Potgrivit Poliţiei Sibiu, accidentul rutier s-a produs pe DN7, în afara localităţii Boiţa.
Din primele verificări a rezultat faptul că, în timp ce conducea maşina pe DN 7, dinspre Vâlcea spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 81 de ani, din Bucureşti, din cauze neclare, a pierdut controlul direcţiei de deplasare şi a lovit parapetul din metal de pe marginea drumului, ieşind în afara părţii carosabile.
În urma accidentului, şoferul şi o femeie în vârstă de 78 de ani, tot din Bucureşti, au fost transportaţi la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate. Bărbatul a suferit traumatisme toracice, la mâini şi la piciorul stâng, iar femeia a suferit traumatisme la ambele picioare.
În cauză, se continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor producerii accidentului rutier şi luarea măsurilor legale.
Traficul în zonă este blocat.
Articolul Accident pe DN 7, în Sibiu. Maşina condusă de un bucureştean de 81 de ani a ieşit în decor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare.
„După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică.
Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări.
Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică.
Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR.
Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR .
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual
c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse la finanţare în cadrul Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2025.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţe, se interzice atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, Guvernul, prin memorandum, poate aproba încheierea de angajamente legale pentru proiecte de investiţii noi finanţate prin Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social şi poate aproba atribuirea de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice.
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) precizarea impactului asupra deficitului bugetar, pe ani, în raport cu ţintele de deficit aprobate prin Decizia Consiliului UE
c) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile de management/organismele intermediare nu încheie contracte de finanţare / nu emit decizii de finanţare şi nici nu acordă avizul de principiu pentru proiectele noi a căror valoare determină depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării proiectelor, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol autoritate de management, respectiv cu rol de coordonare a programelor regionale, la propunerea conducerii autorităţilor de management, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerului Finanţelor, Guvernul poate aproba încheierea/emiterea contractelor/deciziilor de finanţare şi avizelor de principiu cu depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, acordând prioritate proiectelor aferente investiţiilor diminuate şi/sau eliminate din PNRR.
Pentru programele aferente politicii de coeziune nu se aplică proiectelor care prevăd investiţii publice în infrastructură şi dezvoltare regională care întrunesc cerinţele pentru a fi contractate, dar a căror contractare conduce la depăşirea alocării iniţiale aferente apelurilor de proiecte.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2025 se suspendă toate procedurile privind evaluarea proiectelor şi programelor, precum şi toate proiectele şi programele care urmau să fie lansate în acest interval la Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin excepţie, se autorizează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus si Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei. Pentru anul 2025, programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice se derulează în limita a 30 de milioane de lei. În cazuri temeinic justificate, prin Memorandum aprobat în cadrul Guvernului se poate aproba derularea unuia sau a mai multor proiecte sau programe cu eventuala redimensionare a alocării financiare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2025 următoarele programe se derulează, în limita creditelor bugetare aprobate:
a) Programul privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public,
b) Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice.
Articolul Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua / A fost pusă în consultare publică ordonanţa care opreşte investiţiile apare prima dată în Mediafax.
Peste 115 cercetători internaţionali au semnat o scrisoare deschisă prin care denunţă anularea, de către Harvard Educational Review, a unui număr special al revistei dedicat Palestinei, potrivit The Guardian.
În document, aceştia susţin că decizia reprezintă o „tentativă de a reduce la tăcere analiza academică a genocidului, foametei şi dezumanizării poporului palestinian de către statul Israel şi aliaţii săi” şi un exemplu de „discriminare anti-palestiniană” care blochează răspândirea informaţiilor în plin conflict din Gaza.
Numărul special fusese planificat la şase luni după declanşarea războiului Israel-Hamas şi urma să abordeze teme precum educaţia palestinienilor, predarea despre Palestina în şcoli şi universităţi din SUA şi impactul distrugerii infrastructurii educaţionale din Gaza.
Toate articolele erau deja editate, contractele cu autorii semnate, iar lansarea fusese anunţată la conferinţe academice.
