Turnul Eiffel este închis joi din cauza grevei din Franța, au anunțat sindicaliștii și compania care administrează activitățile turistice. Aceștia au explicat că angajații au decis să participe la grevă.
Președintele Societății de Operare a Turnului Eiffel (SETE), Jean-François Martins, a confirmat că monumentul va rămâne „închis astăzi” din cauza grevei, potrivit Le Figaro.
„În urma convocării naționale intersindicale de astăzi, o adunare generală a personalului Turnului Eiffel a avut loc în această dimineață. O mare majoritate a angajaților a votat în favoarea grevei”, a transmis sindicatul CGT Turnul Eiffel într-un comunicat trimis AFP.
Turnul Eiffel a fost închis și pe 18 septembrie, a adăugat Jean-François Martins, directorul companiei din subordinea Primăriei Parisului. Turnul Eiffel a avut 6,3 milioane de vizitatori din 150 de țări în 2024.
Articolul Turnul Eiffel, închis joi din cauza grevei din Franța apare prima dată în Mediafax.
„România şi Suedia au o cooperare bilaterală foarte strânsă în contextul alianţei noastre europene”, a notat Dan pe Facebook.
Şeful de stat a menţionat că discuţiile s-au concentrat pe dezvoltarea continuă a relaţiilor economice şi investiţiilor, cu accent pe industria de apărare.
„Am discutat, de asemenea, despre cum putem consolida descurajarea de către NATO a ameninţărilor venite din partea Rusiei”, în încheie preşedintele mesajul.
Miercuri şi joi, preşedintele Nicuşor Dan a participat la reuniunile liderilor Uniunii Europene şi ale Comunităţii Politice Europene de la Copenhaga.
Articolul Nicuşor Dan a discutat cu premierul Suediei pe teme economice şi de securitate apare prima dată în Mediafax.
Studiul, la care au participat 6.900 de angajați, a relevat și îngrijorarea echipajului de cabină, care a declarat că se simte obligat să vândă parfumuri și alcool la bord, ceea ce intră în conflict cu rolul său de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor.
Raportul a constatat că pandemia de Covid a accelerat deteriorarea condițiilor de muncă.
Cercetătorii au afirmat că o generație de piloți cu experiență a părăsit industria, fiind înlocuită de angajați mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care erau mai dispuși să accepte contracte precare care le slăbesc capacitatea de a respecta standardele, potrivit The Guardian.
Întrebați dacă se simt încrezători să se opună deciziilor care li se par potențial nesigure, mai mult de jumătate dintre respondenții la sondaj au afirmat că nu se simt în măsură să „modifice instrucțiunile” conducerii pe baza obiecțiilor legate de siguranță.
Rezultatele au arătat o deteriorare față de un studiu din 2014, realizat tot de Universitatea din Gent, care a constatat că 82% dintre piloți au declarat că se simt capabili să modifice instrucțiunile.
Piloții se tem de consecințele negativeAproximativ 30% dintre piloți au declarat că uneori ezită să ia decizii de siguranță din teama unor posibile consecințe negative asupra carierei lor profesionale.
„Trecerea către responsabilități de vânzare în timpul zborului riscă să dilueze natura centrată pe siguranță a muncii echipajului de cabină, creând conflicte de roluri, tensiuni psihosociale și ambiguități juridice”, au scris autorii studiului, Yves Jorens și Lien Valcke. „Deși presiunile comerciale pot face astfel de practici atractive pentru companiile aeriene, ele au un cost pentru bunăstarea lucrătorilor, standardele de siguranță și integritatea profesională”.
Participanții la studiu au vorbit despre un „model de brânză elvețiană”, în care straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic (creând găuri suplimentare) din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor la voia întâmplării și norocului, mai degrabă decât la o protecție robustă”.
Ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnăOdată cu dominanța crescândă a companiilor aeriene low-cost și cu revenirea traficului aerian după pandemie, echipajul este supus presiunii de a lucra ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Ca urmare, 42 % din totalul echipajului afirmă că managementul acordă prioritate programării în detrimentul siguranței, au constatat cercetătorii.
