Mediafax va prezentat gala din acest an în format LIVE UPDATE cu cele mai importante momente și cu lista câștigătorilor
Ediția din acest an pornește cu un favorit clar la capitolul nominalizări: „Sinners”, filmul regizat de Ryan Coogler, care conduce cursa cu 16 selecții, un total prezentat de presa americană drept un record pentru istoria Oscarurilor. În imediata apropiere se află „One Battle after Another”, regizat de Paul Thomas Anderson, cu 13 nominalizări, iar duelul dintre cele două producții a devenit principala poveste a serii înainte de deschiderea plicurilor. Atât Reuters, cât și Associated Press descriu cursa pentru marele trofeu drept una dintre cele mai urmărite și mai tensionate din ultimii ani.
Cine se bate pentru premiiPentru cel mai bun film, Academia a alcătuit o listă de zece titluri care amestecă cinema de autor, producții de studio și filme cu profil internațional: „Bugonia”, „F1”, „Frankenstein”, „Hamnet”, „Marty Supreme”, „One Battle after Another”, „The Secret Agent”, „Sentimental Value”, „Sinners” și „Train Dreams”. Formula largă a categoriei regină confirmă, și anul acesta, încercarea Oscarurilor de a împăca atât marile succese de public și campaniile de studio, cât și titlurile care au dominat discuțiile critice din ultimele luni.
Și categoriile de interpretare vin cu confruntări puternice. La cel mai bun actor în rol principal, numele care atrag cel mai mult atenția sunt Timothée Chalamet pentru „Marty Supreme”, Leonardo DiCaprio pentru „One Battle after Another” și Michael B. Jordan pentru „Sinners”, într-o categorie completată de Ethan Hawke și Wagner Moura. La cea mai bună actriță în rol principal, cursa le aduce în prim-plan pe Jessie Buckley („Hamnet”), Emma Stone („Bugonia”), Renate Reinsve („Sentimental Value”), Rose Byrne și **Kate Hudson”. În paralel, la regie, Academia îi opune pe Ryan Coogler, Paul Thomas Anderson, Chloé Zhao, Josh Safdie și Joachim Trier, un tablou care rezumă foarte bine diversitatea estetică a sezonului.
Un nou premiu la OscarGala din 2026 are și o miză instituțională importantă: este ediția la care debutează premiul pentru casting, o categorie nouă în competiția Oscarurilor. Reuters notează că este primul trofeu nou introdus de Academie din 2001 încoace, iar importanța momentului este amplificată de faptul că, potrivit regulilor oficiale, membrii activi ai Academiei trebuie să fi văzut toate filmele nominalizate într-o categorie pentru a putea vota în faza finală. Cu alte cuvinte, seara de la Los Angeles nu este doar un exercițiu de glamour, ci și una dintre edițiile în care mecanismul intern al Oscarurilor încearcă să răspundă criticilor privind reprezentarea și recunoașterea meseriilor din culisele cinemaului.
Organizatorii au pregătit și o componentă muzicală care se leagă direct de două dintre filmele-fenomen ale sezonului. Producătorii show-ului au anunțat momente inspirate de „Sinners” și „KPop Demon Hunters”, cu interpretări ale cântecelor nominalizate „I Lied To You” și „Golden”, plus apariții ale lui Josh Groban și ale Los Angeles Master Chorale. În același timp, pe scenă vor urca o serie lungă de prezentatori, de la Adrien Brody, Kieran Culkin, Mikey Madison și Zoe Saldaña până la Robert Downey Jr., Anne Hathaway, Priyanka Chopra Jonas, Pedro Pascal, Nicole Kidman și Sigourney Weaver, semn că Academia merge și anul acesta pe formula unui show cât mai dens în star power.
UPDATE. Premierul britanic, Keir Starmer, a vorbit astăzi la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre cererea Casei Albe de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz.
Știrea inițială: Administrația Trump intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au convenit să formeze o coaliție care va escorta navele prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani.
Mai multe țări și-au exprimat acordul de principiu de a se alătura misiunii de escortă.
Nu este încă clar dacă operațiunile vor începe în timpul conflictului sau după încetarea ostilităților.