Decizia de anulare a venit după ce Harvard Education Publishing Group, editorul revistei, a cerut ca toate materialele să fie supuse unei revizuiri de „evaluare a riscului” de către consilierul juridic al universităţii, o procedură fără precedent.
Într-un e-mail citat de The Guardian, directorul executiv Jessica Fiorillo a invocat lipsa unui proces adecvat de revizuire, nevoia de editare suplimentară şi „lipsa alinierii interne” în privinţa tematicii.
Ea a respins acuzaţiile de cenzură.
Autorii şi editorii au respins însă explicaţiile oficiale, susţinând că decizia creează un precedent periculos şi se înscrie în ceea ce numesc „excepţia Palestina” de la libertatea academică.
„Este inacceptabil ca HEPG să invoce motive de calitate academică, omiţând fapte esenţiale care indică cenzura”, au transmis semnatarii.
Articolul Peste 115 cercetători acuză Harvard de cenzură după anularea unui număr special despre Palestina apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Foxconn, cunoscut oficial sub numele Hon Hai Precision Industry, ar putea anunţa joi un profit net de 38,8 miliarde de dolari taiwanezi (aproximativ 1,3 miliarde USD) pentru al doilea trimestru al anului, în creştere de la 35,05 miliarde T$ în aceeaşi perioadă din 2024, potrivit estimărilor LSEG.
Creşterea este susţinută de cererea solidă pentru servere AI, produse inclusiv pentru Nvidia, şi de poziţia sa dominantă ca principal producător de iPhone pentru Apple.
Luna trecută, compania a raportat venituri trimestriale record, însă a avertizat că perspectivele pentru 2025 ar putea fi afectate de tensiunile geopolitice şi de fluctuaţiile cursului valutar.
Foxconn are o prezenţă semnificativă în China, dar a mutat o parte din producţia destinată pieţei americane în India şi dezvoltă fabrici în Mexic şi Texas pentru producţia de servere AI.
În paralel, compania îşi extinde activitatea şi în domeniul vehiculelor electrice, semnând recent vânzarea unei fabrici din Ohio pentru 375 milioane USD, cu planuri de a continua utilizarea spaţiului pentru proiecte strategice.
De asemenea, a încheiat un parteneriat cu TECO Electric & Machinery pentru construirea de centre de date.
Articolul Foxconn profită de boom-ul AI și iPhone. Estimări record pentru trimestrul 2 apare prima dată în Mediafax.
Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna iunie 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a crescut cu 0,9% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+3,9%) şi în industria prelucrătoare (+0,8%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: Industria energetică (+11,7%), industria bunurilor de uz curent (+3,7%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Scăderi au înregistrat industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,3%) şi industria bunurilor de capital (-2,4%).
Iunie 2025 comparativ cu iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna iunie 2025 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 7,5% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+26,6%) şi în industria prelucrătoare (+6,9%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,5%), industria bunurilor intermediare (+8,3%), industria bunurilor de uz curent (+8,0%), industria bunurilor de capital (+7,0%) şi industria energetică (+1,6%).
Perioada 1 ianaurie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, pe ansamblu, cu 3,1% datorită creşterii industriei extractive (+18,2%) şi industriei prelucrătoare (+2,6%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,7%), industria bunurilor de capital (+4,6%) şi industria bunurilor intermediare (+2,1%). Industria energetică a scăzut cu 9,9%.
Articolul Cifra de afaceri din industrie crește constant în iunie 2025. Energia și bunurile de consum, în frunte apare prima dată în Mediafax.
În luna iunie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 2,9%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-4,0%), industria prelucrătoare (-3,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,7%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 1,0%, ca urmare a scăderilor industriei extractive (-1,9%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,7%) şi industriei prelucrătoare (-0,3%).
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,0%, datorită creşterilor din: industria prelucrătoare (+2,2%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,1%) şi industria extractivă (+0,6%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,8%.
Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,7%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,1%.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2,0%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,4%) şi industria extractivă (-1,1%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,6%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, a fost mai mică cu 1,2%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,4%) şi industria extractivă (-1,0%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,4%.