Oboseala este o problemă persistentă, personalul simțind adesea că nu poate cere odihnă chiar și atunci când este obosit sau nu se simte bine. Aproape unul din trei piloți și aproape jumătate din personalul de cabină au recunoscut că uneori ezită să se declare inapți pentru zbor.
Membrii echipajului au fost rugați să-și exprime opiniile, care au fost împărtășite în mod anonim. Unul dintre ei a spus: „Mă simt ca un criminal doar pentru că sunt bolnav”. Un altul a relatat că managerul bazei europene a strigat: „Ești aici să vinzi, la naiba”.
Alții s-au plâns că nu se simt apreciați. Unul dintre ei a spus că compania aeriană „mă tratează ca pe un [număr] și nimic altceva. Nu se ține cont de bunăstarea mentală sau fizică. Se mândrește cu profitul mai presus de bunăstarea umană. Are o cultură toxică a locului de muncă și o cultură a fricii. Această frică provine din numărul de persoane pe care le concediază din motive stupide”.
Întrebați despre starea lor de sănătate și dacă simt că companiile aeriene se preocupă de obiectivele și bunăstarea lor personală, 68 % din totalul echipajului s-a situat sub pragul pozitiv pentru sănătatea mintală, în timp ce 78 % s-au considerat „dezumanizați”.
Locuri de muncă atipiceCercetarea a constatat că formele atipice de angajare, cum ar fi contractele pe termen scurt sau contractele de muncă independentă, sau munca prin agenții, spre deosebire de angajarea directă de către compania aeriană, constituiau un motiv de îngrijorare, deoarece aceste grupuri raportau condiții mai proaste și niveluri mai scăzute de bunăstare.
Grupurile de vârstă mai tinere și cele care lucrează în Polonia, Republica Cehă, Ungaria și alte țări din Europa de Est erau mai predispuse să ocupe posturi atipice în comparație cu echipajele mai în vârstă. Dintre persoanele cu vârsta sub 21 de ani, 41 % aveau locuri de muncă atipice, în timp ce 52 % dintre europenii din est aveau contracte atipice.
Intensitatea muncii a crescut în comparație cu acum zece ani, din cauza digitalizării, automatizării și volumului mai mare de pasageri, lăsând echipajului mai puțin timp pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficient, au afirmat autorii.
„O tendință îngrijorătoare este utilizarea tot mai frecventă a «managementului prin frică», în care bunăstarea nu este legată în mod explicit de rezultatele în materie de siguranță”, susțin autorii. „Munca atipică nu a dispărut, iar riscurile pe care le-a creat acum zece ani se resimt acum în întregul sector”.
Condițiile de muncă au impact asupra siguranțeiAutorii au afirmat că, fără îmbunătățiri ale regulilor și contractelor, industria aviatică europeană riscă să-și piardă „avantajul în materie de siguranță”.
„Condițiile de muncă nu mai sunt doar o problemă socială – ele au un impact asupra siguranței, bunăstării și oboselii, care sunt toate interconectate. Fără locuri de muncă echitabile și stabile, nu putem menține un sector aviatic european sigur și rezilient”, a afirmat Jorens.
Ignacio Plaza, secretarul general al Asociației Europene a Cockpitului, grupul umbrelă al sindicatelor piloților, a avertizat: „Cursa către minimizarea contractelor afectează acum fiecare pilot – iar când piloții sunt sub presiune, și pasagerii simt riscul. Aceste abuzuri necesită o investigație urgentă”.
Asociația Internațională de Transport Aerian a fost contactată pentru a comenta.
Articolul Siguranța aeriană în Europa este în pericol din cauza reducerilor de costuri și a presiunilor asupra personalului – studiu apare prima dată în Mediafax.
OpenAI a finalizat joi o vânzare secundară de acțiuni în valoare de 6,6 miliarde de dolari, permițând angajaților actuali și foștilor angajați eligibili să vândă acțiuni la o evaluare record de 500 de miliarde de dolari. Cu această tranzacție, gigantul AI urcă pe primul loc în clasamentul celor mai valoroase companii private, întrecând SpaceX, evaluată la 456 miliarde de dolari.
