Karol Nawrocki a depus miercuri jurământul ca președinte al Poloniei, în fața parlamentului reunit. În discursul inaugural, Nawrocki a transmis un mesaj ferm, conturat în jurul ideii de suveranitate și opoziție față de direcția actuală a guvernului condus de Donald Tusk.
„Alegerea liberă a unei națiuni libere m-a adus astăzi în fața voastră, în ciuda campaniei de propagandă, minciuni, teatru politic și disprețul cu care m-am confruntat pe drumul spre funcția de președinte. Și am iertat… ca un creștin… iert tot acel dispreț”, a declarat Nawrocki în debutul discursului său, citat de The Guardian.
El a insistat că alegerile polonezilor au transmis un „mesaj puternic” clasei politice: „lucrurile nu mai pot fi conduse în acest fel. Polonia nu ar trebui să arate așa cum arată azi”.
O delegație SUA la învestirea lui NawrockiNoul președinte a anunțat că mandatul său va însemna „nu migrației ilegale, da zlotului polonez, nu aderării la euro” și că va bloca orice încercare de creștere a vârstei de pensionare. El adăugat că va fi „vocea națiunii” și că își dorește o Polonie „parte a UE, dar care să nu devină UE”, refuzând orice transfer suplimentar de competențe către Bruxelles.
La ceremonie a fost prezentă o delegație oficială din SUA, condusă de Kelly Loeffler, politician conservator american, nominalizată de președintele Donald Trump în fruntea agenției federale U.S. Small Business Administration. Potrivit echipei lui Nawrocki, aceasta i-a înmânat un cadou personal din partea lui Donald Trump. Nawrocki a purtat o cravată roșie, simbol al apropierii sale ideologice de liderul Casei Albe.
Puterea de veto, armă împotriva guvernului pro-europeanÎnvestirea are loc pe fondul tensiunilor politice interne, generate de acuzațiile de fraudă electorală lansate de susținătorii liberalului Rafał Trzaskowski, candidatul învins. Procuratura a constatat erori minore de numărare a voturilor, dar a confirmat că acestea nu au influențat rezultatul final.
Mandatul lui Nawrocki, susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție, marchează o nouă etapă în politica poloneză. În ciuda rolului în mare parte simbolic, președintele are puterea de a bloca legislația, ceea ce reprezentintă o provocare semnificativă pentru guvernul pro-european al lui Tusk, care nu deține majoritatea calificată necesară pentru a respinge un veto prezidențial.
Un mandat croit pe tiparul TrumpSusținut de partidul populist Lege și Justiție și inspirat de stilul politic al lui Donald Trump, Karol Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, devine unul dintre cei mai tineri președinți ai Poloniei postcomuniste. Inclusiv sloganul campaniei sale prezidențiale a avut o evidentă inspirație trumpistă: „Polonia pe primul loc, polonezii pe primul loc”.
De profesie istoric și apropiat de curentele național-conservatoare, Nawrocki s-a remarcat prin poziții tranșante în favoarea suveranității naționale, respingerea migrației ilegale, opoziția față de adoptarea monedei euro și față de extinderea competențelor Uniunii Europene în dauna statului național.
Articolul A început Polonia lui Nawrocki: „Nu euro, nu migrație, da suveranitate” apare prima dată în Mediafax.
Se dă cu lavabilă, se răzuiesc pereții, se curăță mormintele, se mătură aleile. Așa arată miercuri, atmosfera în cimitir, cu o zi înainte de ceremonie.
La poarta cimitirului stau de pază doi angajați și câțiva polițiști militari. Dacă muncitorii salută respectuos, cei care păzesc intrarea refuză să discute cu presa sau să anunțe un superior. „Nu știu. Aflați mâine. Nu vreau să zic cum mă cheamă! Nu chem pe nimeni”, a spus sec unul dintre polițiști. Comportamentul rigid pare să respecte „procedurile militare”, însă într-un context atât de sensibil, ar putea fi nevoie de mai multă deschidere.