Unele guverne rămân prudente din cauza riscurilor pe care le implică desfășurarea operațiunilor într-o zonă de război activă.
Donald Trump a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și Regatului Unit să trimită nave militare pentru a forța deschiderea Strâmtorii Ormuz. India a salutat discuțiile directe cu Iranul ca fiind cea mai eficientă modalitate de a relua transportul maritim pe această cale navigabilă.
Regatul Unit a declarat că „analizează intens” modalitățile de a ajuta la redeschiderea strâmtorii, în timp ce Coreea de Sud a promis că va „comunica îndeaproape” cu SUA în urma solicitării lui Trump.
Și miniștrii de externe ai UE vor discuta luni despre posibilitatea extinderii misiunii navale Aspides a UE către Strâmtoarea Ormuz. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că Aspides „nu a fost eficient” în protejarea transporturilor maritime de la Marea Roșie.
Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a prezis că războiul împotriva Iranului se va încheia „probabil” în câteva săptămâni.
Într-un interviul pentru NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.
„Țările cred că este o idee grozavă”Într-un interviul acordat sâmbătă seara NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.
Președintele SUA a declarat pentru NBC News că mai multe țări s-au angajat să contribuie la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să numească vreuna dintre ele. „Nu numai că s-au angajat, dar ele cred că este o idee grozavă”, a spus el.
În cadrul interviului telefonic, Trump a declarat că nu este clar dacă Iranul a lansat mine în strâmtoare. „Vom mătura strâmtoarea foarte puternic și credem că ni se vor alătura și alte țări care sunt oarecum împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obțină petrol”, a adăugat.
Trump a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze navele prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, iar apoi a adăugat că „este posibil”.
În Spania, FC Barcelona s-a impus cu 5-2 în fața Sevillei și s-a menținut pe primul loc în La Liga. Raphinha a fost omul meciului, cu un hat-trick, iar Dani Olmo și Joao Cancelo au completat tabela pentru liderul campionatului, care a ajuns la 70 de puncte și păstrează un avans de patru lungimi în fruntea clasamentului.
În Anglia, Liverpool a remizat pe teren propriu, 1-1 cu Tottenham Hotspur, după ce a condus prin golul marcat de Dominik Szoboszlai în minutul 18. Londonezii au egalat dramatic în minutul 90, prin Richarlison, iar „cormoranii” au ratat șansa de a urca mai sus în lupta pentru locurile de Liga Campionilor. După acest rezultat, Liverpool este pe locul 5, cu 49 de puncte, în timp ce Tottenham a ajuns pe 16, la un singur punct deasupra zonei retrogradării.
În Italia, Como a obținut o victorie valoroasă, 2-1 cu AS Roma, într-un meci în care oaspeții au deschis scorul rapid, prin Donyell Malen, din penalty, în minutul 7. Gazdele au întors însă rezultatul după pauză, prin Anastasios Douvikas și Diego Carlos, profitând și de eliminarea lui Wesley França, iar succesul le consolidează poziția a patra, cu 54 de puncte.
În Germania, Mainz s-a impus cu 2-0 pe terenul lui Werder Bremen. În aceeași rundă, sâmbătă, Bayern Munchen remizase 1-1 cu Bayer Leverkusen.
Campioana a controlat în mare parte jocul și și-a creat cele mai importante ocazii de gol, dar lipsa de eficiență în fața porții a făcut ca tabela să rămână nemodificată până la final. Prima mare șansă a venit în minutul 7, când șutul lui Daniel Bîrligea a fost respins în corner. În continuare, FCSB a mai amenințat poarta adversă prin Florin Tănase și Juri Cisotti, al cărui șut a fost respins de pe linia porții de Pasagic.
Meciul a avut și un moment delicat pentru gazde, Mirel Rădoi fiind nevoit să facă prima schimbare încă din minutul 29, după accidentarea lui Vlad Chiricheș. Metaloglobus a avut o replică timidă, dar periculoasă, în minutul 36, când Ghimfuș a încercat poarta apărată de Matei Popa.
