„Aprobarea este pentru Otopeni și pentru Mihail Kogălniceanu pentru aceste aeronave tip cisternă. Dacă decid să le ducă la Otopeni sau la Mihail Kogălniceanu este o decizie a partenerului american despre care nu avem noi niciun fel de informație, pur simplu decizia lor strategică. Ceea ce pot să vă spun este că singurele aterizate până acum sunt cele de azi-dimineață, aceste trei avioane cisternă”, a spus Radu Miruță la Digi24.
El spune că aceste avioane sunt însoțite de militari.
„Decizia dată de Parlament, pentru capacitățile de descurajare pe care Statele Unite le vor trimite pe teritoriul României, ele vor fi gestionate de 400-500 de militari. Cu aceste aeronave a venit un număr de militari asociați, cu restul produselor pe care Statele Unite le vor instala pe teritoriul României pentru a crește capacitatea de descurajare, de asemenea vor veni militari asociați”, a adăugat Miruță, care a precizat că nu știe care este numărul de militari asociați unei asemenea aeronave.
El a precizat că avioanele de tip cisternă sunt pentru realimentare și vor fi folosite în conformitate cu strategia și decizia Statele Unite ale Americii.
Este vorba de avioane Boeing KC-135 Stratotanker, care servesc drept coloana vertebrală a capacității SUA de realimentare în aer.
Întrebat dacă este o desfășurare temporară, ministrul Apărării a spus: „Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este cel oficial. Votul de săptămâna aceasta a fost pentru 90 de zile”.
Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a transmis sâmbătă că va deschide strâmtoarea „într-un fel sau altul” și a îndemnat țări precum Marea Britanie, China și Franța să trimită nave de război în zona respectivă.
În cadrul unei emisiuni la BBC, Ed Miliband a declarat că redeschiderea strâmtorii reprezintă o „prioritate” și că există „diferite modalități prin care putem contribui, inclusiv prin utilizarea dronelor de detectare a minelor”.
Întrebat dacă Marea Britanie ia în considerare trimiterea de drone sau nave în regiune, Miliband a răspuns: „Puteți fi siguri că orice opțiuni care pot ajuta la redeschiderea strâmtorii sunt analizate împreună cu aliații noștri”.
Refuzând să ofere detalii, Miliband a reiterat că „încheierea conflictului este cea mai bună și mai sigură cale de a redeschide strâmtoarea”.
Blocarea strâmtorii de către Iran, unul dintre cele mai importante canale de transport maritim din lume, a avut un impact catastrofal asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra prețurilor energiei.
Potrivit unei declarații atribuite noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, Iranul va continua să blocheze strâmtoarea, ca mijloc de presiune politică și economică împotriva SUA.
Pe măsură ce războiul dintre SUA și Israel cu Iranul intră în a treia săptămână, se spune că o serie de nave au fost atacate în timp ce încercau să navigheze prin strâmtoarea îngustă – prin care trece de obicei aproximativ 20% din petrolul mondial. Există, de asemenea, îngrijorări că Iranul ar fi amplasat mine în strâmtoare.
„Cred că acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni. Ar putea fi mai devreme decât atât, dar conflictul se va încheia în următoarele câteva săptămâni”, a spus Wright, citat de ABC News.
Acesta a mai susținut că războiul generează efecte pe termen scurt, dar ar putea aduce schimbări semnificative pe scena internațională. „Nu există nicio garanție în războaie. Aceasta este o provocare pe termen scurt pentru a ajunge într-un loc mult mai bun. Sperăm să nu ajungem acolo de data asta, dar cel puțin această creștere a prețurilor la benzină este pentru ceva ce va schimba situația geopolitică din lume pentru totdeauna”, mai adaugă Wright.
Declarațiile sale sunt făcute pe fondul războiului din Orientul Mijlociu care a dus la blocarea transportului naval prin Strâmtoarea Ormuz.
Închiderea Strâmtorii a generat o creștere consistentă a prețului petrolului, implicit și pe cel al carburanților, întrucât 20% din comerțul internațional cu țiței se face prin Ormuz.
Anterior, Wright a spus că este posibil ca forțele navale americane să escorteze petrolierele care tranzitează strâmtoarea până la sfârșitul lunii, iar președintele Trump a transmis pe platforma Truth Social că și alte state ar putea trimite nave de război pentru a contribui la redeschiderea circulației prin Ormuz.