În fața porții, muncitorii transpiră sub soarele puternic și se întreabă ce se întâmplă cu paznicii. „Nu știu de ce sunt așa…”, comentează unul dintre ei.
Câțiva bătrâni, aflați în stația STB din apropierea cimitirului, privesc curățenia cu neîncredere: „Nu o să acopere toate găurile. Nu se acoperă dintr-o mână de lavabilă! Uitați acolo la geamuri cum au răzuit varul!”, spune unul dintre ei.
Până joi, cimitirul va avea, cu siguranță, un aer mai proaspătJoi, 7 august, a fost declarată Zi de Doliu Național. Drapelul României va fi coborât în bernă la toate instituțiile publice, sediile partidelor, școli, misiuni diplomatice, precum și la punctele de frontieră, aeroporturi, porturi și gări. Cei care arborează drapelul la domiciliu sunt și ei obligați să respecte regula. De asemenea, programele radiourilor, televiziunilor și instituțiilor culturale vor fi adaptate în semn de respect.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Articolul Cimitirul Militar Ghencea III, în pregătiri pentru adio. Ion Iliescu va fi înmormântat joi apare prima dată în Mediafax.
Ion Iliescu, o figură centrală și controversată a istoriei recente a României, rămâne unul dintre cei mai discutați lideri politici ai țării noastre.
Președinte al României de trei ori (1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004), Ion Iliescu a fost martor și actor direct al transformărilor tumultuoase prin care a trecut țara, de la Revoluția din 1989 până în anii 2000.
Dincolo de dezbaterile aprinse despre rolul său istoric, există aspecte ale vieții și carierei sale care poate sunt mai puțin cunoscute publicului larg, notează descopera.ro.
Tatăl său l-a cunoscut pe Ceaușescu în închisoare1. Originea dintr-o familie de activiști: Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Oltenița. Tatăl său, Alexandru Iliescu, mecanic de locomotivă, a fost un activist comunist, închis de regimul burghezo-moșieresc (În închisoare, Alexandru Iliescu l-a cunoscut pe Nicolae Ceaușescu – „Ceaușescu, în tinerețea lui, l-a cunoscut pe tatăl meu. Era în relații mai apropiate cu fratele mai tânăr al tatălui meu. El m-a tratat cu simpatie, m-a încurajat, m-a sprijinit, el m-a propulsat, în 1971, ca secretar general al Comitetului Central. Am fost ministru pentru Problemele Tineretului”).
Mama lui Ion Iliescu, Maria Dumitru Toma, era, conform informațiilor preluate de presă, de origine bulgară, aparținând neamului căldărarilor, nu vorbea fluent româna și nu a beneficiat de o educație formală. De asemenea, Maria Toma și-a abandonat fiul când acesta avea doar un an, din acel moment destinele celor doi fiind rupte definitiv. „Am petrecut primii 16 ani din viață alimentat de ideea că comunismul va aduce fericirea celor umili și le va reda demnitatea”, a scris Iliescu într-una din cărțile sale de memorii.
În timpul studiilor, a dezvoltat legături puternice cu lideri sovietici2. Studii de inginerie în URSS: Între 1950 și 1954, Iliescu a studiat la Moscova, la Institutul Energetic „M. E. Krjijanovski”. Această perioadă a fost definitorie pentru cariera sa politică, deoarece a dezvoltat legături puternice cu lideri de la nivel internațional (inclusiv cu Li Peng, care-i fusese coleg de grupă și prieten, și care avea să devină prim-ministru al R.P. Chineze – între anii 1980-1990) și cu oficiali români influenți, unii dintre ei devenind ulterior o parte importantă a cercului său de apropiați.