Compania condusă de Sam Altman plănuia această vânzare secundară la o evaluare de 500 de miliarde de dolari, cu investitori precum Thrive Capital, SoftBank, Dragoneer Investment Group, MGX din Abu Dhabi și T. Rowe Price, încă din luna august, potrivit CNBC.
Vânzări temperate, semn de încredere în creșterea OpenAINu toți angajații au ales să-și vândă acțiunile, preferând să le păstreze pe termen lung, semn că au de încredere în viitorul OpenAI. Deși autorizase vânzarea unui pachet de acțiuni de până la 10,3 miliarde de dolari (față de ținta inițială de 6 miliarde), doar aproximativ două treimi din acest total au fost efectiv vândute.
În același timp, interesul ridicat al investitorilor arată că cererea pentru acțiunile OpenAI rămâne puternică, chiar și la o evaluare uriașă de 500 de miliarde de dolari, mult în creștere față de 300 de miliarde la începutul anului.
Competiția pentru experți se intensificăOferta a fost prezentată în septembrie angajaților actuali și foștilor angajați care dețineau acțiuni de cel puțin doi ani. Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când OpenAI le oferă angajaților șansa de a-și vinde acțiunile către investitori. Prima a avut loc în noiembrie anul trecut, când compania a încheiat un acord de 1,5 miliarde de dolari cu SoftBank – un important grup de investiții din Japonia, cunoscut pentru finanțarea unor giganți din tehnologie precum Uber, Alibaba sau Arm.
Tranzacția a avut loc într-un moment în care competiția pentru specialiștii în inteligență artificială este tot mai intensă. Meta, de exemplu, oferă pachete salariale de sute de milioane de dolari pentru a atrage cercetători de top.
OpenAI adoptă modelul marilor companii techPrin decizia de a permite angajaților să-și vândă acțiunile, OpenAI intră în rândul companiilor de tehnologie precum SpaceX, Stripe sau Databricks, care folosesc vânzările secundare ca soluție pentru motivarea angajaților, fără listare publică. Strategia este privită ca o modalitate de a recompensa angajații pe termen lung și de a păstra talentele-cheie.
Articolul OpenAI vinde acțiuni de 6,6 miliarde de dolari pentru a-și motiva angajații apare prima dată în Mediafax.
Astfel, de ISU Hunedoara și ISU Timiș vor merge către ISU Dolj:16 motopompe, 4 autocamioane, două microbuze și două autospeciale pentru muncă operativă, iar din cadrul ISU Brașov și ISU Sibiu vor merge în Olt 16 motopompe, 3 autocamioane, două microbuze și 3 autospeciale pentru muncă operativă.
Decizia a fost luată pentru acoperirea optimă a misiunilor, anunță IGSU.
Potrivit ANM, în județele Dolj și Olt va ploua abundent și se vor acumula cantități de apă de 100…110 l/mp.
Avertizarea cod roșu este valabilă de joi, de la ora 18:00, până vineri, la ora 21.00.
Articolul IGSU: Motopompe și autospeciale trimise în Dolj și Olt. Județele se află sub Cod roșu de ploi apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Educației a lansat miercuri în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care reduce numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat cu 14.048, mai exact, de la 307.900 la 293.852.
Această modificare vine ca urmare a aplicării Legii 141/2025, cunoscută sub numele de Legea Bolojan, care a introdus reguli contabile stricte în domeniul Educației.
Documentul publicat pe site-ul ministerului schimbă anexa nr. 4 din HG 731/2024, care reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării.
În document se menționează faptul că „Numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, este de 307.900 de posturi”.
Proiectul ministerului precizează de asemenea că „Numărul total de posturi din învăţământul preuniversitar de stat, inclusiv învăţământul special, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, este de 293.852 de posturi”.
Diferența dintre cele două cifre este de 14.048 posturi.
Ministerul Educației recunoaște că „Implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026.”
Măsurile cu efect direct asupra posturilor sunt prezentate astfel:
„Unele dintre măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 (…) sunt temporare:
„De asemenea, măsura privind efectivele de elevi/preșcolari/antepreșcolari din care se constituie formațiunile de studiu în învățământul preuniversitar de stat se aplică progresiv din anul școlar 2025-2026,” se mai menționează în nota de fundamentare.
