Următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene trebuie să contribuie la reducerea dependenței blocului de puterile străine, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit POLITICO.
Declarația președintei în contextul în care șase state membre, în frunte cu Germania, cer reducerea cu sute de miliarde de euro a bugetului propus de Comisie.
Apelul acesteia pentru un program de investiții are loc în condițiile în care Uniunea Europeană încearcă să își reducă dependența de lanțurile de aprovizionare și materiile prime critice din China, de tehnologia americană și de combustibilii fosili importați.
„Următorul buget va fi brațul financiar al independenței noastre”, a declarat joi Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Paris în fața grupului de presiune al mediului de afaceri francez MEDEF.
Ce buget a propus Comisia EuropeanăComisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru următorii șapte ani.
Germania și alte cinci state, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, cer însă reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Dar reacția lor este contra-atacată de Italia și Spania, care conduc un grup de țări ce susține un buget mai mare.
Dimensiunea bugetului va avea o influență asupra fondurilor pe care Uniunea Europeană le poate aloca agendei economice promovate de von der Leyen, inclusiv investițiilor în industrii strategice, energie și inteligență artificială.
Președinta Comisiei a prezentat și fondurile pe care instituția de la Bruxelles dorește să le aloce pentru cercetare, inovare, alături de dezvoltarea industriilor strategice.
„Cu peste 450 de miliarde de euro din Fondul european pentru competitivitate și din programul Orizont Europa, vom sprijini întregul lanț – de la cercetare la inovare, de la laboratoare la întreprinderi și de la prototipurile inițiale la producția industrială”, a declarat von der Leyen/
Aceasta a mai declarat că „Europa nu își poate stabili noi ambiții fără a asigura mijloacele necesare pentru finanțarea acestora”.
Merz se opune creșterii bugetului europeanPropunerea privind bugetul a fost contestată aspru de cancelarul german Friedrich Merz și de aliații săi, care spun că o creștere atât de mare este greu de susținut în condițiile în care guvernele sunt nevoite să reducă propriile cheltuieli.
„Propunerile actuale prevăd o creștere de până la 60%. Într-o perioadă de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu imposibil de suportat. Propunerile trebuie reduse cu câteva sute de miliarde. Iar aceste reduceri vor trebui să vizeze toate domeniile.”, a declarat Friedrich Merz într-o declarație comună cu cele cinci state, joi seara.
Mai multe publicații internaționale relatează că UEFA pregătește o plângere penală împotriva președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru posibile nereguli financiare legate de planul său de a vinde profiturile viitoare ale Cupei Mondiale către investitori privați.
„UEFA și avocații săi iau în considerare inițierea unei proceduri penale în Elveția împotriva lui Infantino și, eventual, a altor oficiali ai FIFA, pentru administrare defectuoasă cu caracter penal, în temeiul articolului 158 din Codul penal elvețian”, afirmă avocații UEFA într-un document de 56 de pagini consultat de Associated Press.
Documentele au fost depuse la o instanță din Manhattan, solicitând obținerea de probe potențiale de la fondul de investiții din New York, Thrive Capital Management, fondat de Joshua Kushner.
Potrivit sursei citate, Thrive și Kushner urmau să fie investitorii principali, intenționând să plătească FIFA 4,2 miliarde de dolari pentru o participație de 20% într-o filială care urma să gestioneze evenimentele comerciale ale forului fotbalistic, inclusiv Cupa Mondială.
UEFA îl amenințase pe Infantino că va iniția acțiuni legaleInformația vine în contextul în care la începutul lunii august, Associated Press a relatat că UEFA a amenințat FIFA cu acțiuni în justiție în legătură cu planul anunțat de Infantino de a vinde o parte din profiturile viitoare ale Cupei Mondiale către investitori privați.
Concret, avocații UEFA au informat FIFA că forul european „ia în considerare în mod activ acțiuni în justiție, arbitraj și/sau plângeri la autoritățile de reglementare… care decurg din și în legătură cu planul FFE (FIFA Forward Enterprise) propus de FIFA și toate aspectele conexe”.