În repriza secundă, FCSB a forțat deschiderea scorului și a pus presiune mai ales în primul sfert de oră. Gavrilaș a intervenit salvator la șutul lui David Miculescu din minutul 60, iar ulterior Octavian Popescu a încercat și el să dezechilibreze defensiva oaspeților. Totuși, echipa lui Florin Bratu a rezistat până la final și a obținut al doilea egal consecutiv.
În urma acestui rezultat, FCSB a pierdut primul loc în play-out și a coborât pe poziția a doua, cu 24 de puncte, fiind depășită de UTA Arad, lider cu 25 de puncte. Metaloglobus rămâne pe ultimul loc, al zecelea, cu 7 puncte.
Remiza vine într-un moment delicat pentru roș-albaștri, care veneau după un eșec pe teren propriu cu „U” Cluj. În sezonul regulat, cele două echipe și-au împărțit victoriile: Metaloglobus s-a impus cu 2-1, iar FCSB a câștigat cu 4-1.
FCSB: M. Popa – V. Crețu, Andre Duarte, Graovac (Mihai Popescu 77), Radunovic – Olaru (Oct. Popescu 63), Chiricheș (Baba Alhassan 29), Cisotti (Joao Paulo 76) – Fl. Tănase – Miculescu, Bîrligea (Mamadou Thiam 76).
Antrenor: Mirel Rădoi
Metaloglobus: Gavrilaș – Țîrlea, A. Camara, Pasagic, A. Sava – Bruno Carvalho, Sabater – Abbey (Al. Gheorghe 82), Purece (Zakir 60), Ghimfuș (Al. Irimia 60) – Daniel Popa (Huiban 60).
Antrenor: Florin Bratu
Războiul din Iran împinge giganții petrolieri la maxime istorice. Valoarea „super-majorilor” a crescut cu peste 130 de miliarde de dolari în două săptămâni
Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate de Shell, ExxonMobil și Chevron. Shell, cea mai mare companie petrolieră din Europa, a atins vineri o evaluare record de 190 de miliarde de lire sterline pe Bursa din Londra, în creștere cu aproximativ 12% față de 27 februarie. În Statele Unite, ExxonMobil și Chevron au avansat cu peste 5%, respectiv 7%, ducând capitalizarea Exxon la 630 de miliarde de dolari și pe cea a Chevron la aproape 390 de miliarde de dolari.
Creșterea prețurilor la energie este așteptată să aducă profituri suplimentare de ordinul zecilor de miliarde pentru industrie, chiar dacă unele facilități din Orientul Mijlociu au fost afectate de conflict. Potrivit companiei de consultanță Rystad Energy, grupurile petroliere americane ar putea beneficia de un plus de 63,4 miliarde de dolari. Separat, analiștii Goldman Sachs estimează pentru BP și Shell un câștig cumulat de circa 5 miliarde de lire sterline.
Scumpirea accelerată a petrolului a compensat inclusiv impactul opririi producției la principala instalație de gaze naturale lichefiate din Qatar, situație care a determinat Shell să declare forță majoră pentru livrările către clienți din acel sit. În paralel, prețul internațional de referință al petrolului a urcat la 117 dolari pe baril la începutul săptămânii, înainte de a coborî ușor, la puțin peste 103 dolari pe baril la finalul tranzacțiilor de vineri din Marea Britanie.
Și pe piața europeană sunt câștigătoriȘi alți mari jucători europeni au consemnat creșteri importante, deși nu au depășit încă maximele istorice. Acțiunile BP au urcat cu peste 12% față de finalul lunii februarie, până la o capitalizare de 82 de miliarde de lire sterline. TotalEnergies a avansat cu aproximativ 10%, până la 176 de miliarde de euro, iar grupul italian ENI a crescut cu circa 13%, până la 67 de miliarde de euro.
Printre marii beneficiari ai scumpirii energiei se află și Equinor, compania petrolieră controlată de statul norvegian, care are listată pe bursă o treime din acțiuni. Fiind cel mai mare furnizor de gaze din Europa și neavând active de producție în Orientul Mijlociu, Equinor a profitat direct de tensiunile din piață. Titlurile sale listate la Oslo au crescut cu peste 20% în două săptămâni, deși valoarea de piață, de aproximativ 90 de miliarde de dolari, rămâne ușor sub recordurile atinse după invazia Rusiei în Ucraina.