3. Cariera politică a lui Ion Iliescu a început încă de la 18 ani atunci când, inspirat de modelul uniunilor studențești, a înființat Asociația Elevilor din România. Ascensiunea sa a fost rapidă, ajungând în 1965 prim-secretar al Comitetului Central al UTC, funcție ce l-a transformat în liderul tinerilor comuniști. Doi ani mai târziu, în 1967, a fost numit ministru pentru problemele tineretului. A deținut această funcție până în anul 1971.
A cunoscut-o pe soția lui în timpul unui meci de volei4. Ceaușescu, simțindu-se amenințat de influența lui Iliescu, l-a marginalizat prin funcții provinciale: președinte al Consiliului Județean Timiș (1971-1974) și Iași (1974-1979). Deși exclus din nucleul de putere, Iliescu a rămas suficient de aproape pentru a fi inclus în activități personale ale dictatorului, dar fără rol politic.
5. Ion Iliescu și-a cunoscut viitoarea soție, pe Nina Șerbănescu, pe vremea când erau aproape adolescenți. Ea studia la Liceul „Iulia Hașdeu” din Capitală, în vreme ce Ion Iliescu, la Liceul „Sfântul Sava”.
Nina Șerbănescu a fost remarcată de fostul președinte al României în timpul unui meci de volei, în care juca tânăra. Mai târziu, și-au consolidat relația în perioada anilor de studenție petrecuți la Moscova, pentru ca la 21 iulie 1951 să se căsătorească.
A fost tutorele unui copil rămas orfan de mic6. Fiul secret. Ion Iliescu a fost tutorele și mentorul lui Mihai Bujor Sion, născut în anii 1970, Iliescu ocupându-se de Bujor imediat după ce părinții lui au decedat într-un accident aviatic, în 1974. Sion a fost căsătorit cu actrița Ioana Pavelescu și, de asemenea, a ocupat funcții publice, în perioada în care Ion Iliescu a fost președinte, fiind inclusiv șef al Cancelariei Prezidențiale, consilier prezidențial pe probleme economice, diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) – 20 de ani, consul sau însărcinat cu afaceri în Bangkok, Manila, Los Angeles și Dubai.
7. Iubirea pentru teatru: Conform presei, prima piesă de teatru pe care a văzut-o Ion Iliescu a fost „Omul cu Mârțoaga”, în anul 1938, jucată la Teatrul „Muncă și Voe Bună” din strada Uranus, regizată de Ion Ciprian, și avându-l pe remarcabilul Grigore Vasiliu-Birlic în rolul principal.
Ceașescu s-a temut de influența lui și l-a îndepărtat în funcții minore8. Ieșirea din țară. Prima lui călătorie în afara României a lui Ion Iliescu nu a fost la Moscova, ci în Albania. S-a întâmplat în 1947, fiind parte a unui grup de elevi trimiși de autoritățile române să ajute la construirea primei căi ferate din Albania.
9. Declinul politic și marginalizarea: În a doua jumătate a anilor ’70, relația sa cu Nicolae Ceaușescu a început să se deterioreze. Iliescu a fost marginalizat, fiind delegat să conducă Comitetul Județean al PCR Iași, o retrogradare față de funcțiile deținute anterior. Ulterior, a fost numit director al Editurii Tehnice, o funcție fără o putere politică reală.
10. Cunoașterea profundă a mecanismelor PCR: Timpul petrecut în diverse funcții în cadrul partidului i-a oferit o înțelegere detaliată a mecanismelor interne ale regimului. Această cunoaștere s-a dovedit crucială în evenimentele din 1989.
A fost pasionat de sport11. La 22 decembrie 1989, Ion Iliescu a apărut la Televiziunea Română, anunțând formarea Frontului Salvării Naționale (FSN). Apariția lui în centrul evenimentelor de atunci a generat de la început întrebări. Instaurarea FSN, prezentată ca guvernare provizorie, a fost privită de unii nu ca o ruptură, ci ca o reconversie a vechilor structuri de putere sub o nouă fațadă.
12. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a avut o copilărie activă, dedicată sportului. A practicat diverse discipline precum fotbal, volei, patinaj, schi și ping-pong, dar fotbalul a rămas marea sa pasiune, pentru că era „sportul cel mai popular şi cel mai accesibil” al acelor vremuri.
13. Își construise cavoul cu ani în urmă – Conform publicației Life, Ion Iliescu își pregătise din timp cavoul. Construit din marmură neagră, acesta se află în cimitirul ortodox Sfânta Vineri din București.
Cititor avid și vocal în a-și susține opiniile politice14. Pasiunea pentru lectură și artă: Deși a avut o carieră dedicată politicii și ingineriei, Iliescu a fost un avid cititor. A avut o bibliotecă impresionantă și a fost interesat de artă, în special de pictură, fiind un colecționar modest.
15. A susținut public condamnarea invaziei Cehoslovaciei din 1968. În ciuda studiilor sale la Moscova și a legăturilor cu Uniunea Sovietică, Ion Iliescu s-a aliniat la decizia lui Nicolae Ceaușescu de a condamna public invazia Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. Această condamnare, un act de sfidare rar la adresa Moscovei, a fost o mișcare strategică a regimului român, iar Iliescu, în calitate de secretar al Comitetului Central al UTC, a susținut-o, consolidându-și, pentru o scurtă perioadă, poziția în cadrul partidului.
(România, sub Nicolae Ceaușescu, a fost singura țară din Pactul de la Varșovia care a condamnat invazia Cehoslovaciei – 21 august 1968), aceasta fiind o poziție neobișnuită și riscantă, deoarece România rămăsese până atunci relativ aliniată cu URSS.)
16. S-a angajat cercetător după ce a fost marginalizat de Ceaușescu. În perioada în care a căzut în dizgrația lui Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu nu a dispărut complet din viața publică. Eliberat din funcția de membru al CC al PCR la 22 noiembrie 1984 și din cea de Președinte al Consiliului Național al Apelor, Ion Iliescu fiind numit director al Editurii Tehnice, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 1989.
O versiune a mașinii „Dacia” a fost poreclită „Zâmbetul lui Iliescu”17. O conexiune familială indirectă cu Ana Pauker. Mama vitregă a lui Ion Iliescu, Maria P., cu care tatăl său s-a recăsătorit, a fost pentru o perioadă menajera și bucătăreasa Anei Pauker. Această legătură familială îl plasa pe Iliescu într-un cerc neașteptat, în apropierea uneia dintre cele mai influente și temute figuri ale Partidului Comunist Român de după 1944.
18. Dacia poreclită „Zâmbetul lui Iliescu”. Ultima versiune a Daciei 1310, lansată în 1999, a fost poreclită „Zâmbetul lui Iliescu” datorită designului farurilor și măștii frontale, care aminteau de expresia facială a președintelui. Numele a fost adoptat de angajații Dacia, care ironizau discrepanța dintre designul „vesel” al mașinii și salariile lor mici.
A fost președinte onorific al PSD timp de aproape 20 de ani19. În 2018, procurorii români l-au acuzat de crime împotriva umanității, acuzându-l că nu a reușit să prevină moartea civililor în timpul Revoluției sângeroase din 1989 – peste 1.100 de persoane au murit, în mare parte după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu – și, de asemenea, că a răspândit informații false prin mass-media, care au semănat panică. Ion Iliescu a negat acuzațiile la momentul respectiv, calificând această acțiune drept „o farsă”.
Cazul a fost ulterior suspendat, dar în aprilie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Secției parchetelor militare pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul Mineriadei din 13–15 iunie 1990.
20. După ce a părăsit funcția de președinte al României, Ion Iliescu nu s-a retras complet din viața publică. A fost președinte onorific al Partidului Social Democrat (PSD) timp de aproape 20 de ani, funcție care i-a permis să-și păstreze o influență simbolică și să rămână o figură de referință pentru partidul pe care l-a fondat, dar fără a mai avea putere executivă.