Gianni Infantino a retras proiectul de investiții private al FIFA în urma unei opoziții masiveLa sfârșitul lunii iulie, șeful FIFA, Gianni Infantino, a anunțat retragerea planului de deschidere a asociației către investitori privați, în fața amenințării unui boicot din partea UEFA și a opoziției ferme a confederațiilor asiatice și americane.
„După ce am ascultat cu atenție toate opiniile, a devenit clar că proiectul a creat diviziuni de o natură care, indiferent de nivelul de sprijin, nu mai sunt în interesul obiectivului stabilit inițial”, a declarat Infantino . „Scopul nostru a fost întotdeauna – și va fi întotdeauna – să ne unim și să ne îmbunătățim.”
UEFA a criticat planurile anunțate de Infantino, amenințând inclusiv că va boicota competițiile. După ce șeful FIFA a retras planurile de investiții private, UEFA a salutat decizia.
Tanczos Barna a precizat că UDMR încearcă să joace un rol de mediator în negocierile pentru formarea viitorului guvern și să propună variante alternative. Potrivit acestuia, singura restricție asumată fiind necolaborarea cu partidul condus de George Simion.
„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.
Apel la dialog între PNL și PSDEl consideră că situația politică actuală poate fi deblocată doar prin reluarea comunicării dintre PNL și PSD. În lipsa unui dialog între cele două partide mari, spune Tanczos, variantele pentru formarea unui guvern sunt limitate.
„Sper că, începând cu luna septembrie, lucrurile să intre pe un alt făgaș. Să înceapă discuțiile între cele două partide mari, practic. Pentru că dacă între PNL și PSD nu există absolut nicio comunicare, rămân foarte puține variante”, continuă oficialul.
O criză cronică de stabilitate parlamentarăOficialul a susținut că este necesar ca partidele să ajungă rapid la un compromis și să formeze un guvern capabil să conducă țara cel puțin până în primăvara anului viitor, când ar trebui adoptat un nou buget.
De asemenea, Tanczos a recunoscut instabilitatea politică cu care se confruntă România, precizând că ultimul Guvern care a rezistat un mandat întreg a fost Guvernul condus de Adrian Năstase (2000-2004).
„România n-a mai avut majoritate solidă de foarte mulți ani pentru că niciun guvern n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit mandatul de patru ani. Din 2004 încoace ultimul guvern care a stat patru ani fără modificări și fără cutremure a fost guvernul Năstase. majoritatea aceea solidă nu prea mai există de 22 de ani, dar măcar o majoritate care să ducă această țară până în primăvara anului viitor, cu un buget nou, cu niște programe noi, cu asumări de decizii, este absolut necesară”, conchide Tanczos.
Contextul blocajului politic de la BucureștiÎncă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, România terce printr-o criză politică.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament.
După eșecul propunerii Veștea, Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan. Cu toate acestea, Nicușor Dan a refuzat să facă o desemnare, susținând că niciun nume nu poate strânge o majoritate.
Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) a fost selectată drept Organizator Local în România pentru a doua ediție a BraveTechEU DefTech Forges, o inițiativă a Comisiei Europene dedicată accelerării tehnologiilor de apărare și cu dublă utilizare. Evenimentul va avea loc în perioada 9-13 noiembrie 2026, simultan în Germania și România, și reprezintă o oportunitate majoră pentru start-up-urile și inovatorii din România de a se alătura unuia dintre cele mai ambițioase programe europene de inovare în apărare. Ediția din România este organizată de ROSPIN în colaborare cu Civitta, Starburst, Darkstar, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Defense-X și Cluj Hackathon.
BraveTechEU DefTech Forges reunește start-up-uri, scale-up-uri și IMM-uri europene cu utilizatori finali militari, experți tehnici, mentori și reprezentanți ai industriei, într-un program intensiv de 5 zile în care soluțiile sunt testate, adaptate și validate în condiții operaționale reale, inclusiv pe baza lecțiilor desprinse din experiența de pe câmpul de luptă din Ucraina. Inițiativa este derulată în colaborare cu Brave1, platforma de inovare în apărare a Ucrainei, și cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), fiind implementată de un consorțiu format din Civitta, Starburst și Darkstar.
