Pentru publicul din România, vestea are o miză aparte, deoarece unul dintre filmele câștigătoare este semnat de cineasta româno-americană Nataliei Musteață, alături de Alexandre Singh.
„Two People Exchanging Saliva” propune o distopie stranie și provocatoare: într-o societate în care sărutul este ilegal, iar cumpărăturile se „plătesc” prin palme, apropierea dintre oameni devine un act periculos. Filmul urmărește întâlnirea dintre două femei într-un magazin universal parizian, iar relația care începe să se contureze între ele capătă rapid dimensiunea unei revolte intime împotriva unei lumi care reprimă tandrețea și normalizează violența.
Victoria de la Oscar confirmă traseul impresionant al acestui scurtmetraj, care a avut premiera la Telluride Film Festival și a intrat apoi în cursa marilor premii internaționale.
Scurtmetrajul poate fi urmărit gratuit AICI Natalie Musteata, legătura sa cu RomâniaÎn centrul acestui succes se află Nataliei Musteață o autoare, curatoare și cineastă româno-americană, cu doctorat în istoria artei.
Într-un interviu, ea spunea că a crescut „într-o familie românească de artiști și disidenți” venită în SUA via Franța, că a crescut cu limba română și franceza și că familia ei avea rădăcini puternice în teatrul din România. În același interviu spunea și că se gândește adesea cum ar fi arătat viața ei dacă ar fi crescut în România.
Influența României apare și în felul în care își descrie cinemaul. Nataliei Musteață descria într-un interviu acordat Filmmaker Magazine o formă de „Romanian New Wave” prezentă în ADN-ul ei creativ, vizibilă mai ales în secvențele mai dure, filmate din mână, din Two People Exchanging Saliva.
Există și o legătură intelectuală directă cu cultura română în activitatea ei de cercetare: profilul ei de la Independent Curators International menționează eseul „Wired to History: Romanian and Lithuanian Video Art Post 1989” și participarea la conferința „To Act or Not to Act: Ethics in Romanian Cinema”.
Ea trăiește și lucrează în Brooklyn, New York, iar formarea sa în zona artei contemporane și a teoriei imaginii se reflectă clar în stilul conceptual al filmelor pe care le realizează. TorinoFilmLab notează și activitatea ei în curatoriat, critică de artă și educație, un parcurs neobișnuit care o diferențiază în noul val al cinemaului independent.
Potrivit datelor oficiale, în cei 98 de ani de existență ai Oscarurilor, o astfel de situație s-a mai produs de doar șase ori.
Primul caz datează din 1932, când Fredric March pentru Dr Jekyll and Mr Hyde și Wallace Beery pentru The Champ au fost declarați la egalitate la categoria cel mai bun actor. Totuși, Academia precizează că nu a fost vorba despre o egalitate „adevărată”, întrucât March obținuse de fapt cu un vot mai mult. Regulile de atunci permiteau însă ca și ocupantul locului al doilea să fie declarat câștigător dacă se afla la mai puțin de trei voturi de lider. Între timp, regulamentul a fost modificat, astfel încât doar egalitățile perfecte mai sunt recunoscute.
Prima egalitate reală a venit în 1949, la categoria documentar de scurtmetraj, unde au triumfat atât A Chance To Live, cât și So Much For So Little.
În categoriile de actorie, a existat o singură egalitate autentică: în 1968, când Katharine Hepburn pentru The Lion in the Winter și Barbra Streisand pentru Funny Girl au împărțit Oscarul pentru cea mai bună actriță.
Alte cazuri rare au urmat în 1986, când Artie Shaw: Time Is All You’ve Got și Down and Out in America au terminat la egalitate în categoria documentar, și în 1994, când Franz Kafka’s It’s a Wonderful Life și Trevor au împărțit premiul pentru scurtmetraj live-action.
Până la egalitatea anunțată în acestă noapte, cel mai recent astfel de moment data din 2012, când Skyfall și Zero Dark Thirty au fost recompensate împreună pentru montaj de sunet.
Noua egalitate intră astfel într-un cerc restrâns și spectaculos din istoria Oscarurilor, confirmând încă o dată că, uneori, competiția de la Hollywood se joacă pentru fiecare vot.
