Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters.
Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane.
„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington.
Disputele din jurul mandatelor pentru liderii israelieniWashingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.
Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software.
Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale.
Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.
Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid.
Reacția tribunalului de la Haga: „Nu ne oprim activitatea”Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului.
„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan.
Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit măsuri care să reziste sancțiunilor.
Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia.
Țările baltice încearcă să oprească transporturile de cereale rusești prin porturile lor, după ce Moscova a intensificat tranzitul ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra porturilor sale de la Marea Neagră. Estonia a anunțat săptămâna trecută prima interdicție de acest fel, scrie Reuters.
„UE nu trebuie să devină o rută prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”, se arată în scrisoare.
Premierul estonian Kristen Michal intenționează să ridice această problemă la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat separat al guvernului de la Tallinn.
Ambasada Rusiei în Estonia a transmis că „deciziile luate de guvernul estonian ridică adesea semne de întrebare în mediul de afaceri și în societate”.
Premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius a propus joi această măsură și a sugerat, de asemenea, ca UE să impună sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri ruși din sectorul agricol care susțin războiul din Ucraina.
„Lituania va propune nu doar interzicerea acestui tranzit, ci și includerea pe lista persoanelor sancționate a unor oligarhi ruși din sectorul agricol care susțin războiul”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat.
Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.
De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.
Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.
La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.
La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.
Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.
Intervenția este în desfășurare.
Alonzo Lunsford, fost sergent care a supraviețuit atacului armat comis în 2009 de fostul psihiatru militar Nidal Hasan, consideră că execuția atacatorului este benefică, considerând că alte metode de execuție ar fi prea blânde în raport cu faptele comise.
„Metoda este adecvată, deoarece alte metode, precum injecția letală, i-ar face o favoare”, a transmis Lunsford, potrivit BBC.
„Nu prea am nicio urmă de compasiune pentru el în ceea ce privește alegerea între plutonul de execuție și injecția letală, spânzurare sau camera de gazare, întrucât el nu a dat dovadă de o astfel de compasiune atunci când a comis fapta, pe 5 noiembrie”, a mai spus militarul.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit”Fostul militar a precizat însă că nu este de acord cu transmiterea integrală și necenzurată a execuției pentru publicul larg, susținând că ar trebui să fie un eveniment cu circuit închis.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit în scopuri de divertisment. Personal, nu sunt de acord cu prezentarea întregului eveniment fără cenzură pentru publicul larg, dar nu e vorba despre convingerile mele personale”, a mai declarat sergentul.
Val de reacții politice la WashingtonPosibilitatea transmiterii execuției în direct a stârnit controverse în Statele Unite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că publicul ar trebui să poată vedea consecințele unor astfel de crime.
În schimb, senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept dezgustătoare, iar senatorul republican Thom Tillis a afirmat că execuțiile publice sunt practici asociate dictatorilor autoritari.
Atacul din 2009Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas.
Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.
În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.
Mihail Zvinciuk, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a fost reținut împreună cu soția sa și alți trei cetățeni ruși în stațiunea Risan, de pe coasta Mării Adriatice, sub acuzația de răspândire a „influenței ruse”, a relatat publicația Pobjeda, citată de Reuters.
Rybar, unul dintre cele mai populare bloguri despre războiul Rusiei în Ucraina, cu peste 1,5 milioane de abonați, a publicat un mesaj în care susține că Zvinciuk și celelalte persoane se aflau legal în Muntenegru și intenționau să filmeze la o mănăstire din țară.
„Întrucât nu au existat încălcări ale legislației locale, ne așteptăm ca toate persoanele reținute să fie eliberate”, a transmis Rybar.
Ambasada Rusiei la Podgorica a anunțat că a solicitat clarificări privind motivele arestărilor.
Premierul Muntenegrului avertizează asupra tentativelor de destabilizarePremierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a confirmat pe platforma X reținerea lui Zvinciuk și a declarat că operațiunea a avut loc după avertismente potrivit cărora țara s-ar putea confrunta cu tentative de destabilizare și acțiuni de război hibrid.
„Există indicii serioase care impun examinarea atentă a fiecărei piste și analizarea fiecărei legături într-un context mai larg”, a scris acesta.
„Mesajul transmis după operațiunea reușită de astăzi, în cadrul căreia a fost reținut șeful rețelei de informații Rybar, este clar … Muntenegru își protejează interesele și nimeni nu ne va pune în pericol viitorul european”, a adăugat premierul.
Relațiile tensionate dintre Muntenegru și RusiaMuntenegru are de mult timp relații tensionate cu Moscova. În 2016, autoritățile muntenegrene au acuzat Rusia că a pus la cale, împreună cu un grup de ultranaționaliști sârbi, o lovitură de stat, acuzație respinsă de Kremlin.
Relațiile s-au deteriorat și mai mult după aderarea micii republici de la Marea Adriatică la NATO, în 2017.
Muntenegru, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a aplicat în 2022 sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, a interzis instituțiile media de stat rusești și a expulzat diplomați ruși pentru spionaj.
Ca răspuns la aceste măsuri, Moscova a inclus Muntenegru pe lista țărilor considerate „neprietenoase”.
Medvedev amenință cu reținerea cetățenilor europeni și americaniDupă arestările de vineri, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova ar putea recurge la reținerea unor cetățeni europeni și americani, pentru a-i folosi în schimburi de prizonieri și a obține eliberarea rușilor aflați în detenție în Europa.
„Este o greșeală, desigur, ca cetățenii noștri să călătorească prin țările europene. Chiar dacă au intenții bune și obiective importante. Potențial, toți (și subliniez – toți) rușii sunt vânați”, a scris Medvedev pe Telegram.