Ascensiunea bursieră a companiilor petroliere a atras însă reacții critice din partea organizațiilor de mediu. Grupul 350.org a cerut guvernelor să introducă taxe excepționale pe profiturile suplimentare ale marilor companii din sector, susținând că populația nu ar trebui să suporte costurile crizei în timp ce marile grupuri energetice transformă războiul din Orientul Mijlociu într-un nou val de câștiguri.
„Răspunsul corect este o taxă solidă pe profiturile excepționale, iar banii trebuie redirecționați pentru sprijinirea gospodăriilor și accelerarea tranziției către energie curată”, a declarat Clémence Dubois, manager global de campanii al 350.org. Ea a avertizat și împotriva reducerii accizelor la carburanți, despre care spune că nu ar reprezenta un ajutor real pentru familii, ci „o subvenție pentru companii care deja se bucură de profituri excepționale”.
„În ceea ce privește situația din Iran în mod specific și vizavi de întrebarea dumveavoastră despre riscurile nucleare care mă preocupă cel mai mult, sunt preocupat în primul rând de consecințele oricărui atac”, a spus Grossi, în interviul pentru Kommersant.
„Unele centrale afectate conțin uraniu îmbogățit”Imagini atac la Centrala nucleară Bushehr (BNPP)
„Până acum, atacurile au fost îndreptate în principal către instalații care, din perspectiva siguranței nucleare, prezintă riscuri limitate.
Vă rog să înțelegeți că nu tolerez în niciun fel atacurile asupra instalațiilor legate de infrastructura nucleară, mai ales că o serie de locații afectate în Iran conțin materiale (n.r. uraniu îmbogățit) a căror potențială proliferare ar putea cauza probleme, iar aceasta, desigur, este o preocupare serioasă”, declară directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
„Mă îngrijorează cel mai mult Bushehr”Centrala nucleară Bushehr (BNPP)
Ulterior, Grossi a precizat care este principala centrală iraniană care nu ar trebui bombardată:
„Dar principalele mele preocupări, desigur, sunt legate de Bushehr. Este o centrală nucleară în funcțiune, iar astfel de instalații trebuie să rămână inviolabile în orice circumstanțe.
Permiteți-mi să subliniez încă o dată: nicio instalație nucleară nu ar trebui atacată.
Dar în cazul situației din Iran, din moment ce m-ați întrebat ce mă îngrijorează cel mai mult, este vorba de Bushehr. Principala mea preocupare este ca Bushehr să nu fie afectat în niciun fel de acțiuni militare”.
Bushehr – prima centrală nucleară comercială a Iranului Centrala nucleară Bushehr (BNPP) este prima centrală nucleară comercială a Iranului, situată la 17 km sud este de Bushehr, de-a lungul Golfului Persic. Centrala de 1.000 MWe, construită în principal de compania rusă Rosatom, este operațională din 2011. Unități suplimentare sunt în construcție, noile unități 2 și 3 urmând să se confrunte cu pauze recente ale construcției în martie 2026 din cauza atacurilor aeriene din apropiere. Situl nuclear Bushehr:Negocierile ar putea avea loc în următoarele zile, însă momentul exact și condițiile discuțiilor nu au fost încă stabilite, au declarat doi oficiali israelieni pentru Reuters.
Oficiali libanezi au declarat că guvernul dorește mai întâi clarificări cu privire la disponibilitatea Israelului de a accepta o încetare completă a focului, condiție formulată de președintele Joseph Aoun pentru a permite începerea negocierilor.
De partea israeliană, negocierile ar urma să fie conduse de Ron Dermer, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu și fost ministru pentru afaceri strategice. Potrivit oficialilor israelieni, Franța este implicată în inițiativa diplomatică, după ce președintele Macron și-a arătat deschiderea pentru medierea unor tratative.
Libanul a fost atras în conflictul din Orientul Mijlociu după ce Hezbollah a atacat Israelul ca ripostă pentru ucderea fostului liderul suprem al Iranului, ayataollahul Ali Khamenei. sraelul a răspuns cu o ofensivă militară care, potrivit informațiilor citate, a provocat peste 800 de victime în Liban și strămutarea a peste 800.000 de persoane.