Victoria consacră parcursul neașteptat al lui Pavel Talankin, un fost videograf școlar devenit avertizor de integritate și coautor al unuia dintre cele mai discutate documentare despre Rusia ultimilor ani.
Pelicula urmărește transformarea unei școli din Karabash, un orășel industrial din Munții Ural, într-un spațiu de propagandă și pregătire militarizată după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În centrul poveștii se află Pavel Talankin, angajat al școlii responsabil de filmarea activităților și evenimentelor, care a început să documenteze în secret noile ceremonii patriotice, lecțiile oficiale și vizitele cu tematică militară impuse de autorități.
Potrivit relatărilor despre realizarea filmului, Talankin a trimis imaginile în afara Rusiei către regizorul american David Borenstein, iar colaborarea s-a transformat într-un documentar despre felul în care sistemul educațional a fost folosit pentru a susține discursul de război al Kremlinului. Filmul arată, între altele, lecții despre „denazificarea” Ucrainei, exerciții militarizate și prezența unor reprezentanți ai grupării Wagner în școală.
Pentru Talankin, succesul de la Oscar vine după un exil forțat. El a părăsit Rusia în 2024, după ce riscurile la adresa sa au crescut, iar în prezent trăiește în Europa, unde a obținut azil politic. La Los Angeles, el a urcat pe scenă alături de Borenstein pentru a ridica trofeul.
Înainte de Oscar, „Mr Nobody Against Putin” câștigase deja BAFTA pentru cel mai bun documentar și un Special Jury Award la Sundance 2025, intrând în cursa pentru premiile Academiei cu un profil deja puternic pe circuitul internațional al documentarului.
Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune.
Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz.
Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului.
Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie.
Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale.
Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni.
Trump avertizează dur NATO: “Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău”Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz.
„Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi”În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor.
„Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.”
Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.
Guvernul german a prezentat un proiect de lege pentru a opri creșterea prețurilor la combustibili, arată jurnaliștii de la BILD.
Conform proiectului, benzinăriile vor avea voie totuși să majoreze prețurile la combustibili, dar o singură dată pe zi, la prânz.
Oricine încalcă această regulă riscă o amendă de până la 100.000 de euro. Reducerile de preț vor rămâne însă permise ori de câte ori se dorește. Nelimitat.
Reguli anti-monopol, controale mai aspreAutoritățile din Germania se bazează, astfel, pe un model care funcționează deja în Austria.
În plus, se plănuiește să se înăsprească legislația antimonopol.
Companiile vor fi obligate să justifice creșterea prețurilor, iar autoritățile de reglementare vor primi mai multe puteri de control și de intervenție rapidă în cazul unor suspiciuni privind supraprețurile la carburanți.
Prevederile au scopul de a facilita luarea de măsuri de către autoritatea antitrust împotriva creșterii excesive a prețurilor.
De asemenea, ar trebui să fie posibilă identificarea și abordarea mai rapidă a denaturărilor provocate de concurență.
Guvernul a declarat că proiectul de lege va fi transmis în curând către fracțiunile parlamentare, urmând a fi examinat rapid.
Autoritățile speră că noile reguli vor ajuta la reducerea presiunii asupra consumatorilor pe fondul creșterii prețurilor la energie, generate de războiul din Iran.
Economistul-șef ING: „S-ar putea ca benzinăriile să majoreze prețurile mai mult, dacă vor fi lăsate doar o singură dată pe zi să le crească”Experții sunt sceptici că măsurile vor avea impactul scontat.
Ministrul Economiei, Katherina Reiche (CDU ), spune că vrea să oprească explozia prețurilor la pompe prin noile măsuri. Dar nu este clar dacă prețurile la combustibili vor scădea cu adevărat.
Economistul-șef al ING, Carsten Brzeski, declară pentru BILD că regula este bună dar s-ar putea „ca benzinăriile să majoreze prețurile și mai mult dacă li se va permite să le majoreze doar o dată pe zi”.
Expertul în transporturi Thomas Puls, se teme și el de acest lucru. „Benzinăriile ar putea fi stimulate să să înceapă cu un preț mai mare și apoi să scadă treptat prețul dacă cererea este prea slabă”, a declarat el pentru BILD.
