„Franța a decis să voteze împotriva semnării acordului dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur. Franța susține comerțul internațional, dar acordul UE-Mercosur este un acord depășit, negociat mult prea mult timp pe fundații învechite. Deși diversificarea comerțului este necesară, beneficiile economice ale acordului UE-Mercosur vor fi limitate pentru creșterea economică franceză și europeană”, se arată în mesajul publicat joi de liderul de la Palatul Élysée.
Macron a subliniat că opoziția Franței nu se oprește odată cu votul și a afirmat că va continua să lupte pentru implementarea „completă și concretă” a angajamentelor obținute din partea Comisiei Europene, în special pentru protejarea fermierilor francezi.
Franța, alături de Polonia, s-a numărat printre cei mai vocali opozanți ai acordului UE–Mercosur, însă nu dispune de suficiente voturi pentru a-l bloca.
În plus, fermierii francezi au protestat joi la Paris acordul UE-Mercosur. Protestul are loc la câteva zile după ce Comisia Europeană a propus punerea la dispoziția fermierilor a 45 de miliarde de euro din fondurile UE și a acceptat să reducă taxele de import pentru unele îngrășăminte, în încercarea de a câștiga sprijinul țărilor care ezită să susțină Mercosur.
ISU Botoșani a anunțat că, potrivit Secției de Drumuri Naționale Botoșani, de joi seara până vineri dimineața, la ora 8.00, circulația rutieră pe DN 24C, între localitățile Rădăuți-Prut – Manoleasa, va fi închisă.
Măsura a fost luată pentru protejarea vieții cetățenilor, care ar putea rămâne blocați pe drum în propriile autovehicule, susțin pompierii.
Decizia a fost adoptată din cauza vântului puternic, care a redus vizibilitatea la zero, precum și a existenței unor porțiuni de carosabil acoperite cu zăpadă viscolită.
Pe celelalte drumuri naționale și județene se circulă joi seara în condiții de iarnă.
În prezent, se intervine cu 33 de utilaje pe drumurile naționale și 20 de utilaje pe cele județene.
Județul Botoșani se află sub incidența a două atenționări meteorologice de tip Cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic, valabile până vineri, la ora 15.00.
PNL susține pentru conducerea Serviciului Român de Informații două nume cu greutate politică: ministrul de interne Cătălin Predoiu și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Varianta propusă inițial de președintele Nicușor Dan, avocatul Gabriel Zbârcea, a fost respinsă în urma discuțiilor politice din coaliție, potrivit surselor apropiate negocierilor, relatează G4media.
Gabriel Zbârcea nu mai este luat în calcul inclusiv din cauza poziționărilor sale publice, în contextul în care acesta se declarase naționalist și suveranist, etichetări care au creat reticență în interiorul partidelor.
În paralel, PSD are cel puțin trei variante pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. Cel mai vehiculat nume rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă, însă în discuții au mai fost menționați Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea. Un acord final între partenerii de guvernare nu a fost încă stabilit.
Un alt nume pomenit informal pentru SRI este Florin Vlădică, din cadrul Administrației Prezidențiale, însă acesta ar avea șanse mai mici de susținere oficială, în special din partea liberalilor.
Funcția de director al SRI este vacantă de peste doi ani și jumătate, de la plecarea lui Eduard Hellvig. Președintele Nicușor Dan nu a anunțat oficial nicio propunere, dar a afirmat că va lua o decizie într-un termen „rezonabil”, după consultarea majorității parlamentare.
Procesul de desemnare a șefilor SRI și SIE face parte dintr-un pachet politic mai larg care include și numiri la conducerea parchetelor, motiv pentru care PSD, principalul partid din Parlament, are un cuvânt decisiv.
Negocierile arată tensiunile din coaliție în privința controlului asupra serviciilor de informații, într-un moment în care fiecare partid încearcă să își maximizeze influența instituțională.
Spaniolul și italianul au decis să nu participe la niciun turneu oficial înaintea primului Grand Slam al sezonului. În schimb, amândoi au făcut o escală în Coreea de Sud pentru a juca un meci demonstrativ sâmbătă, înainte de a pleca spre Australia.
Potrivit jurnaliștilor de la Express, care citează presa italiană, cei doi vor încasa aproximativ 2 milioane de euro pentru meciul demonstrativ de sâmbătă.
Aceasta este o sumă mai mare decât cea pe care o va primi finalistul Australian Open din acest an. Alcaraz sau Sinner ar putea depăși suma câștigată la Seul doar dacă vor ridica trofeul Australian Open, care vine cu un cec mai mare de 2 milioane de euro.
Australian Open 2026 are loc în perioada 18 ianuarie – 1 februarie.