În statul Texas, pe țărmul Golfului Mexic, a fost găsită o broască țestoasă marină epuizată, aparținând speciei extrem de rare numită Ridley Kemp. Carapacea animalului ei era acoperită de un strat gros de scoici, alge și noroi, din cauza căruia animalul abia dacă se putea mișca.
Broasca țestoasă a fost dusă la un centru de studiere a broaștei țestoase marine din orașul Galveston, unde specialiștii, potrivit presei, au depus eforturi să o salveze.
Conform angajaților centrului, astfel de excrescențe apar atunci când broasca țestoasă, din cauza unei boli, începe să înoate mai încet și nu se poate curăța în apă.
„Broaște țestoase marine care, din cauza problemelor de sănătate, se deplasează mai încet, se acoperă rapid cu organisme care trăiesc în apă”, a explicat directorul centrului, Christopher Marshall.
Greutatea suplimentară le slăbește și mai mult, deci primul lucru care s-a făcut a fost să curețe animalele de scoici și să înceapă recuperarea.
Broasca țestoasă marină Ridley Kemp este considerată cea mai rară din lume. Broasca poate ajunge la 75 de centimetri lungime, poate cântări până la 45 de kilograme și poate trăi până la 50 de ani.
Acest tip trăiește în Golful Mexic și pe coasta atlantică a SUA și Canadei.
În secolul XX, numărul a scăzut drastic din cauza poluării mării, a distrugerii plajelor și a prădătorilor care distrug cuiburile.
În prezent, locurile de reproducere sunt protejate, iar oamenii de știință speră că broasca țestoasă salvată se va putea întoarce în ocean.
„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan.
Respectarea acordului de coalițieLiberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare.
„PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”.
Impactul asupra credibilității externeAceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating.
„Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL.
Criticile Partidului Social DemocratComunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.
PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă.
Șeful Guvernului a postat duminică pe Facebook informații despre ordonanță care simplifică procedurile pentru avizarea investițiilor, adoptată de Executiv joi.
El spune că măsurile vor duce la reducerea birocrației și la scăderea costurilor de conformare.
Ordonanța va intra în vigoare de săptămâna viitoare.
Ilie Bolojan arată că măsurile au impact în 3 domenii:
1. Scurtarea termenelor în vederea obținerii avizelor de mediu pentru investiții. „Pentru a construi o fabrică, de exemplu, obținerea avizului de mediu dura luni de zile, uneori ani, dacă se contesta proiectul. Prin noile prevederi, termenele se reduc substanțial și toată documentația se va depune electronic”, spune Ilie Bolojan.
2. Mai puțină birocrație pentru investițiile mari. Potrivit premierului, pragul de analiză pentru investiții crește de la 2 la 5 milioane de euro, astfel mai puține proiecte vor trebui să ceară avizarea, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide pentru cele care rămân. Nu se mai solicită analiza suplimentară prin Consiliul Concurenței, iar documentele vor putea fi depuse digital. Comisia pentru examinarea investițiilor străine nu va mai întârzia avizarea.
3. Reguli mai simple pentru avizele de securitate la incendiu. Premierul arată că pentru proiectele cu risc scăzut nu va mai fi nevoie de aviz, ceea ce va reduce semnificativ numărul de dosare. În plus, dacă instituțiile întârzie avizele, companiile vor putea primi acorduri provizorii de 60 de zile, astfel încât activitatea să nu fie blocată.
„Întârzierea avizării va atrage sancțiuni pentru cei responsabili. Pentru proiectele repetitive (magazine, suprermarket tip, hale depozit) va fi suficient un acord unic”, adaugă Bolojan.
Conform acestuia, toate documentele se vor depune electronic. În felul acesta, vor putea fi procesate și în alte județe, dacă într-un județ sunt multe proiecte. Se vor standardiza procedurile în toate județele.
„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook.
Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.
„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu.
Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.
Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.
Anunțul a fost făcut de UEFA, iar decizia a fost luată după consultări cu autoritățile sportive din Qatar. „Este o sursă de mare dezamăgire pentru UEFA și organizatori faptul că circumstanțele au privat echipele de șansa de a concura pentru acest premiu prestigios în Qatar”, se arată în comunicatul emis de UEFA, citat de Reuters.
Meciul care reunește echipa națională a Spaniei, câștigătoarea Campionatului European din 2024 și Argentina, câștigătoarea Copa America 2024 și campioana mondială en titre, urma să fie disputat pe stadionul Lusail din Doha, pe 27 martie.