Articolul INS: Producţia industrială a scăzut în ultima lună apare prima dată în Mediafax.
Curtea Supremă sud-coreeană a decis joi că nu există suficiente motive pentru a concluziona că Pinkfong a încălcat drepturile de autor ale compozitorului american Jonathan Wright, cunoscut sub numele de scenă Johnny Only.
Conform AP, acesta solicitase despăgubiri de 21.200 de euro, susţinând că versiunea Pinkfong a fost copiată după varianta sa din 2011.
Instanţa supremă a menţinut deciziile pronunţate în 2021 şi 2023, potrivit cărora melodia lui Wright nu se deosebea suficient de cântecul tradiţional pe care se baza, pentru a fi considerată o operă originală protejată prin drepturi de autor.
Judecătorii au reţinut că varianta Pinkfong, lansată în 2015, prezintă diferenţe clare faţă de înregistrarea lui Wright.
„Curtea Supremă acceptă constatarea instanţei inferioare potrivit căreia melodia reclamantului nu aduce modificări substanţiale cântecului popular implicat, astfel încât să fie considerată, după standardele sociale comune, o operă separată,” se arată în comunicatul instanţei.
Lansată pe YouTube în 2015, piesa „Baby Shark” a devenit un fenomen global, videoclipul original „Baby Shark Dance” depăşind 16 miliarde de vizualizări şi ajungând până pe locul 32 în Billboard Hot 100.
Articolul Curtea Supremă din Coreea de Sud respinge plângerea privind drepturile de autor pentru celebra „Baby Shark” apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu premierul britanic Keir Starmer la reședința acestuia din Downing Street pe 14 august, a raportat Sky News, citând biroul lui Starmer.
Întâlnirea va urma unei convorbiri telefonice comune din 13 august între Zelenski, președintele american Donald Trump și liderii europeni, în cadrul căreia președintele american s-a angajat să promoveze un armistițiu în Ucraina în cadrul summitului său viitor cu președintele rus Vladimir Putin.
SUA sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar se opun aderării la NATO, afirmă MacronStatele Unite sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate odată ce pacea va fi restabilită, dar aderarea la NATO nu este luată în considerare ca o posibilă garanție, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pe 13 august.
Declarațiile lui Macron au urmat unei videoconferințe cu președintele american Donald Trump, președintele Volodymyr Zelensky și mai mulți lideri europeni. Discuțiile online au avut loc cu doar două zile înainte ca Trump să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, pe 15 august.
Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 14 august. Numărul include 990 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.104 tancuri, 23.130 vehicule blindate de luptă, 58.456 vehicule și rezervoare de combustibil, 31.458 sisteme de artilerie, 1.466 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.207 sisteme de apărare aeriană, 421 avioane, 340 elicoptere, 51.043 drone, 28 nave și bărci și un submarin.
Forțele ucrainene primesc 1.000 de drone FPV în cadrul primelor livrări rapide prin intermediul pieței pilot de armeUnitățile ucrainene de pe linia frontului care servesc în regiunile Donețk, Zaporijia, Herson și Harkov au primit primele 1.000 de drone cu vedere la persoana întâi (FPV) comandate prin intermediul noului pilot DOT Chain Defense Marketplace, a declarat Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina (DPA) într-un comunicat de presă din 13 august.
DPA și agenția sa soră, Operatorul Logistic de Stat (DOT), au lansat piața DOT Chain Defense în vara anului 2025 pentru a eficientiza livrările de drone către front. Programul permite unităților militare să comande direct drone adaptate nevoilor lor.
Un atac cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din Volgograd, Rusia, potrivit unui oficial rusUn atac cu drone în timpul nopții a lovit o rafinărie din orașul rus Volgograd, provocând o scurgere de petrol și un incendiu în incintă, a declarat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, pe 14 august.
„În această seară, forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia au respins un atac masiv cu UAV (vehicule aeriene fără pilot) pe teritoriul regiunii Volgograd”, a spus Bocharov.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1268. Zelenski se va întâlni cu Starmer în Marea Britanie după convorbirea telefonică cu Trump / Statele Unite sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar se opun aderării la NATO apare prima dată în Mediafax.