„Statisticile în timp real arată că Iranul se află acum în mijlocul unei întreruperi a internetului la nivel național; incidentul vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample care vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a transmis, printr-un mesaj publicat pe X, organizația NetBlocks.
Iranul se confruntă de mai mult timp cu nemulțumiri sociale recurente, alimentate de dificultăți economice și sancțiuni internaționale. După un conflict de aproape două săptămâni cu Israelul, economia a suferit un nou șoc, iar în decembrie moneda națională s-a depreciat puternic, declanșând noul val de proteste.
Protestatarii au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv capitala Teheran, unde au fost aprinse focuri, și în Borujerd, Arsanjan și Gilan-e Gharb, unde mii de persoane au participat la marșuri. În orașul Shiraz, imagini video au arătat forțele de securitate trecând peste o barieră a protestatarilor pe care era scris mesajul: „Ne revoltam din cauza foamei”.
Protestele din Iran au atras și o reacție din partea liderului de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a declarat duminică: „Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”.
Lumea s-a obișnuit cu „efectul fluture”. Bătăile ușoare ale aripilor unui insect colorat într-un colț al lumii pot avea consecințe neprevăzute în altă parte. Metafora funcționează perfect în scena geopolitică complexă și pe piața energetică globală. Operațiunea rapidă a SUA de înlăturare a lui Nicolás Maduro din Venezuela va avea, printre altele, o consecință imediată: implicarea de facto a Washingtonului în gestionarea petrolului din țara caraibiană. Aceasta reprezintă un pas care ar trebui să sperie flota paralelă de petroliere fantomă, care au transportat clandestin „aurul negru” între așa-numiții „inamici apropiați” ai SUA (China, Iran, Rusia, Venezuela și până în Coreea de Nord), scrie El Economista.
Această posibilă dezbinare, deja vizibilă prin retrageri rapide de pe coasta venezueleană, poate crea o problemă semnificativă pentru Europa. Primele semne au apărut miercuri, când forțele americane au interceptat un petrolier cu pavilion rus în apele europene, între Islanda și Scoția. După tulburarea „cuibului” venezuelean, flota fantomă ar putea începe să inunde Europa, iar Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că a învățat lecțiile ultimilor ani.
Contextul este bine cunoscut. Țările nealiniate cu SUA și partenerii occidentali au folosit ani de zile petroliere „fantomă” pentru a comercializa petrolul fără a fi detectate de Washington. Aceste nave operează fără asigurare occidentală și adesea opresc sistemele de navigație pentru a evita radarul. De obicei, acestea și-au schimbat numele, navighează sub steag fals și ascund structuri societare complexe. Multe dintre aceste nave sunt vechi, peste 20 de ani, și prezintă riscuri majore de securitate, amplificate de operațiunile clandestine „ship to ship” (transferuri de combustibil între nave pe mare).
China, Iran și, în ultimii ani, Rusia, au folosit aceste petroliere pentru a ocoli sancțiunile americane. Venezuela chavistă a exportat secret petrol către China prin „spălătorii” din Malaysia, primind plata în yuani sau criptomonede, nu în dolari. Regimul lui Maduro a primit și nave cu combustibil rusesc, necesar pentru diluarea petrolului greu din Faja del Orinoco, permițând transportul și exportul, în special către China.
Flota fantomă din Caraibe ar putea migra până la Marea BalticăCu intervenția SUA, exporturile Venezuelei vor fi supravegheate, ceea ce ar pune capăt traficului flotei fantomă. De când trupele americane au ajuns în apropierea coastelor Venezuelei, mai multe petroliere s-au întors sau au fugit, inclusiv Bella 1 (sau Marinera), capturat recent de forțele americane după săptămâni de evadare.
Acest episod avertizează Europa: flota fantomă din Caraibe ar putea migra către Marea Baltică, zona controlată de Rusia. Robin Brooks, cercetător la Brookings Institution, avertiza înainte de captura Bella 1: „Există un puternic suprapunerii între navele rusești și flota fantomă din Venezuela și Marea Baltică. Dacă intervenția SUA reușește, aceste nave ar putea reveni în Baltica, crescând povara UE și Marii Britanii pentru a controla traficul”.
Rusia are un rol crescut în această flotă paralelă, amplificat de sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Apele baltice, canal de export crucial pentru Moscova, au devenit o zonă în care astfel de nave operează intens, fenomenul putând crește. Bruxelles și partenerii europeni trebuie să fie vigilenți; pachetele de sancțiuni anterioare nu au oprit flota fantomă, generând probleme majore autorităților.