Articolul Ion Iliescu. 20 de lucruri pe care nu le știai despre primul președinte post-decembrist apare prima dată în Mediafax.
O localnică din Oltenița, Mihaela Rusu, povestește că strada se numește Alexandru Iliescu, după numele tatălui lui Ion Iliescu. Așa o știe dintotdeauna, de când s-a născut ea, în 1964, doar patru ani a avut denumirea schimbată.
„De când mă știu eu, această stradă se cheamă Alexandru Iliescu, fiind tatăl domnului Ion Iliescu. Și s-a schimbat în timpul mandatului domnului Constantinescu, patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm din nou buletinele, cărțile de identitate, tot… să se numească C. Alimănişteanu. După aceea, după patru ani, când și-a terminat mandatul domnului Constantinescu, a redevenit la… În 2000, când a redevenit Ion Iliescu președinte, s-a redenumit strada”, spune Mihaela Rusu.
Femeia, care s-a născut și a crescut în Oltenița, recunoaște că nu știe prea multe despre Alexandru Iliescu, tatăl fostului președinte al României.
„Nu prea știm, că nu prea aveam informațiile necesare. Știm că a făcut bine țării ăsteia”, afirmă femeia.
Tatăl femeii a copilărit cu Ion IliescuDar își amintește că tatăl ei i-a spus că a copilărit cu Ion Iliescu.
„Da, da, a copilărit. Se jucau împreună. Copilăria, o mică parte din copilărie, după ce a plecat de aici, că a fost… Ce să zic? Deci se jucau împreună, era un om extraordinar. Acum avem și amintiri plăcute și amintiri neplăcute. Cele neplăcute? Drumul pe care a apucat-o țara după Revoluție”, a mai spus Mihaela Ursu.
Tatăl lui Ion Iliescu, Alexandru, a lucrat ca mecanic de locomotivă la atelierele CFR din București. Din cauza implicării sale în mișcarea comunistă, a fost arestat în 1939 și internat în 1940 în lagărele de la Caracal și apoi Târgu Jiu, unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej. În urma disputelor interne din partid, Alexandru a fost exclus de gruparea condusă de Gheorghiu-Dej.
Alexandru Iliescu a avut o poziție critică în cadrul Partidului Comunist Român încă din anii 1930, iar, potrivit memoriilor fostului președinte Ion Iliescu, din cartea „Fragmente de viață și de istorie trăită”, la Congresul al V-lea al PCR, din 1931, unde a fost delegat, Alexandru Iliescu și-a exprimat dezacordul față de rezoluția privind problema națională, considerând-o greșită și dăunătoare intereselor țării. Această abordare i-a atras numeroase critici și a fost încarcerat.
Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a murit la doar 44 de ani, la scurt timp după ce a fost eliberat, în august 1945.
Articolul FOCUS: O stradă din Oltenița poartă numele tatălui lui Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.
România a avansat propunerea ca Portul Constanța să fie folosit pentru a transporta produsele din Pakistan în Europa, reprezentând astfel o alternativă eficientă la rutele tradiționale care tranzitează Orientul Mijlociu și Asia. Mărfurile exportate vor putea fi transportate pe Marea Neagră și pe fluviul Dunărea, ceea ce constituie o rută logistică mai rapidă și mai economică.
Discuțiile purtate între ministrul pakistanez al Comerțului, Jam Kamal Khan, și ambasadorul României, Dan Stoenescu, au vizat domenii esențiale precum agricultura, industria cărnii, echipamentele medicale, ventilatoarele și energia din surse regenerabile.
Partea română și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini Pakistanul în procesul de tranziție energetică prin furnizarea de tehnologie pentru energie solară și eoliană.