După ce forţele de ordine au instalat un punct de control al vehiculelor de-a lungul coridorului aglomerat al străzii 14 Northwest, protestatarii au strigat „Plecaţi acasă, fasciştilor” şi „Plecaţi de pe străzile noastre”.
Unii protestatari s-au adunat la intersecţia din faţa punctului de control şi au îndemnat şoferii să ocolească zona.
Acţiunea s-a intensificat la câteva zile după anunţul fără precedent al preşedintelui Donald Trump că administraţia sa va prelua controlul asupra departamentului de poliţie al oraşului pentru cel puţin o lună.
Primarul democrat al oraşului a mers pe o linie politică delicată, referindu-se la preluare ca la o „presiune autoritară” la un moment dat şi, mai târziu, prezentând infuzia de ofiţeri ca un impuls pentru siguranţa publică, deşi unul cu puţine barometre specifice pentru succes.
Preşedintele republican a declarat că criminalitatea din oraş a atins niveluri de urgenţă care pot fi remediate doar printr-o astfel de intervenţie federală, chiar dacă liderii Districtului Columbia au indicat statistici care arată că criminalitatea violentă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, după o creştere bruscă în urmă cu doi ani.
Timp de două zile, mici grupuri de ofiţeri federali au fost văzuţi în diferite zone ale oraşului.
Dar miercuri erau mai mulţi prezenţi în locuri importante, iar joi se aştepta ca trupele să înceapă să efectueze mai multe misiuni în Washington, potrivit unui purtător de cuvânt al Gărzii Naţionale, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a descrie procesul de planificare.
Miercuri, agenţii de la Homeland Security Investigations au patrulat pe popularul coridor U Street.
Ofiţeri ai Drug Enforcement Administration au fost văzuţi pe National Mall, în timp ce membri ai Gărzii Naţionale erau parcaţi în apropiere.
Agenţii DEA s-au alăturat şi ofiţerilor Departamentului de Poliţie Metropolitană în patrularea cartierului Navy Yard, în timp ce agenţii FBI stăteau de-a lungul Massachusetts Avenue, o stradă cu trafic intens.
Sute de agenţi federali şi poliţişti municipali care au patrulat străzile marţi seara au efectuat 43 de arestări.
Articolul Locuitorii din Washington DC protestează faţă de patrulele impuse non stop de Casa Albă apare prima dată în Mediafax.
Sunt aproape 2000 de ani de când legiunile romane au păşit pe pământul Daciei, în dorinţa de a cuceri noi teritorii pentru un imperiu aflat într-o permanentă expansiune.
Cele două războaie daco-romane au intrat în istorie cu consemnări privind atât rezistenţa eroică a dacilor, cât şi disciplina exemplară şi buna organizare a soldaţilor romani.
După mai bine de două milenii, paşii soldaţilor continuă să se audă la doar câţiva kilometri de Sibiu, la Cristian, unde un „legatus legionis” le dă comenzi clare şi răspicat în limba latină, potrivit unei relatări postate pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Sibiu.
„Legatus legionis este un împuternicit al împăratului pentru a conduce şi administra o provincie. Suntem organizaţi, fiecare ştie ce are de făcut”, spune Tiberiu Polgar, omul care şi-a asumat acest „titlu” odată cu misiunea de a readuce la viaţă vremurile în care soldaţii Imperiului Roman clădeau castre pe actualul teritoriu al judeţului Sibiu.
De altfel, este cunoscut faptul că o aşezare romană, Cedonia, a existat pe locul cartierului Guşteriţa şi că au fost amenajate castre în zona Boiţa, Mediaş, Ocna Sibiului sau Apoldu de Jos.
Lui Tiberiu Polgar, rolul de militar de rang înalt i se potriveşte mănuşă. „Consider că aceste reconstituiri pe care le facem în legătură cu prezenţa armatei romane, cu războaiele duse, cu felul în care erau organizaţi, este o formă de manifestare artistică şi de respect faţă de rădăcinile poporului nostru”, spune în timp ce-şi îmbracă ţinuta.