Ediția din România se concentrează pe patru teme:
Participanții vor beneficia de ferestre de zbor, expunere controlată la bruiaj electronic și feedback direct din partea utilizatorilor finali militari.
Cele trei echipe câștigătoare ale ediției din România vor primi câte 120.000 EUR (șase premii a câte 120.000 EUR la nivelul întregii ediții), vor intra într-un program de mentorat de două luni și vor avea acces la Faza II – campanii de testare și evaluare operațională coordonate de Agenția Europeană de Apărare, în cadrul cărora echipele selectate pot concura pentru finanțare suplimentară de până la 1.000.000 EUR.
Înscrierile sunt deschise până pe 6 septembrie 2026 pentru start-up-uri, scale-up-uri, IMM-uri, echipe academice sau de cercetare și inovatori individuali stabiliți în Uniunea Europeană, Norvegia sau Ucraina, care dezvoltă soluții de apărare sau cu dublă utilizare la un nivel de maturitate tehnologică TRL 4+ și dispun de un prototip funcțional. Echipele internaționale formate din participanți din UE și Ucraina sunt încurajate în mod special. Participarea este gratuită. O sesiune online de informare (webinar) va avea loc pe 25 august 2026, între orele 15:00 și 16:00 CET.
Aducerea BraveTechEU DefTech Forges în România confirmă maturitatea ecosistemului românesc de inovare în apărare. În România, echipele europene vor putea face ceea ce rareori este posibil în altă parte: să își testeze tehnologiile în condiții operaționale reale, cu feedback direct de la utilizatorii finali militari, și să își accelereze drumul către adoptarea operațională.
Linkuri utile:
Despre ROSPIN Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) este o organizație neguvernamentală care construiește ecosistemul spațial național prin educație, comunitate și parteneriate cu industria. ROSPIN derulează programe de formare, pre-incubare și conectare a talentelor și companiilor românești la inițiativele europene din domeniul spațial, al apărării și al tehnologiilor cu dublă utilizare. Mai multe informații: https://www.rospin.org
Despre Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” este instituția militară de învățământ superior care formează ofițerii Forțelor Terestre Române, cu un accent puternic pe leadership, cercetare aplicată și inovare în domeniul apărării și securității, fiind și inițiatoarea hackathonului Defense-X. Mai multe informații: https://www.armyacademy.ro
Despre Defense-X Defense-X este hackathonul internațional de inovare în apărare organizat de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, o platformă de colaborare între sectorul de apărare, mediul academic și industria tehnologică, cu accent pe sisteme fără pilot, inteligență artificială, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.defense-x.ro
Despre Cluj Hackathon Cluj Hackathon este una dintre cele mai mari competiții de tip hackathon din Europa, organizată la Cluj-Napoca, care reunește studenți, dezvoltatori, antreprenori și mentori pentru a construi soluții aplicate la probleme reale, cu accent pe inteligență artificială și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.clujhackathon.ro/
Despre BraveTechEU DefTech Forges BraveTechEU este o inițiativă a Comisiei Europene, derulată în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Brave1, care urmărește transferul rapid al inovației din laborator către teren. Prima fază, DefTech Forges, identifică și selectează cele mai promițătoare soluții ale inovatorilor europeni, iar faza a doua le supune unor campanii riguroase de testare și evaluare care reproduc condițiile operaționale specifice războiului din Ucraina. În primul an sunt planificate 6 evenimente, organizate în 3 cicluri a câte 2 locații simultane, până în martie 2027.
Ratko Mladić ispășea o condamnare pe viață pentru rolul său în războiul din Bosnia din perioada 1992-1995 și era deținut în unitatea ONU de la Haga.
Cu numai o săptămână înainte de anunțarea morții sale, președinta Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale, judecătoarea Graciela Gatti Santana, îi respinsese o nouă cerere de eliberare anticipată din motive umanitare.