Beneficii mutuale: investiții atractive și un sector IT în plină dezvoltare
Guvernul de la Islamabad a anunțat implementarea unor reforme menite să scadă taxele vamale, cu scopul de a încuraja firmele românești să investească și să formeze parteneriate de tip joint venture în Pakistan. În contrapartidă, România identifică un potențial semnificativ în sectorul IT din Pakistan și a propus crearea de facilități care să sprijine schimburile de specialiști și cele culturale.
Această inițiativă repoziționează Portul Constanța ca un centru strategic fundamental atât pentru Europa de Est, cât și pentru comerțul cu Pakistan, stabilind legături importante și creând premisele unei colaborări economice și culturale pe termen lung.
Context și importanța demersului strategic
Propunerea de față inaugurează o nouă fază în relațiile bilaterale, axată pe cooperare strategică și pe diversificarea coridoarelor de transport.
Prin această mișcare, România își capitalizează importanța geopolitică în zona Mării Negre, întărind poziția Portului Constanța ca punct logistic vital pentru strategiile de comerț exterior. În același timp, Pakistanul obține o cale de acces directă către continentul european, ceea ce va diminua atât costurile, cât și riscurile logistice specifice rutelor convenționale.
Acest parteneriat propune o viziune integrală asupra colaborării, acoperind sectoare variate, de la logistică și comerț la energie regenerabilă, IT și diplomație publică. O astfel de inițiativă ar putea deveni un exemplu de urmat pentru alte state din Asia de Sud care doresc să stabilească relații comerciale directe cu Uniunea Europeană.
Articolul România deschide drumul către Europa: Pakistan primește acces prin Portul Constanța pentru exporturile sale apare prima dată în Mediafax.
Retailul românesc a înregistrat o evoluție pozitivă în luna iunie 2025, cu o creștere de 2,8% a volumului cifrei de afaceri, serie brută, comparativ cu iunie 2024.
Potrivit datelor INS, avansul a fost susținut în special de vânzările de produse nealimentare (+5,5%) și de comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (+2,8%).
Pe de altă parte, segmentul produselor alimentare, băuturi și tutun a consemnat o scădere de 0,4%, reflectând o stagnare a consumului în acest sector.
Ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, creșterea totală a fost de 2,5% la nivelul lunii iunie.
Comparativ cu luna mai 2025, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,4% (serie brută), respectiv cu 1,1% (serie ajustată).
Dinamicile lunare arată un salt de 10% în vânzările de carburanți, în timp ce produsele nealimentare și cele alimentare au avut scăderi ușoare (-0,7% și -0,3%).
Pe ansamblul primelor șase luni ale anului 2025, volumul cifrei de afaceri din retail a crescut cu 2,6% față de aceeași perioadă din 2024 (serie brută), respectiv cu 3,4% în termeni ajustați.
Cele mai importante creșteri au fost raportate la produsele nealimentare (+5,9%) și carburanți (+2,2%), în timp ce vânzările de produse alimentare au continuat să scadă (-1,2%).
Articolul Vânzările din retail au crescut în iunie 2025, impulsionate de cererea de carburanți apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în luna iunie 2025 au fost înregistrate 1,3 milioane de sosiri în structurile de primire turistică din România, în scădere cu 2,2% față de luna iunie 2024.
Din totalul sosirilor, turiștii români au reprezentat 80,9%, iar cei străini 19,1%.
În același timp, numărul înnoptărilor a ajuns la 2,83 milioane, marcând o creștere de 0,2% față de anul trecut.
Turiștii români au efectuat 82,7% dintre înnoptări, iar cei străini 17,3%.
Durata medie a șederii a fost de 2,2 zile pentru turiștii români și 2 zile pentru turiștii străini.
Numărul turiștilor străini a crescut cu 7,2%, fiind remarcate creșteri semnificative ale sosirilor din America de Nord (+9,8%), America de Sud (+11,8%) și Africa (+16,7%).