Raportări recente arată dificultăți pentru autoritățile daneze și germane în controlul navelor fantomă, cu riscuri de daune de mediu și incidente, inclusiv utilizarea navelor ca platforme pentru drone, cum s-a întâmplat recent la Copenhaga. Franța a reușit să confiște eficient nava Boracay.
Marea Britanie a colaborat cu SUA pentru capturarea Bella 1. John Healey, secretar britanic al Apărării, a confirmat sprijinul logistic și aerian oferit operațiunii, subliniind necesitatea respectării sancțiunilor și protejării securității globale.
De la flota fantomă la flota ChevronChiar dacă rezultatele finale ale intervenției SUA în Venezuela sunt încă necunoscute, există semne că flota „legală” va înlocui cea clandestină. Chevron a început să trimită petroliere în Venezuela, devenind singurul exportator occidental de petrol după căderea lui Maduro.
Chevron se pregătește să exporte mai mult petrol decât luna precedentă, cu cel puțin 11 nave programate să ajungă la porturile José și Bajo Grande. Compania operează sub licență a Departamentului Trezoreriei SUA, gestionând aproape 25% din producția națională și livrând petrol către rafinăriile din Golful Mexic și Coasta de Est a SUA.
În timp ce Chevron extrage petrol, cel puțin 12 nave cu destinația Venezuela au fost respinse din cauza prezenței militare americane în Caraibe. Miercuri, SUA a confiscat petrolierul M/T Sophia. Unele nave fantomă au reușit să părăsească Venezuela după capturarea lui Maduro, estimativ între 4 și 16 nave.
Ajungerea celor 11 nave Chevron în ianuarie va reprezenta cel mai mare număr de la 12 nave în octombrie. Volumul total al acestor 11 petroliere este de 152.000 barili/zi, față de 123.000 barili/zi în decembrie. Prima navă, Ionic Anassa, a început deja încărcarea petrolului destinat rafinăriilor din SUA, inclusiv Valero Energy, Phillips 66 și Marathon Petroleum.
Această extragere ajută la reducerea surplusului cauzat de întârzierile în exporturi. Dacă Chevron nu extrage mai mult, PDVSA ar putea fi nevoită să închidă puțuri, iar producția ar putea scădea la 600.000 barili/zi luna următoare.
Trump mizează pe investițiile companiilor petroliere pentru relansarea producției venezuelene, după ani de corupție și neglijență, deși companiile vor acționa cu prudență. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai industriei petrolului. Exporturile venezuelene au atins nivelul minim în 17 luni în decembrie, în contextul blocadei navale americane menite să oprească comerțul ilegal de petrol.
Preluarea activelor Lukoil de o companie americană reprezintă un mesaj pozitiv important pentru România, a declarat Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.
Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax privind discuțiile la nivel global pentru cumpărarea integrală a activelor Lukoil de către Chevron și Quantum, având în vedere și că declarase anterior că preferă un investitor american în cazul afacerilor gigantului rus.
Chevron, gigantul petrolier global ieșit de pe piața din România în urma tensiunilor pe tema exploatării gazelor de șist, ar putea reveni în România, dacă este acceptată oferta americanilor, apărută în presa internațională, pentru preluarea activelor globale rușilor de la Lukoil, vizați de sancțiunile SUA.
Pentru moment, informațiile, nu sunt foarte detaliate, arată că grupul de capital privat Quantum Energy Partners lucrează la o ofertă care ar putea implica gigantul petrolier american Chevron pentru activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, a declarat o sursă familiarizată cu situația, citată de Reuters. Quantum intenționează să deruleze această tranzacție prin noua sa divizie de achiziții, Artemis Energy, potrivit sursei citate de Reuters.
Financial Times a relatat miercuri, în premieră, că Chevron și Quantum s-au asociat pentru a depune o ofertă pentru aceste active, evaluate de Lukoil la 22 de miliarde de dolari.
„România are o poziție geostrategică foarte importantă”Posibila reintrare a Chevron în România este apreciată de ministrul Energiei.
„Ar fi un mesaj foarte bun. Ar fi un mesaj politic, strategic, regional, foarte bun din partea SUA, care astăzi – eu sunt subiectiv – dar astăzi chiar cred că România este cel mai bun partener al SUA din întreaga Europă Centrală și de Est”, a declarat Bogdan Ivan, la întrebarea Mediafax.
„România are o poziție geostrategică este foarte importantă, un istoric foarte serios cu Statele Unite ale Americii și cred foarte mult că trebuie să jucăm principal un rol atât în Coridorul vertical, cât și în reconstrucția Ucrainei. Iar acest lucru se face doar în parteneriat cu actuala administrație de la Washington. Și ar fi un semnal extrem de bun și pozitiv și m-aș bucura foarte mult să vedem statul american prezent mai mult cu investiții foarte mari în România. Și fac tot ce ține de mine ca să ajungem acolo”, a conchis Bogdan Ivan.