Articolul Ministerul Educației, nou proiect pus în dezbatere: 14.048 de posturi din școli vor fi eliminate din cauza Legii Bolojan apare prima dată în Mediafax.
Leon, originar din Chicago, a fost întrebat marți seară despre planurile cardinalului Blase Cupich din Chicago de a acorda un premiu pentru întreaga carieră senatorului de Illinois, Dick Durbin, pentru munca sa în sprijinul imigranților. Planurile au stârnit obiecții din partea unor episcopi conservatori americani, având în vedere sprijinul puternicului senator democrat pentru dreptul la avort.
Papa a cerut în primul rând respect pentru ambele părți, dar a subliniat și aparenta contradicție din astfel de dezbateri.
„Cineva care spune «Sunt împotriva avortului, dar spune că sunt în favoarea pedepsei cu moartea» nu este cu adevărat pro-viață”, a spus Leon. „Cineva care spune că «Sunt împotriva avortului, dar sunt de acord cu tratamentul inuman aplicat imigranților în Statele Unite» nu știu dacă asta este pro-viață.”
Papa Leon, ale cărui cuvinte au făcut ecou unui argument catolic des întâlnit în discuțiile despre avort, a vorbit cu câteva ore înainte ca Cupich să anunțe că Durbin a refuzat premiul.
Învățătura Bisericii interzice avortul, dar se opune și pedepsei capitale, considerând-o „inadmisibilă” în toate circumstanțele. Episcopii americani și Vaticanul au cerut insistent un tratament uman al migranților.
Articolul Papa intervine în dezbaterea americană despre avort. Care au fost cerințele Suveranului Pontif apare prima dată în Mediafax.
În spitale și cabinete medicale, revenirea Covid este confirmată în Franța, dar virusul circulă la un nivel moderat până în prezent, conform noilor date de la Public Health France, publicate miercuri.
În toate grupele de vârstă, solicitările de îngrijiri pentru boli respiratorii au continuat să crească în săptămâna 22-28 septembrie, pe baza activității rețelelor de supraveghere medicală spitalicești și comunitare.
În camerele de gardă, s-a înregistrat o creștere a internărilor pentru suspiciunea de infecție cu Covid-19, „în cifre comparabile cu anul precedent, în rândul persoanelor cu vârsta de 75 de ani și peste (+24%, sau +30 internări)”, indică raportul săptămânal al rețelei Oscour.
Potrivit SOS Médecins, incidența cazurilor de Covid-19 în rândul pacienților care se consultă pentru o infecție respiratorie acută „a fost stabilă față de săptămâna precedentă, dar a rămas la un nivel moderat de activitate” .
Noua variantă și procentul de îmbolnăviriÎn total, au fost înregistrate 2.628 de proceduri legate de COVID, ceea ce reprezintă o creștere săptămânală de 15,7%. În rândul adulților, procedurile pentru suspiciunea de infecție cu COVID-19 au crescut cu 16% într-o săptămână (+313 proceduri), iar în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani cu 17% (+66), niveluri „comparabile cu anii precedenți” în ambele cazuri.
În prezent, o variantă numită XFG, un nou membru al marii familii Omicron, domină circulația virusului Sars-CoV-2 în Europa și Statele Unite.
Această recombinare a două variante anterioare (LF.7 și LP.8.1.2) este „sub supraveghere” de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) de la sfârșitul lunii iunie, în special din cauza contagiozității sale percepute ca fiind mai ridicate.
Însă, în acest stadiu, nu a demonstrat nicio creștere a severității în comparație cu versiunile anterioare ale Omicron, potrivit specialiștilor, și nimic care să justifice porecla sa „Frankenstein” , transmisă în principal pe rețelele de socializare.
Articolul Revenirea Covidului este confirmată în Franța, la un nivel moderat. Noua variantă de tulpină, monitorizată de autoritățile sanitare apare prima dată în Mediafax.
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook.
Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor.
„Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán.
Ungaria se opune aderării Ucrainei la UEReuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie.
Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii.
„Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”.
Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el.
Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.
Articolul Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: „Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război” / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE apare prima dată în Mediafax.