Iranul a arestat 500 de persoane acuzate că au împărtășit informații cu inamicii, a declarat duminică șeful poliției Republicii Islamice, în timp ce avioanele de vânătoare israeliene și americane continuă să atace noi ținte în țară.
Jumătate din aceste cazuri au implicat incidente grave „inclusiv persoane care au furnizat informații pentru lovirea țintelor și persoane care au filmat locațiile atacurilor și le-au trimis”, a declarat Ahmadreza Radan. El nu a intrat în detalii despre momentul în care au avut loc arestările.
Anterior, presa iraniană a relatat duminică zeci de arestări în mai multe regiuni.
În nord-vestul Iranului, agenția de știri semi-oficială Tasnim a declarat că 20 de persoane au fost arestate sub acuzațiile procuraturii provinciale că au trimis Israelului detalii despre locațiile activelor militare și de securitate ale Iranului.
În nord-estul Iranului, care a rămas relativ neatins de atacurile aeriene, Tasnim a raportat arestarea a 10 persoane, unele dintre ele acuzate că au colectat informații despre locații sensibile și infrastructură economică.
„În timp ce inamicul sionist (Israelul) și SUA încearcă să invadeze Iranul, aceștia activează simultan mercenari și spioni pentru a organiza revolte, ca următor pas”, a declarat o filială provincială a organizației de informații a Gărzilor Revoluționare, potrivit lui Tasnim.
Rețeaua de știri a relatat, de asemenea, că trei persoane au fost reținute în provincia Lorestan, în vestul țării, pentru că „au încercat să tulbure opinia publică… și să ardă simboluri de doliu”.
Israelul a început să vizeze punctele de control al securității pe baza informațiilor primite de la informatori aflați la fața locului, reprezentând o nouă fază a atacului său asupra Iranului, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters o sursă la curent cu strategia militară a Israelului.
În ianuarie, cu câteva săptămâni înainte ca SUA și Israelul să lanseze războiul actual împotriva Iranului, în Iran au avut loc proteste antiguvernamentale pe scară largă, care au fost reprimate în cea mai sângeroasă represiune din istoria Republicii Islamice.
Autoritățile au dat vina pe Israel și SUA pentru instigarea a ceea ce au numit „revolte violente” menite să răstoarne establishmentul clerical.
Întrebat duminică la Digi24 dacă în România s-ar putea ajunge ca oamenii să meargă cu mașină doar cinci zile din șapte, premierul a spus: „În momentul acesta și în etapa următoare, nu”.
Șeful Guvernul susține că dacă s-ar ajunge la o blocare a tranzitării Strâmtorii Ormuz pentru o bună perioadă de timp turbulențele actuale se vor amplifica putând să degenereze într-o criză.
„Acum avem niște turbulențe pentru că aceste lanțuri de aprovizionare nu mai funcționează. Doar 10% din traficul normal prin această strâmtoare a trecut în aceste două săptămâni. Este evident că cei care se aprovizionau, țările asiatice, au un deficit de aprovizionare ca atare ei cumpără de peste tot și a apărut o presiune suplimentară atât pe cantități cât și pe prețuri”, a explicat Ilie Bolojan.
Presiune pe componenta de motorinăCât de îngrijorat sunteți, pentru că la noi motorina a sărit de 9 lei, a fost întrebat prim-ministrul.
„Motorina, care este un produs deficitar în zona noastră, a avut o creștere mult mai mare față de 40-50%, este undeva la 60-70%, în timp ce benzina este sub creșterea țițeiului. Deci presiunea mare la creștere este pe motorină. România, din punctul ăsta de vedere, are capacități de rafinare pe benzină mult mai mari, suntem exportatori de benzină, de aceea, deci presiunea în Europa, dar și în România, este pe componenta de motorină”, a spus premierul.
Măsuri luateEl spune că autoritățile române au intervenit prin dialog cu principali operatori de pe piața românească, prin adoptarea schemei de ajutor pentru trransportatori și a anunțat că vor face același lucru și pentru agricultori.
Bolojan mai spune că dacă se va ajunge la o creștere care efectiv va crea probleme „va trebui să vedem ceea ce se poate face în așa fel încât să liniștim lucrurile”.