Chevron a ieșit efectiv de pe piața locală în 2021, când firma prin care opera în România, CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL, a fost radiată.
A fost ultimul pas al exit-ului americanilor, după încetarea acordurilor petroliere și un litigiu internațional câștigat de România în urma căruia Chevron era obligat să plătească Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) 90 de milioane de dolari, potrivit unei analize Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Chevron a fost implicată și într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a , pe atunci, șefului USR Nicușor Dan, actual șef al statului, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.
Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale. Recursul ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie 2016, iar primul termen de judecată a fost stabilit în data de 2 februarie 2017. Chevron a avut câștig de cauză în proces în vara lui 2016, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.
România analizează instituirea supravegherii extinse a activelor LukoilRomânia a adoptat, în decembrie, legislația care permite Guvernului, prin ministerele responsabile, să intervină pe componenta de supraveghere, astfel încât România să fie parte a sancțiunilor internaționale, inclusiv cele americane în cazul Lukoil, ale căror termene de aplicare au fost amânate până în primăvară.
La jumătatea lunii decembrie, Executivul a analizat chiar, în primă lectură, un proiect de Hotărâre de Guvern privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entităţi din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.
Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Activele Lukoil în RomâniaLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de la finalul anului trecut ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.
Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, declara ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.
Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord asupra faptului că autoritățile britanice au emis un avertisment cu privire la condițiile meteo asociate cu furtuna Goretti”, se arată în documentul emis de MAE.
Conform autorităților britanice, fenomenele meteo sunt prognozate în intervalul 8 ianuarie 2026, ora 20:00 – 9 ianuarie 2026, ora 09:00 și vor afecta regiunile West Midlands, East Midlands, Gloucestershire, Yorkshire & Humber și Țara Galilor.
În intervalul menționat este de așteptat ca transportul aerian și feroviar să fie grav afectat.
Cetățenii români care au nevoie de asistență consulară pot contacta Consulatul General al României la Birmingham, Londra, Edinburgh și Manchester, apelurile fiind preluate în regim de permanență de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate.
De asemenea, pentru situații dificile sau de urgență, este disponibil telefonul de permanență al Consulatului General al României la Birmingham (+447484036250).
Numerele de telefon:
Consulatul General al României la Birmingham:
+44 (0)121 820 6427
+44 (0)121 820 642
+44 (0)121 820 6429
+44 (0)121 820 6430
+44 (0)121 820 6431
Consulatul General al României la Londra:
+44 (0)208 741 4311
+44 (0)208 741 3252
+44 (0)208 741 3955
+44 (0)208 741 3464
+44 (0)208 741 8707
+44 (0)208 741 6657
+44 (0)208 741 8211
+44 (0)208 741 2372
Consulatul General al României la Edinburgh:
+44 (0)131 524 9491
+44 (0)131 524 9492
Consulatul General al României la Manchester:
+44 (0)161 236 0478
+44 (0)161 237 5513
+44 (0)161 236 9687
+44 (0)161 236 8995
Poliția de frontieră a anunțat că activitatea de traversare a mijloacelor de transport și a persoanelor pe ruta Oryahovo (Bulgaria) – Bechet (România) este temporar suspendată începând de joi de la ora 16.00.
Măsura a fost dispusă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Reluarea activității va fi anunțată imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță.
„Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE – am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal. Este vorba despre Comitetul pentru Chimicale și Biotehnologie”, a transmis, într-o postare pe Facebook, Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit acestuia, avizul arată că României îi sunt recunoscute progresele făcute în protejarea mediului și a sănătății publice, în gestionarea substanțelor chimice și în folosirea responsabilă a biotehnologiilor.
Luca Niculescu precizează că avizul este rezultatul muncii comune a mai multor instituții (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – punct focal național, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția pentru Mediu, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală), care au colaborat strâns pentru reguli mai clare, controale mai eficiente și o mai bună prevenire a riscurilor de mediu, inclusiv combaterea comerțului ilegal cu pesticide.
„Mulțumiri tuturor celor care, în ultimii trei ani și jumătate, s-au implicat pentru ca acest capitol să fie trecut cu succes. Mulțumiri și statelor membre OCDE precum și secretariatului organizației pentru ghidare și sprijin constant”, a adăugat Niculescu.
Oficialul a subliniat că România a obținut 18 din cele 25 de avize formale necesare pentru aderarea la OCDE.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, și are ca obiectiv promovarea celor mai bune politici publice pentru susținerea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile.