Pentru reprogramarea partidei, UEFA a propus mai multe variante. „Prima opțiune a fost organizarea meciului pe stadionul Santiago Bernabeu din Madrid la data inițială, cu o împărțire a suporterilor în proporție de 50:50. A doua a fost organizarea Finalissima în două manșe – una pe Santiago Bernabeu pe 27 martie și cealaltă la Buenos Aires, într-o fereastră internațională înainte de EURO și Copa America 2028, oferind din nou o împărțire a suporterilor de 50:50 pentru meciul de la Madrid.”, se arată în comunicatul emis de forul european. Cu toate acesta, Asociația Argentiniană de Fotbal a respins ambele opțiuni.
Federația argentiniană a propus o alternativă: „Argentina a făcut o contrasugestie de a juca meciul după Campionatul Mondial, dar, deoarece Spania nu are date disponibile, această opțiune a trebuit exclusă. În cele din urmă, și contrar planului inițial convenit ca meciul să aibă loc pe 27 martie, Argentina și-a declarat disponibilitatea de a juca exclusiv pe 31 martie, o dată care s-a dovedit a fi impracticabilă”.
„Prin urmare, și spre regretul UEFA, această ediție a Finalissima a fost anulată”, se arată în încheierea comunicatului.
Președintele naționalist al Poloniei, Karol Nawrocki, a propus ca Germania să contribuie direct la finanțarea apărării poloneze ca formă de despăgubiri pentru Al Doilea Război Mondial, în loc ca Varșovia să contracteze împrumuturi în cadrul unui program european de securitate, potrivit europeanconservative.
Declarația vine la o zi după ce Nawrocki a respins legislația care ar fi permis Poloniei să acceseze aproape 44 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru apărare prin inițiativa europeană Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
„Eventualele despăgubiri ar putea fi direcționate către consolidarea securității”„Dacă sunt cu adevărat dedicați dezvoltării forțelor armate poloneze, și întreaga Uniune Europeană spune că este, atunci putem începe acest proces cu investiții germane, cu fonduri din bugetul statului german pentru echipamente pentru armata poloneză și pentru flancul estic al NATO. Este corect”, a declarat Nawrocki în fața alegătorilor.
Liderul polonez a susținut că eventualele despăgubiri de război ar putea fi direcționate către consolidarea securității.
„Germania ne va plăti despăgubiri de război și haideți să investim aceste fonduri în securitate”, a afirmat el, reluând o temă pe care a invocat-o frecvent în campania prezidențială.
„Un împrumut pe termen lung ar fi riscant”Nawrocki și-a justificat veto-ul asupra programului SAFE spunând că angajarea Poloniei într-un împrumut pe termen foarte lung ar fi riscantă.
„Asumarea unui angajament până în 2070 este prea serioasă. A semna un astfel de împrumut fără a ști cum vor evolua riscurile valutare sau cum va arăta Uniunea Europeană în viitor este greu de acceptat din punct de vedere constituțional, sistemic și logic”, a declarat el.
Președintele a adăugat că deciziile privind securitatea Poloniei trebuie să aparțină autorităților naționale. „Deciziile privind securitatea Poloniei sunt deciziile comandantului suprem al forțelor armate, nu ale Bruxelles-ului”, a spus Nawrocki.
Pentru Berlin, tema compensației e închisă din 1953Tema despăgubirilor de război rămâne un subiect sensibil în relația dintre Varșovia și Berlin. Germania consideră că problema a fost închisă în 1953, când guvernul comunist al Poloniei a renunțat oficial la alte pretenții.
Berlinul a arătat disponibilitate pentru anumite forme limitate de compensație, dar respinge plata directă și suma de aproximativ 1,3 trilioane de euro avansată de guvernele anterioare ale partidului conservator Lege și Justiție (PiS).
Veto-ul președintelui a accentuat tensiunile cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk, care a criticat decizia, considerând-o contrară intereselor naționale. Ministrul de externe Radosław Sikorski l-a acuzat pe Nawrocki că pune interesele politice interne înaintea securității țării, numindu-l „laș” și „mincinos”.
Guvernul de la Varșovia vrea să ocolească aprobarea prezidențială pentru surse de finanțareGuvernul de la Varșovia a anunțat că ia în calcul un „plan B” pentru finanțarea apărării, posibil prin măsuri executive care să ocolească aprobarea prezidențială, însă nu a oferit deocamdată detalii.
Nawrocki a reiterat, de asemenea, ideea despăgubirilor în discuții cu oficiali germani, susținând că acestea ar contribui nu doar la securitatea Poloniei, ci și la consolidarea apărării europene și a flancului estic al NATO.
