Slovenia e prima țară din Uniunea Europeană care interzice complet comerțul cu arme cu Israelul, motivând criza umanitară din Gaza, scrie Politico.
Administrația de la Liubliana precizează că a decis să acționeze independent față de blocul comunitar, care este incapabil să ia măsuri împotriva Israelului.
„Dezacordurile interne și lipsa de unitate” din Uniunea Europeană au determinat Slovenia să se detașeze de blocul comunitar, chiar dacă acesta a propus suspendarea parțială a acordului de asociere cu Israelul, săptămâna trecută.
„Este datoria oricărei țări responsabile să acționeze”Slovenia a interzis, de asemenea, tranzitul armelor către și dinspre Israel prin teritoriul său, a anunțat guvernul de la Liubliana într-un comunicat, în care precizează: „Oamenii din Gaza mor pentru că ajutorul umanitar este sistematic blocat.
În asemenea circumstanțe, este datoria oricărei țări responsabile să acționeze, chiar dacă asta înseamnă să facă un pas înaintea celorlalți”.
Potrivit comentariului politico, decizia guvernului sloven este „simbolică”, pentru că, între Slovenia și Israel nu există un acord comercial de niciun fel, iar un oficial israelian care preferă anonimatul spune că Israel „nu cumpără niciun ac” din Slovenia.
Urmează și alte măsuriSlovenia este unul dintre cei mai duri critici ai Israelului.
Această țară a interzis accesul a doi miniștri israelieni de extremă dreapta pe teritoriul ei, iar exemplul ei a fost urmat de Țările de Jos.
Guvernul sloven a declarat că va lua și alte măsuri împotriva Israelului, în săptămânile următoare.
Și alte țări din blocul comunitar au formulat critici dure la adresa Israelului, pe fondul dificultăților legate de livrarea ajutorului umanitar către civili. Franța, Canada și Regatul Unit au anunțat că vor recunoaște statul palestinian.
Articolul Slovenia interzice tranzitul de arme spre și dinspre Israel, invocând criza umanitară din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vaslui, împreună cu procurorii DIICOT au documentat activitatea infracțională a bărbatului cu dublă cetățenie – română și moldovenească.
„Din actele de urmărire penală a rezultat că, pe parcursul anului 2025, cel în cauză ar fi procurat din Olanda și ar fi introdus în țară cocaină, MDMA, LSD, rezină de canabis, canabis și ketamină (droguri de risc și mare risc). Ulterior, acesta le-ar fi scos din țară, iar, la data de 1 iunie 2025, le-ar fi introdus din nou în România, fiind depistat în flagrant delict, de către polițiștii de frontieră de la P.T.F. Albița, pe sensul de intrare din Republica Moldova. Substanțele interzise, constând în 7 comprimate ecstasy, 9 timbre LSD, diferite cantități de pulbere MDMA, cocaină, canabis, rezină de canabis și ketamină, grindere și mai multe obiecte purtând urme de substanță, au fost descoperite în autoturismul cu care s-ar fi deplasat bărbatul, ascunse într-o geantă”, arată Poliția Română.
Procurorii DIICOT au dispus reținerea bărbatului, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Vaslui a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 30 de zile
Articolul Traseul drogurilor: Cocaină, canabis, LSD și ketamină aduse din Olanda „plimbate” între România și Rep. Moldova apare prima dată în Mediafax.
Piața transportului alternativ din România, care a explodat în ultimii ani, este dominată de platformele Uber și Bolt. Cele două companii, lideri ai sectorului ride-hailing, au înregistrat împreună peste 100.000 de șoferi afiliați până la finalul lunii mai 2025, potrivit datelor oficiale transmise de Autoritatea Rutieră Română (ARR). Iar această cifră face din Bolt și Uber cei mai mari „angajatori” din țară, potrivit analiștilor Ziarului Financiar, chiar dacă șoferii lor nu figurează ca angajați în sensul clasic.
La finalul lunii mai 2025, ARR eliberase 54.480 de ecusoane pentru autovehiculele afiliate platformei Bolt și 51.422 pentru cele afiliate Uber. În total, aproximativ 56.000 de copii conforme ale autorizațiilor de transport alternativ erau active la nivel național. Cifrele depășesc de aproape cinci ori numărul de salariați ai Poștei Române,de exemplu, însă cea mai mare diferență constă în lipsa taxelor, contribuțiilor și a contractelor de muncă pentru șoferii din zona ride-hailing.
De zece ori mai mulți șoferi, în doar cinci aniUber și Bolt funcționează printr-un sistem care le permite să colaboreze cu șoferii prin intermediul unor firme partenere sau entități intermediare. În acest fel, cei mai mulți dintre cei care conduc sub umbrela acestor platforme nu beneficiază de drepturile și siguranțele unui contract de muncă, ci operează pe baza unor acorduri comerciale neclare: „Șoferii care lucrează pentru Bolt sau Uber nu sunt angajați precum cei de la STB, de exemplu, ci colaborează prin diverse forme și firme partenere Bolt și Uber, cu contracte neclare”, conform precizărilor ARR pentru sursa citată.
În ultimii cinci ani, numărul operatorilor de transport alternativ autorizați a crescut spectaculos: de la 1.622 în 2020 la 15.127 în mai 2025. Doar în municipiul București, la finalul lui mai, figurau peste 3.500 operatori activi de transport alternativ.
„Au inventat sistemul de neplată a taxelor și contribuțiilor”„Bolt și Uber au, cumulat, de aproape cinci ori mai mulți «angajați» decât Poșta Română, dar fără salariile, taxele și contribuțiile pe care le plătește operatorul național de servicii poștale din România”, subliniază analiștii economici în baza cifrelor oferite de ARR, care arată pentru întâia oară o imagine clară asupra dimensiunii reale a pieței de ride-hailing din România și asupra modului în care funcționează.
Dar, chiar dacă platformele oferă un serviciu convenabil și creează oportunități de venituri rapide, ele operează într-o zonă gri din punct de vedere fiscal și social:„Au inventat sistemul de neplată a taxelor și contribuțiilor”, o problemă majoră de reglementare.
Platformele câștigă, dar statul pierdeDeși Uber și Bolt plătesc unele taxe în România, structura lor fiscală și contractuală este optimizată astfel încât să evite cele mai importante contribuții – cele legate de muncă. În esență, statul român pierde contribuții semnificative la bugetul de pensii, sănătate și asigurări sociale, iar șoferii rămân fără protecția asociată unui contract de muncă.
În același timp, companiile care operează cu angajați înregistrați și contribuții plătite se află într-un dezavantaj concurențial față de platformele care exploatează portițele legale în favoarea eficienței economice.
Articolul Cei mai mari angajatori din România nu plătesc contribuții apare prima dată în Mediafax.