Profesorul Manuel Frondel a declarat pentru BILD: „Nu există suficiente cercetări pentru a stabili dacă această regulă va duce la prețuri mai mici pentru șoferi.”
El a adăugat că îi este teamă că „șoferii din Germania vor trebui în cele din urmă să plătească mai mult. „Companiile petroliere vor adăuga mai mult la creșterea unică pentru a-și asigura veniturile”.
Guvernul de la Londra analizează în schimb opțiunea trimiterii unor drone de vânătoare de mine, însă nu este pregătit să desfășoare fregate sau alte nave militare britanice în zonă. Decizia vine în contextul în care Iranul a avertizat că orice stat care se alătură unei misiuni împotriva sa în strâmtoare va fi considerat parte a conflictului.
Ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că Executivul „analizează intens” variantele disponibile pentru redeschiderea rutei maritime, esențială pentru transporturile globale de petrol. El a evitat însă să ofere o garanție fermă privind implicarea militară directă a Regatului Unit.
Reținerea Londrei este împărtășită și de alte state aliate ale Washingtonului. Franța, Germania și Coreea de Sud au semnalat, la rândul lor, că nu sunt dispuse să răspundă imediat cererii formulate de Donald Trump privind trimiterea de nave în Golf. Parisul a transmis clar că postura sa va rămâne una „defensivă și protectoare”, iar Berlinul s-a arătat sceptic față de extinderea misiunii navale europene Aspides în Strâmtoarea Ormuz.
Tensiunile au crescut puternic după ce Iranul a blocat ieșirea petrolului prin strâmtoare, iar loviturile americane asupra insulei Kharg, principalul centru petrolier iranian, au amplificat riscul unei crize energetice globale. Prețul petrolului a urcat peste noapte la 106 dolari barilul, iar analiștii avertizează că Brent Crude ar putea ajunge la 110 dolari la deschiderea piețelor luni.
Refuzul Londrei de a trimite nave de război riscă să adâncească tensiunile dintre Starmer și Trump. Relația dintre cei doi s-a deteriorat deja după ce liderul de la Casa Albă l-a criticat pe premierul britanic pentru că nu a susținut atacurile inițiale ale SUA. Potrivit unor oficiali americani, Donald Trump intenționează să anunțe în această săptămână o coaliție de state dispuse să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz.
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz.
„Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el.
Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta.
„Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale.
„Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA.
„Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el.
Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial.
Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală.
Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului.
„Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi”În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor.
„Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.”
Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.
Trump vrea echipe de comando europene în GolfDe asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale.
„Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.”
Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la BeijingTrump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat.
„Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el.
„Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp.
Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm”După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum.
„Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.”
El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni.
Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.”
„Putem lovi insula Kharg în cinci minute”Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră.
„Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.”
Întrebat dacă Rusia ajută Iranul cu date din satelit pentru a viza scuturile antirachetă americane și israeliene, Trump a spus: „Nu știu cum ar fi. Dar ați putea argumenta și că am ajutat Ucraina într-o oarecare măsură. Este greu de spus: «Ne vizați pe noi, dar noi am ajutat Ucraina».”
„Predecesorul lui Trump, Joe Biden, a dat Ucrainei 350 de miliarde de dolari în numerar și echipamente”, a susținut președintele. „Așa că e greu să spui: «Ce faceți?» când și noi am făcut același lucru”, a declarat Trump pentru FT.
Cap de serie numărul 2, Sinner s-a impus în finală în fața lui Daniil Medvedev, scor 7-6(6), 7-6(4), la capătul unui meci intens, decis în două tie-break-uri. În actul secund, italianul a revenit spectaculos de la 0-4 în tie-break, câștigând ultimele șapte puncte ale partidei și încheind duelul după o oră și 55 de minute.
Succesul din California a venit fără set pierdut, iar această performanță îi aduce lui Sinner o altă bornă remarcabilă: este primul jucător care câștigă două turnee Masters 1000 consecutive fără să cedeze vreun set, de la introducerea seriei, în 1990. Italianul venea deja după un parcurs perfect la Paris, în noiembrie.