El a cerut totodată președintelui parlamentului să introducă cât mai rapid în dezbatere proiectul său denumit „SAFE 0%”.
„Ne pare rău, dar, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, ar fi fost răspunsul primit de consilierii președintelui Franței, la Moscova, unde au discutat despre Ucraina cu Iuri Ușakov, cel mai înalt oficial de politică externă al lui Vladimir Putin, arată FT.
„Rusia a rezistat solicitărilor țărilor europene de a le acorda un rol mai important în discuții”, relatează Financial Times.
Cel mai recent episod s-a întâmplat luna trecută, când consilierul francez pentru securitate națională, Emmanuel Bonne, și consilierul președintelui Emmanuel Macron, Bertrand Buchwalter au vizitat Moscova pentru discuții cu Iuri Ușakov.
„Oficialii francezi au pledat pentru ca Moscova să accepte ca aliații europeni ai Kievului să aibă un loc la masa negocierilor, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Răspunsul rusesc din partea lui Ușakov a fost practic: „Ne pare rău, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru FT.
Pentru ziar, Dmitri Peskov a declarat următoarele: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când a venit reprezentantul Franței, nu a adus niciun semnal pozitiv. Așadar, nu a avut nimic pozitiv de auzit. Din păcate, europenii depun toate eforturile pentru a-i convinge pe ucraineni să continue războiul. Suntem convinși că europenii fac o greșeală din perspectiva propriului viitor.”
Oficialii europeni spun pentru Financial Times că procesul de pace condus de SUA în Ucraina eșuează pentru că Donald Trump își pierde interesul față de discuții, iar războiul său împotriva Iranului reduce presiunea asupra Rusiei.
Ultimele discuții de pace trilaterale au avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. O nouă rundă, care urma să aibă loc pe 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc de desfășurare nu au fost încă anunțate.
Atacul s-a petrecut sâmbătă, în orașul Tammun din nordul Cisiordaniei. Soții Odeh Bani, Ali Khaled, cu vârsta de 37 de ani și soția sa, Waad Othman, cu vârsta de 35 de ani, alături de doi dintre copiii lor, Mohamed, cu vârsta de 5 ani și Othman, în vârstă de 7 ani, au fost uciși în urma atacului săvârșit de soldații israelinei, potrivit agenției de presă palestiniene WAFA.
Ceilalți doi copii ai familiei, cu vârste de 8 și 11 ani s-au ales cu răni minore la cap și la față, cauzate de schije.
Potrivit surselor locale, forțele speciale israeliene s-au infiltrat în oraș, urmate de forțe militare. Societatea palestiniană a Semilunii Roșii a precizat că după atac, soldații israelieni au împiedicat echipajul să ajungă la persoanele din vehicul, permițând accesul în interiorul vehiculului abia mai târziu, când au recuperat cadavrele celor patru membri ai familiei, dar și a celorlalți doi copii răniți.
Într-un comunicat comun publicat de armata și poliția Israelului, forțele israeliene susțin că mașina a accelerat spre soldați, iar aceștia au deschis focul. Forțele israeliene spun că investigau suspecți bănuiți de „activități teroriste”, dar și că au pornit o anchetă pentru a investiga atacul armat, potrivit Associated Press.
Familia se îndrepta spre piață pentru a cumpăra haine de sărbătoareCu toate acestea, la momentul atacului, familia se îndrepta cu mașina spre oraș pentru a cumpăra haine pentru sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul Ramadanului.
Duminică, ministerul palestinian de Externe și Expatriați a condamnat ferm atacul asupra familiei.
Ministrul a precizat că țintirea unei întregi familii dezvăluie adevărata natură a ocupației israeliene, dar și a politicilor de ucidere, distrugere și strămutare, desfășurate pe fondul impunităților sistematice, potrivit comunicatului publicat de agenția de presă palestiniană WAFA.
Atacurile, sistematiceMinisterul a adăugat că asemenea incidente, însoțite de escaladarea atacurilor săvârșite de coloniștii israelieni și violența organizată în Cisiordania nu reprezintă cazuri izolate, ci sunt parte a unei agresiuni sistematice împotriva palestinienilor.
Cei patru membrii ai familiei Odeh sunt cele mai recente victime ale atacurilor israeliene în Cisiordania. În ultimele trei săptămâni, încă de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, cel puțin opt palestinieni au fost împușcați și uciși de forțele de ocupație israeliană, notează Associated Press.