Averea netă a actorului în vârstă de 59 de ani este estimată la uimitoarea sumă de 1,4 miliarde de dolari, potrivit Hurun India Rich List 2025, un clasament anual al celor mai bogați oameni din India.
Acest lucru îl plasează în liga vedetelor globale precum Arnold Schwarzenegger, vedeta pop Rihanna, jucătorul de golf Tiger Woods și cântăreața Taylor Swift, a căror avere netă este estimată de revista Forbes la 1,6 miliarde de dolari .
Alte personalități Bollywood de pe listă sunt actrița Juhi Chawla, actorii Hrithik Roshan și Amitabh Bachchan și regizorul de film Karan Johar.
Adesea numit regele romantismului de la Bollywood, Khan a petrecut mai bine de trei decenii în industria cinematografică hindi și s-a reinventat de la statutul de actor la conducerea unei mari case de producție și deținerea unei echipe de cricket.
Articolul Superstarul Bollywood, Shah Rukh Khan, intră în clubul miliardarilor. Ce avere deține faimosul actor apare prima dată în Mediafax.
Mihai Bordeanu, directorul Dacia România, a criticat dur modul în care a fost gestionat Programul Rabla 2025, despre care spune că a debutat prea târziu, cu un buget mult redus și fără predictibilitate pentru producători sau clienți.
Oficialul Dacia a făcut referire și la faptul că ediția din acest an a fost destinată exclusiv persoanelor fizice, excluzând juridicele și administrații locale: „Programul, așa cum e el, a venit foarte târziu, împuținat îngrozitor la bani și nu pentru aceiași clienți”, a declarat Bordeanu, citat de economica.net.
Incertitudinea Rabla a alungat cliențiiPotrivit șefului Dacia România, întârzierea lansării – abia la final de septembrie – și diminuarea bugetului de la 1,4 miliarde lei la doar 200 de milioane au afectat grav estimările de vânzări. „Dacă mergeam pe un buget stabilit la finalul anului trecut, așa cum se face în mod normal, și luam în calcul, să zicem, 100 de mașini, acum vindem, poate, vreo 25 prin programul Rabla”, a explicat Bordeanu.
El a subliniat că situația a avut un impact negativ nu doar asupra companiei și rețelei de dealeri, ci și asupra clienților, unii dintre aceștia alegând să renunțe la achiziție pentru că nu știau dacă programul va mai începe sau nu.
Viitorul Rabla trebuie anunțat din timpReprezentantul Dacia România a cerut Guvernului mai multă transparență și planificare pe termen lung: „Cel mai rău este să o lungim așa, fără predictibilitate. Ori spui că nu va fi Rabla și toată lumea se pregătește, ori spui că va fi. Hai să fim predictibili!”
Dacia atrage atenția că, pentru clienții săi, Rabla este esențială: „Cota noastră de piață prin Rabla e de două ori mai mare decât cea non-Rabla”, a precizat Bordeanu, subliniind că programul are un impact mult mai puternic pentru mărcile accesibile decât pentru cele premium.
Rabla continuă doar pentru electrice și hibride plug-inÎn ciuda controverselor legate de întârzierea și limitările Rabla 2025, interesul românilor continuă să fie ridicat. Potrivit Administrației Fondului pentru Mediu, în doar 13 minute de la lansarea sesiunii pentru persoane fizice, pe 30 septembrie, 7.298 de persoane s-au înscris și au epuizat bugetul de 80 milioane lei destinat achiziției de autovehicule cu ardere internă, hibride și motociclete.
Sesiunea dedicată vehiculelor electrice, hibride plug-in (cu încărcare la priză), motocicletelor electrice și mașinilor cu pilă de combustie cu hidrogen este încă în desfășurare. Programul va rămâne deschis până la 25 noiembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile, dintr-un buget total de 200 milioane lei.
Între 2005 și 2024, prin Programele Rabla Clasic și Rabla Plus, au fost casate 1.061.452 de autovehicule și au fost achiziționate 719.999 de vehicule noi, dintre care 49.716 electrice și 9.797 hibride plug-in.
Articolul Dacia critică dur Rabla 2025: „A venit prea târziu, cu bani prea puțini și clienți pierduți” apare prima dată în Mediafax.