Sinner se apropie de AlcarazTitlul de la Indian Wells este primul din acest an pentru Sinner și îl apropie de liderul mondial Carlos Alcaraz. Spaniolul triumfase în 2026 la Australian Open și la Doha, însă seria sa de invincibilitate a fost oprită chiar de Medvedev, în semifinalele de la Indian Wells. În prezent, Sinner ocupă locul 2 în clasamentul PIF ATP, la 2.200 de puncte în spatele lui Alcaraz, însă are șansa de a reduce semnificativ diferența în următoarele săptămâni, după ce anul trecut nu a participat la turneele Masters 1000 de la Miami, Monte-Carlo și Madrid.
Prin trofeul cucerit la Indian Wells, Sinner și-a completat colecția de titluri Masters 1000 pe hard, după succesele obținute la Miami, Canada, Cincinnati, Shanghai și Paris. Totodată, victoria cu Medvedev l-a transformat în primul italian care ajunge la 100 de victorii în turneele Masters 1000. La aceste performanțe se adaugă și trofeele de la Australian Open, US Open și Turneul Campionilor, ceea ce înseamnă că Sinner a bifat acum toate marile titluri importante pe hard.
Finala cu Medvedev a fost una echilibrată de la început până la sfârșit. Rusul a intrat mai bine în meci și a câștigat primele șase puncte, punându-l sub presiune pe adversarul său, însă nu a reușit să transforme acest start într-un break. Sinner a rezistat, chiar dacă la 3-4 în primul set a solicitat un timeout medical pentru a-și reface bandajul la glezna dreaptă. În ciuda agresivității și loviturilor curate ale lui Medvedev, italianul a fost mai lucid în momentele decisive și a gestionat mai bine tie-break-urile.
Rivalitatea dintre cei doi continuă să se încline în favoarea lui Sinner, care conduce acum cu 9-7 în seria directă Lexus ATP Head2Head, după ce a câștigat nouă dintre ultimele zece confruntări. Numărul 2 mondial are un bilanț de 13 victorii și două înfrângeri în acest sezon, acesta fiind primul său trofeu de la succesul obținut la Turneul Campionilor de la Torino, în noiembrie.
De partea cealaltă, deși a pierdut finala, Daniil Medvedev are și el motive de satisfacție. Rusul va reveni de luni în Top 10 ATP și rămâne jucătorul cu cele mai multe victorii în circuit în 2026, 18 la număr, după titlurile câștigate la Brisbane și Dubai. Totodată, el pleacă din California pe locul al doilea în clasamentul live pentru Turneul Campionilor de la Torino.
Mesajul lui Macron vine într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu. Franța a anunțat în ultimele zile desfășurarea a aproximativ 12 nave militare, inclusiv grupul de luptă al portavionului Charles de Gaulle, în Mediterana, Marea Roșie și, eventual, în zona Strâmtorii Ormuz, Parisul susținând că obiectivul este unul defensiv și vizează protejarea aliaților, descurajarea unei extinderi a conflictului și securizarea rutelor maritime comerciale.
Macron a insistat în postare că „libertatea de navigație” prin Strâmtoarea Ormuz trebuie restabilită cât mai rapid. Miza este una majoră pentru economia globală: prin această rută tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, iar Parisul încearcă să construiască o coaliție care să poată securiza traficul maritim după calmarea fazei celei mai intense a confruntărilor.
Contextul tensionatContextul regional s-a degradat accelerat după izbucnirea, la 28 februarie, a războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Potrivit Reuters, statele din Golf au fost lovite de peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar luptele au afectat și Libanul, unde Hezbollah s-a implicat direct împotriva Israelului. În paralel, liderii G7 au discutat impactul crizei asupra pieței energetice, după ce prețurile petrolului au urcat puternic pe fondul temerilor legate de blocarea transportului prin Ormuz.
În postarea sa, președintele francez a reluat și dosarul sensibil al celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, cerând ca aceștia să poată reveni „în siguranță” în Franța. Cazul lor rămâne un punct major de tensiune între Paris și Teheran. Ministerul francez de Externe a anunțat în noiembrie 2025 că cei doi au fost transferați la reședința Franței din Teheran și sunt în siguranță, însă Reuters relata atunci că ei rămâneau sub supraveghere judiciară în Iran, în așteptarea revenirii efective în Franța.