Ilie Bolojan a explicat că bugetul pentru anul în curs a întârziat deoarece era necesare reforma în administrație pentru diminuarea cheltuielilor și reducerea deficitului bugetar.
„Bugetul s-a lungit datorită faptului că nu am avut pachetul din administrație. Dacă nu aveai pachetul din administrație, nu puteai să-ți reduci cheltuielile de personal. N-ai cum să reduci deficitul dacă nu faci economii”, a spus Bolojan la Digi24.
Critici la adresa PSD: „O retorică de tip AUR”Premierul a spus că inițiativa social-democraților reprezintă o acțiune apolitică, întrucât au întrebat în repetate rânduri care sunt sursele de finanțare pentru propunerile de cheltuieli suplimentare.
Șeful Guvernului a spus: „Ceea ce a făcut PSD astăzi este o acțiune politică pe care am discutat-o de foarte multe ori în discuțiile pe care le-am avut în ultimele luni. De mai multe ori am întrebat în coaliție, care sunt sursele pentru a acoperi aceste propuneri. Și aici nu e vorba de a discuta concret de o propunere sau alta, ci trebuie să înțeleagă toți românii. Orice propunere de cheltuială suplimentară nu este acoperită din neant. Orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită de undeva”, subliniind că „Cineva de undeva pierde”.
Potrivit acestuia, doar în 2026 statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei în dobânzi, ceea ce limitează spațiul pentru noi cheltuieli.
În plus, premierul Bolojan a declarat că acțiunile PSD ar fi o abordare caracteristică partidului AUR și o încercare de delimitare față de acțiunile Guvernului.
„În afară de retorica politică, în afară de încercarea de a ne delimita, cum face PSD-ul acum, de răspunderea guvernării. Pentru că toate deciziile care le-am luat până acum au fost luate cu acordul tuturor partidelor politice, în toate ședințele pe care le-am avut. Aici, prin acest joc de amendamente, care au un caracter social, PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR, încercând oarecumva să se delimiteze de răspunderea acestei guvernări, pe care le-am avut cu toții”, explică Bolojan.
„Atunci când facem propunere de amendamente, indiferent ce fel de propuneri sunt, trebuie să vedem de unde vin resursele”, mai spune Bolojan, amintind: „Nu merită să ne întoarcem la greșelile pe care le-am făcut anii trecuți”.
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate.
Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%.
Lipsa documentelor îngreunează verificărileDacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%).
Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent.
Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale.
De unde au venit?Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%).
Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
USR arată că votarea unor amendamente care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate.
„PSD se joacă din nou cu chibriturile, deși incendiul deficitului pe care l-a declanșat Ciolacu încă nu a fost stins. Amenințarea de a vota amendamente la buget care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate. Faptul că PSD cochetează deschis cu o majoritate cu extremiștii pentru a le trece arată că nu le pasă de români îngrijorați de creșterea prețurilor”, transmite USR printr-un comunicat.
În documentul citat se arată că instabilitatea politică pe care o poate declanșa o astfel de mișcare va lovi în primul rând în oamenii pe care PSD pretinde că vrea să-i protejeze.
„Mai mulți bani în buzunare, mai multe produse în coșul de cumpărături. Pentru ca oamenii să simtă asta, trebuie să tragem frâna de mână la cheltuielile statului și să deschidem larg ochii la cheltuirea banilor pe care îi avem. Anii trecuți, guvernele au încercat scamatorii: au împrumutat mai mult decât le permitea plapuma și au aruncat cu banii fără să rezolve pe termen lung vreo problemă a oamenilor. Iar nota de plată a debandadei o plătim acum cu toții”, mai spun reprezentanții USR.
Aceștia spun că nu mai acceptă creșteri de impozite pentru cetățeni, cum ar fi introducerea impozitului progresiv, și nici creșterea notei de plată pentru generațiile următoare prin creșterea îndatoririi țării mai mult de 6,2% PIB.
USR nu va depune și nu va vota amendamente la Legea bugetului de stat pentru anul 2026 și cere tuturor celor din coaliția de guvernare „să își respecte cuvântul dat prin contractul pe care l-am încheiat acum mai puțin de un an”.
Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente.
