cazul clinicii de stomatologice unde, vinerea trecută, o fetiță de 2 ani a murit.
Amendă de 100.000 de leiActivitatea clinicii a fost suspendată și a primit o amendă de 100.000 de lei.
În urma verificărilor au fost constatate mai multe neconformități de natură administrativă. Printre acestea, funcționarea unor cabinete medicale situate la parterul imobilului fără autorizație sanitară de funcționare.
Săptămâna trecută, o fetiță de 2 ani a murit la o clinică stomatologică din București în timpul unei proceduri de sedare profundă. Copilul a intrat în stop cardio-respirator în jurul orei 19.30, iar manevrele de resuscitare nu au reușit să-i salveze viața.
Astfel, a fost deschis dosar penal, care a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, după ce a fost înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Se fac cercetări pentru ucidere din culpă.
În iulie 2020, hackerul a spart conturile mai multor vedete din SUA, precum Barack Obama, Joe Biden, Jeff Bezos, Elon Musk sau Kim Kardashian. Folosindu-se de identitatea lor, O’Connor le-a cerut utilizatorilor să doneze Bitcoini, sub pretextul că vor fi plătiți dublu.
Prejudiciul creat de O’Connor și complicii săi se ridică la peste 794.000 de dolari, echivalentul a 629.000 de lire sterline, în criptomonede.
Luni, Tribunalul Coroanei a decis ca hackerul britanic să plătească suma de 4,1 milioane de lire sterline, echivalentul a 42 de Bitcoini.
Ordinul de recuperare civilă dat de Tribunalul Coroanei, care a evaluat activele lui O’Connor a fost emis săptămâna trecută, în urma înghețării proprietăților hackerului, pe care procurorii le-au asigurat în timpul procedurii de extrădare.
„Chiar și atunci când o persoană nu este condamnată în Regatul Unit, putem totuși să ne asigurăm că aceasta nu beneficiază de pe urma infracțiunilor comise”, a declarat procurorul britanic Adrian Foster.
Condamnat la închisoare în SUAHackerul în vârstă de 26 de ani a fost condamnat la închisoare în SUA în anul 2023, după ce a pledat vinovat pentru infracțiunile de intruziune informatică, fraudă electronică și extorcare.
El a fost arestat inițial în Spania și ulterior extrădat în SUA, după ce Curtea Supremă spaniolă a decis ca el să fie condamnat în Statele Unite, pentru că, atât dovezile, cât și victimele se află acolo.