La nivelul primelor șase luni ale anului, România a înregistrat 5,79 milioane de sosiri turistice (+0,1%) și 11,58 milioane de înnoptări (+2,3%).
Printre cei mai numeroși turiști străini s-au aflat cetățenii din Germania, Italia și Regatul Unit.
Articolul Scădere ușoară a sosirilor turistice în luna iunie 2025, dar creștere a înnoptărilor apare prima dată în Mediafax.
La Palatul Cotroceni au mai ajuns ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete și alți oficiali.
De asemenea, și Victor Ponta a adus un omagiu fostului președinte Ion Iliescu. Victor Ponta a mers la Palatul Cotroceni alături de Mădălin Voicu.
La catafalc fusese anterior și fostul președinte Emil Constantinescu.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte al României Ion Iliescu a fost depus pe catafalc în Sala Unirii.
Ceremonia de prezentare a condoleanțelor de către înalți oficiali are loc între orele 9.30 – 12.30.
Cetățenii vor putea să-și prezinte omagiile între orele 13.00-18.00.
Articolul Premierul Ilie Bolojan și alți oficiali ai Guvernului au ajuns la Cotroceni, pentru ultimul omagiu adus lui Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.
Miercuri dimineață, armata rusă a atacat regiunea Zaporojie. Doi oameni au murit în urma atacului și alți 10 au fost răniți, printre care și 4 copii, potrivit lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare din regiune, citat de Ukrainska Pravda.
„Rușii au lansat atacuri asupra regiunii Zaporizhzhia în zori. Două persoane au fost ucise și 10 rănite, dintre care patru copii”, se arată în informarea publicată de oficialul ucrainean pe Telegram.
Cel puțin nouă clădiri din regiune au fost afectate. Serviciile de urgență din Ucraina intervin la fața locului.
Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat la MoscovaAvionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat pe aeroportul Vnukovo din Moscova.
Trimisul special al SUA se va întâlni cu mai mulți oficiali ruși. Printre aceștia s-ar putea număra și Vladimir Putin.
Dacă președintele rus ar putea să-l convingă pe Witkoff și, prin adiție, pe președintele SUA, că este pregătit pentru un posibil armistițiu.
Rusia a pierdut peste 1.000 de soldați marțiArmata rusă a pierdut peste 1.010 soldați marți. Aceștia fie au fost uciși, fie au fost răniți marți, nemaiputând să-și desfășoare activitatea pe câmpul de luptă. De asemenea, au fost doborâte peste 300 de arme, dar și muniții ruse, potrivit datelor publicate miercuri de Statul Major General al Armatei din Ucraina, citată de Ukrainska Pravda.
Dronă bielorusă încărcată cu muniție, doborâtă în spațiul aerian al LituanieiO dronă care a a pătruns în spațiul aerian lituanian în 28 iulie era încărcată cu explozibil, potrivit anunțului dat marți de Parchetului General din Lituania. Neidentificată inițial, autoritățile au declanșat o anchetă pentru a stabili proveniența aeronavei. Ulterior au descoperit că drona era un model Gerbera fabricat în Rusia. Aeronava de dimensiuni mici era încărcată cu mai puțin de 50 de kilograme de explozibil. Încărcătura explozivă a fost neutralizată imediat, scrie Kyiv Independent.
Potrivit autorităților, drona ar fi putut intra accidental în spațiul aerian al Lituaniei, aeronava fiind dezorientată de sistemele de apărare ucrainene. Investigația este încă în desfășurare.
Autoritățile lituaniene au anunțat NATO cu privire la incident, cerând consolidarea urgentă a apărării aeriene, pentru ca acest tip de breșe să fie prevenite în viitor.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.260. Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat la Moscova / Autoritățile Lituaniei anunță NATO, după ce o dronă bielorusă a pătruns în spațiul aerian apare prima dată în Mediafax.