Constatările din sondajul privind finanțele consumatorilor realizat de Rezerva Federală subliniază modul în care câștigurile robuste ale pieței bursiere au îmbogățit și mai mult familiile americane mai bogate, potrivit AP. Averea netă medie a celei mai bogate zecimi dintre familiile americane a crescut cu 31%, ajungând la 3,6 milioane de dolari, între 2022 și 2025, conform sondajului. Media este punctul de mijloc dintre cele mai bogate și cele mai sărace familii.
Per total, sondajul a constatat creșteri generale ale veniturilor, chiar și după ajustarea în funcție de inflație, ceea ce a redus ușor inegalitatea veniturilor. Cu toate acestea, proporția americanilor care se confruntă cu plăți mari ale datoriilor și care rămân în urmă cu plata acestora a crescut, un semn al impactului pe care inflația accentuată l-a avut asupra americanilor cu venituri mici.
BC Dubai, adversara de duminică a U-BT Cluj-Napoca, a început sezonul în Euroligă cu victorii în fața unor adversari de calibru, Real Madrid, scor 78-77, și FC Barcelona, scor 94-87. Ulterior, formația pregătită de Xavi Pascual a pierdut cu Fenerbahce și Steaua Roșie Belgrad.
BC Dubai a debutat, așa cum era de așteptat, cu o victorie și în prima rundă a Ligii Adriatice, 85-70 pe terenul celor de la Perspektiva Ilirija.
Echipa din Emiratele Arabe Unite și-a întărit lotul în această vară cu jucători precum Elie Okobo, Jaron Blossomgame și Tornike Shengelia.
BC Dubai a câștigat sezonul trecut Liga Adriatică, după ce a învins Partizan Belgrad în finală.
Clujenii au întâlnit de două ori BC Dubai în sezonul precedent. Au pierdut cu 81-77 în deplasare și cu 110-93 pe teren propriu.
„Ne dorim să ne luptăm și să ne jucăm șansa pentru a reuși să câștigăm meciul”, a declarat antrenorul Mihai Silvășan, care a precizat că lotul va fi același ca la partida cu Veneția. Dušan Beslać rămâne indisponibil din cauza unei accidentări.
U-BT va evolua în echipament roz, în cadrul campaniei #CuMamaLaMamo, dedicată conștientizării luptei împotriva cancerului la sân. Echipamentele vor fi scoase la licitație la finalul lunii, în scop caritabil.
Partida din etapa a treia a Ligii Adriatice este programată duminică, 11 octombrie, de la ora 13.00, și va fi transmisă în direct de Prima Sport.
Oficialul european a avertizat că recentele evoluții din domeniul drepturilor omului și al democrației accentuează divergențele dintre Ankara și Bruxelles.
Turcia are statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 1999, însă negocierile de aderare sunt înghețate de mai mulți ani. Printre principalele obstacole se numără situația drepturilor omului, regresul democratic și respectarea statului de drept.
Turcia se îndepărtează de UE din cauza restricțiilor asupra presei și comunității LGBTQ+Declarațiile comisarului european au venit după ce, săptămâna trecută, o instanță din Turcia a dispus blocarea accesului la site-ul și conturile de pe rețelele sociale ale publicației independente T24. Autoritățile au susținut că publicația a distribuit, în ultimul an, 118 materiale care ar constitui „propagandă LGBTQ”.
Decizia a fost luată în cadrul anchetei „Familia mea este în siguranță”, care face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva comunității LGBTQ+. Guvernul turc afirmă că măsurile urmăresc protejarea copiilor și a valorilor familiei, însă acestea au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de instituțiile europene.
Prezentă în provincia Edirne, din nord-vestul Turciei, la inaugurarea unui proiect feroviar finanțat de Uniunea Europeană, Marta Kos a declarat că recentele evoluții privind libertatea presei, drepturile persoanelor LGBTQ+ și democrația locală îndepărtează Ankara de obiectivul aderării.
Comisarul a precizat că raportul anual al UE privind extinderea, așteptat pe 28 octombrie, va reflecta preocupările serioase ale Bruxelles-ului în aceste domenii. Ea a adăugat că va prezenta public și clar situația constatată.
Guvernul turc nu a oferit imediat un răspuns la declarațiile oficialului european.
Turcia și UE caută noi forme de cooperare, în ciuda blocajului aderăriiÎn pofida lipsei progreselor în procesul de aderare, Turcia încearcă să aprofundeze relațiile cu Uniunea Europeană. Ankara a solicitat în repetate rânduri actualizarea uniunii vamale cu blocul comunitar și și-a exprimat interesul pentru participarea la mai multe programe europene.
Printre acestea se numără SAFE (Acțiunea de securitate pentru Europa), un instrument destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării, precum și SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), care facilitează transferurile bancare în euro. Turcia dorește, de asemenea, să participe la inițiativele asociate regulilor „Fabricat în Europa”, menite să stimuleze producția internă.
Marta Kos a subliniat că războaiele și tensiunile din regiune, în special extinderea efectelor conflictului dintre Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, sporesc importanța cooperării cu Turcia.
Potrivit comisarului european, relevanța strategică a Turciei este în prezent semnificativ mai mare decât în urmă cu patru sau cinci ani.
Bruxelles-ul și Ankara desfășoară în prezent discuții pe două direcții principale. Prima vizează o actualizare limitată a uniunii vamale, care ar necesita alinierea legislației turcești la normele europene. A doua privește achizițiile publice, un domeniu important pentru ambiția Turciei de a participa la inițiativele „Fabricat în Europa”.
Astfel, deși cooperarea economică și strategică rămâne importantă pentru ambele părți, criticile privind drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice continuă să reprezinte obstacole majore în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană.