Macron a mai susținut că numai un nou cadru politic și de securitate poate garanta pacea în regiune și a reafirmat poziția Parisului potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Această linie este susținută și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut revenirea urgentă la diplomație și negocieri, avertizând că fără cooperarea deplină a Teheranului nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic.
“Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian.
„Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi”Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14.
„Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump.
„Greșit! Știri false”Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat:
“Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”.
„Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA”“Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.
RN a câștigat deja direct mai multe curse locale, iar în marile orașe a înregistrat scoruri care confirmă ascensiunea formațiunii conduse de Marine Le Pen. La Perpignan, Louis Aliot, primarul în funcție și unul dintre cei mai importanți lideri locali ai partidului, a fost reales confortabil. În Toulon, candidații RN au ieșit pe primul loc în primul tur, iar în Marsilia și Nîmes s-au aflat la egalitate sau foarte aproape de stânga aflată la conducere.
În total, peste 904.000 de candidați au concurat pentru mandate în aproximativ 35.000 de municipalități, de la marile orașe până la sate cu doar câteva zeci de locuitori. Prezența la vot a fost de sub 59%, în creștere față de alegerile municipale din 2020, afectate de pandemia de Covid-19, dar sub nivelul de 63,5% înregistrat în 2014.
Războiul din Iran a acaparat campaniaCampania electorală a fost umbrită în mare parte de războiul din Iran și de efectele sale, în special asupra prețurilor la carburanți. Deși alegerile municipale sunt dominate de regulă de teme locale, ele sunt considerate și un barometru politic important, capabil să măsoare forța partidelor și să genereze impuls înaintea confruntării prezidențiale. Sondajele sugerează că partidul lui Le Pen ar putea avea șanse reale de victorie în 2027.
În mod tradițional, formațiunea eurosceptică și anti-imigrație a avut rezultate mai slabe la alegerile locale decât în cele naționale. Tocmai de aceea, eventuale victorii importante în turul al doilea, programat duminica viitoare, ar întări suplimentar credibilitatea RN în perspectiva cursei pentru Palatul Élysée.
Un alt nume important urmărit cu atenție este fostul premier Édouard Philippe, care și-a legat ambițiile prezidențiale de realegerea sa la Le Havre. Deși orașul-port era considerat un duel strâns, sondajele la ieșirea de la urne îl plasau pe Philippe cu 10 puncte înaintea contracandidatului de stânga, ceea ce îl transformă într-un favorit clar pentru turul al doilea.
Sistemul francez permite răstunări de situații în turul doiSistemul electoral francez, care impune un prag de 10% pentru calificarea în turul decisiv din 22 martie, deschide însă calea unor confruntări în trei, patru sau chiar cinci candidați, ceea ce face rezultatele finale greu de anticipat. În acest context, atenția se mută acum către negocierile intense dintre partide, pe fondul fragmentării tot mai accentuate a stângii și al semnelor că „cordonul sanitar” care ținea până acum dreapta tradițională departe de alianțe cu extrema dreaptă începe să se erodeze.
În Marsilia, al doilea cel mai mare oraș al Franței, tema securității – considerată prioritatea principală a alegătorilor – a favorizat discursul RN. Candidatul partidului, Franck Allisio, s-a aflat umăr la umăr cu primarul socialist Benoît Payan. Acesta avertizase anterior că o eventuală victorie a extremei drepte într-un oraș cosmopolit precum Marsilia ar reprezenta „un cutremur pentru țară”.
Semne ale deplasării electoratului conservator spre extrema dreaptă au apărut și la Nisa, unde Éric Ciotti, fost lider al partidului de centru-dreapta Les Républicains și în prezent aliat al lui Le Pen, a obținut un avans de 10 puncte față de primarul în funcție Christian Estrosi, susținut de alianța de centru-dreapta a președintelui Emmanuel Macron.
Ascensiunea RN are loc într-un moment în care chiar candidatura lui Marine Le Pen la prezidențiale rămâne incertă. Anul trecut, un tribunal francez a condamnat-o pentru delapidare și i-a interzis pentru cinci ani să candideze pentru o funcție publică. Le Pen speră ca o instanță de apel să o achite printr-un verdict așteptat pe 7 iulie. În caz contrar, favorit pentru a-i prelua locul în cursa pentru Élysée este Jordan Bardella, considerat principalul său locotenent politic.