Să fii ofiţer roman nu-i un lucru simplu: „Aceasta este „lorica musculata”, o armură metalică specială realizată de un meşter din Italia. Tot de acolo am luat această „galea”, coiful roman. Ambele sunt lucrate cu multă migală după modele originale”, spune Tiberiu Polgar, sibianul care a plătit 1.500 de euro pentru armură şi alţi 700 de euro pentru coif.
Pentru cei mai mulţi dintre noi, astfel de pasiuni sunt greu de înţeles, în condiţiile în care vedem în istorie doar o înşiruire de date şi evenimente demult apuse.
Nu şi pentru cei aproximativ 40 de sibieni care alcătuiesc asociaţia „Castrum Novis”.
„Ne-am înfiinţat în 2016 şi între membri se află oameni cu preocupări diferite, de la militari de carieră, la IT-şti, specialişti în securitate cibernetică, agenţi de vânzări, elevi sau studenţi. Pe toţi ne leagă pasiunea pentru istorie, pentru civilizaţia romană”, arată Tiberiu Polgar care, în puţinul timp liber pe care îl are „meştereşte” scuturi, spade, suliţe sau încălţări.
Ba, chiar s-a apucat de construit: „Avem un ajutor important din partea Primăriei Cristian, care ne-a pus la dispoziţie un teren de aproape 2.000 mp pe care am construit un castru roman. Iniţial, a fost din lemn, însă o furtună din vara anului trecut l-a distrus. Acum îl refacem din piatră”.
Castrul roman de la Cristian creşte de la o zi la alta şi, recent, a găzduit cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Roman „Castrum Novis”, la care au participat „trupe” din Alba Iulia şi Arad.
Au fost prezentate tehnici de luptă, organizate ateliere de prelucrare a lutului şi osului, iar canicula a fost combătută cu câte o carafă de vin roman: „Se adaugă scorţişoară, smochine, vanilie suc de portocale şi lămâie. Este reţeta vinului pentru banchet.”
Şi cum toate drumurile duc la Roma, sibienii au ajuns şi ei în fosta capitală de imperiu: „În luna aprilie a acestui an ne-am aflat între cei 2.600 de participanţi la „Natale di Roma”, eveniment care reconstituie fondarea oraşului şi perioada de glorie a împăraţilor romani. Când ne-a văzut, personajul împăratului Vespasian a spus: „Mio pretoriani di Dascie!”, adică „pretorienii mei din Dacia!”. Am fost invitaţi la Pantheon, la ceremonia de aprindere a focului sacru, unde am fost avansaţi pe poziţia a treia în şirul de delegaţii”.
Pe un câmp aflat la ieşirea din Cristian spre Sălişte, „romanii” sibieni îşi construiesc un castru.
Au deja o clădire a comandantului, o bucătărie şi o împrejmuire care creşte de la o zi la cealaltă.
Indiferent de meseria pe care o au, atunci când nu ţin în mâini sabia, scutul sau suliţa, apucă că multă nădejde mistria şi roaba cu ciment.
Cot la cot, uniţi de visul de a avea propriul castru, ei pun temelia unei veritabile şcoli în aer liber, un portal către istoria poporului român.
Le sunt alături soţiile, copiii sau alţi membri ai familiei, îşi fac timp pentru a ajunge şi în clasele cu elevi, cărora le vorbesc despre daci şi romani, despre măreţia unui imperiu care a influenţat întreaga lume antică.
Ei sunt romanii de la „Castrum Novis”, conduşi de Tiberiu Polgar, cunoscut între „noii romani” drept Tiberius Claudius Vibianus, şi al căror aşezare militară se clădeşte, piatră cu piatră, în judeţul Sibiu, cel cu oameni şi locuri de poveste.
Articolul Legiunile revin acasă: „Castrum Novis” sau Roma antică de lângă Sibiu apare prima dată în Mediafax.
