Acțiunile companiei ASML au urcat cu până la 7,6% joi, la bursa din Amsterdam, iar creșterea cumulată de la începutul anului a ajuns la aproximativ 24%, informează Bloomberg.
ASML este doar a treia companie europeană care depășește pragul de 500 de miliarde de dolari, după conglomeratul de lux LVMH și compania farmaceutică daneză Novo Nordisk.
Creșterea a fost susținută de rezultatele și perspectiva financiară peste așteptări anunțate de Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC), cel mai mare producător de cipuri din lume și principalul client al ASML.
Compania taiwaneză a estimat că investițiile sale de capital vor ajunge până la 56 de miliarde de dolari în 2026, pe fondul cererii puternice generate de inteligența artificială.
ASML este singurul producător de mașini de litografie de ultimă generație folosite pentru fabricarea celor mai avansate cipuri, utilizate de companii precum Apple și Nvidia.
„Vizarea diplomaților britanici vine din disperare, iar acțiuni de acest gen subminează condițiile de bază necesare pentru ca misiunile diplomatice să funcționeze”, transmite diplomația britanică, citată de Reuters.
Potrivit ministerului britanic de Externe, demersurile Moscovei nu reperezientă o premieră, notând: „Nu este prima dată când Kremlinul a făcut acuzații răuvoitoare și nefondate împotriva personalului nostru”.
Joi, un diplomati britnaic a a fost expulzat de autoritățile ruse după ce FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) a anunțat că acesta ar ar fi desfășurat activități sub acoperire. Guvernul de la Moscova i-a acordat două săptămâni pentru a părăsi țara.
„S-a subliniat din nou că Moscova nu va tolera activitățile ofițerilor de informații britanici nedeclarați în Rusia. De asemenea, a fost emis un avertisment că, dacă Londra escaladează situația, partea rusă va oferi un răspuns decisiv „în oglindă”, a transmis ministerul rus de Externe.
Testele au avut loc la aproximativ două săptămâni după protestele antiguvernamentale din Belgrad, când manifestanții au reclamat simptome severe provocate de un val sonor puternic.
Documentele confirmă că administrația președintelui Aleksandar Vucic a desfășurat experimente cu difuzoare Long-Range Acoustic Devices (LRAD), cunoscute drept tunuri sonore, pentru a evalua efectele asupra obiectelor biologice.
Testele pe animale au fost efectuate pe câini, aleși pentru sensibilitatea lor acustică, la distanțe de 200, 150, 100, 50 și 25 de metri, folosind modelele LRAD 100X MAG-HS și LRAD 450XL. Aceste dispozitive pot genera sunete de până la 150 de decibeli, echivalentul unui motor de avion la decolare, notează Politico.
Guvernul sârb a negat utilizarea tunurilor sonore împotriva protestatarilor, iar președintele Vucic a promis o anchetă completă. Totuși, opoziția și organizațiile pentru drepturile animalelor critică testele, considerând că experimentele pe câini constituie abuzuri și încalcă legislația națională privind protecția animalelor.
Potrivit legii sârbe, experimentele pe animale pentru testarea armelor și echipamentelor militare trebuie să fie aprobate de o comisie de etică, lucru care nu s-ar fi întâmplat.
Experimentele comune între serviciile secrete din Serbia și Rusia arată cooperarea strânsă în domeniul securității între cele două țări, în contextul în care Serbia este candidat la aderarea la UE, proces blocat din cauza tensiunilor interne și a problemelor de guvernare.
Experții avertizează că utilizarea LRAD la distanțe mici poate provoca dureri de cap, amețeli, greață și leziuni auditive.
Într-un articol din următorul buletin economic, publicat recent, economiștii BCE reiterează un lucru afirmat deja de președinta sa, Christine Lagarde, în noiembrie anul trecut, la un congres bancar european desfășurat la Frankfurt, informează EFE.
Europa poate compensa efectul negativ al tarifelor americane asupra creșterii economice prin reducerea barierelor interne, a fost mesajul transmis de Lagarde în urmă cu mai puțin de două luni.
Noul articol al economiștilor BCE merge acum mai departe și consideră că reducerea barierelor comerciale în cadrul UE „ar putea duce la câștiguri substanțiale pe termen lung în materie de bunăstare, în special în domeniul serviciilor”.
Bunăstare sporităReducerea barierelor în calea mărfurilor ar crește comerțul în cadrul UE cu 4,4% și bunăstarea cu 1,3%, conform calculelor prezentate de BCE în următorul său buletin economic.
Bariere mai mici în calea serviciilor ar crește și mai mult comerțul (14,5%) și bunăstarea (1,8%).
Barierele interne în domeniul serviciilor și bunurilor sunt echivalente cu tarife vamale de 100%, respectiv 65%, conform datelor din analiza BCE prezentată de Lagarde în noiembrie.
Economiștii BCE cuantifică acum în buletinul informativ că fricțiunile comerciale din UE sunt echivalente cu tarife de 67% pentru bunuri și 95% pentru servicii.
Reducerea barierelor în UE ar compensa tarifele americane„O reducere modestă a barierelor de pe piața unică ar putea compensa probabilele pierderi comerciale cauzate de majorarea tarifelor americane”, potrivit BCE.
„În contextul geopolitic actual, îmbunătățirea integrării UE este deosebit de importantă pentru a atenua efectele negative ale tensiunilor comerciale externe, cum ar fi cele cauzate de recentele tarife americane”, consideră economiștii BCE.
În proiecțiile lor macroeconomice, aceștia au calculat că tarifele mai mari impuse de SUA și incertitudinea ar reduce produsul intern brut (PIB) cu 0,7 puncte procentuale între 2025 și 2027.
Reducerea barierelor comerciale și de servicii cu 2% în cadrul pieței unice ar crește comerțul intra-UE cu aproximativ 3%, compensând reducerea de 0,7 puncte procentuale a creșterii PIB-ului.
Dacă toate țările UE și-ar reduce barierele la același nivel ca cele din Olanda, care servește drept punct de referință deoarece are cele mai puține bariere comerciale, barierele interne ar putea scădea suficient pentru a stimula comerțul intern și a compensa tarifele americane asupra creșterii economice.
Strategia pentru piața unicăPiața unică din UE, cu 450 de milioane de cetățeni și 26 de milioane de companii, nu și-a atins încă întregul potențial la mai mult de trei decenii de la crearea sa.
În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană (CE) a prezentat o strategie pentru piața unică care enumeră cele mai persistente și dăunătoare obstacole, supranumite „cei zece teribili”.
Aceste obstacole includ, de exemplu, dificultățile în înființarea și funcționarea întreprinderilor și faptul că normele UE sunt excesiv de complexe.
De asemenea, norme fragmentate privind ambalajele, etichetarea și deșeurile , reglementări naționale restrictive și divergente privind serviciile și limitări teritoriale privind furnizarea.
CE consideră că există, de asemenea, bariere în calea recunoașterii calificărilor profesionale.