Documentele oficiale ale tribunalului arătau însă că starea sa se deteriorase dramatic.
Un raport medical primit de instanță la 14 august arăta că „starea generală a lui Mladić s-a deteriorat rapid”, că fostul general intrase în „faza finală a vieții” și că medicii trecuseră la îngrijiri concentrate în primul rând pe confort și reducerea suferinței. Evaluarea clinică preciza că moartea sa putea surveni „în orice moment”.
Apărarea ceruse pe 18 august transferarea sa directă într-un spital sau într-o unitate de îngrijiri paliative din Serbia, unde ar fi urmat să rămână sub supravegherea autorităților sârbe. Tribunalul a refuzat însă cererea, considerând că îngrijirile medicale disponibile în Olanda îi protejau demnitatea și îi permiteau să beneficieze de tratament adecvat până la sfârșitul vieții.
Condamnat pentru genocidul de la SrebrenicaRatko Mladić a fost comandant al Statului Major Principal al Armatei Republicii Srpska începând din mai 1992 și pe aproape întreaga durată a războiului din Bosnia și Herțegovina.
În 2017, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului și l-a condamnat la închisoare pe viață.
Verdictul a fost confirmat definitiv în iunie 2021. Judecătorii au menținut condamnările pentru genocid, persecuție, exterminare, omor, deportare, transfer forțat, terorizarea populației civile, atacuri ilegale asupra civililor și luare de ostatici.
Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica.
În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladić au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite. Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost îndepărtați forțat din enclavă. Masacrul a fost calificat drept genocid de instanțele internaționale.
Tribunalul a stabilit că obiectivul operațiunii în care Mladić a avut un rol central a fost eliminarea musulmanilor bosniaci din Srebrenica.
Asediul orașului SarajevoMladić a fost condamnat și pentru rolul său în asediul Sarajevo, unde forțele sârbe bosniace au desfășurat o campanie de bombardamente și atacuri cu lunetiști împotriva populației civile.
Judecătorii au concluzionat că una dintre operațiunile criminale la care Mladić a participat urmărea în mod explicit „răspândirea terorii” în rândul civililor din Sarajevo prin bombardamente și focuri ale lunetiștilor. De asemenea, a fost găsit vinovat pentru luarea drept ostatici a unor membri ai personalului ONU, într-o încercare de a împiedica atacurile aeriene NATO asupra pozițiilor sârbilor bosniaci.
Războiul din Bosnia, declanșat în contextul destrămării Iugoslaviei, a provocat moartea a peste 100.000 de persoane și a forțat aproximativ două milioane de oameni să-și părăsească locuințele.
A fugit aproape 16 aniMladić fusese inculpat pentru prima dată de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în iulie 1995, însă a reușit să evite capturarea timp de aproape 16 ani.
A fost arestat în Serbia la 26 mai 2011 și transferat cinci zile mai târziu la Haga. Procesul său a început în mai 2012. Sentința pe viață a fost pronunțată în noiembrie 2017 și a devenit definitivă după respingerea apelului, în iunie 2021.
Alături de fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadžić, Mladić a devenit una dintre figurile centrale ale proceselor internaționale privind crimele comise în timpul destrămării Iugoslaviei.
Starea sa de sănătate se deteriorase puternic în ultimii ani, fiind spitalizat în repetate rânduri și suferind inclusiv de tulburări cognitive. În primăvara acestui an, apărarea ceruse deja eliberarea sa pe motiv că se afla într-un „declin medical avansat și ireversibil”. Instanța ONU a recunoscut în luna mai că Mladić se afla în „ultimele etape ale vieții”, dar a decis că primea îngrijiri medicale corespunzătoare la Haga și a refuzat eliberarea.
Mladić, elogiat de ultrași români într-un scandal înainte de Bosnia – RomâniaNumele lui Ratko Mladić a provocat un scandal și în România. În noiembrie 2025, înaintea meciului Bosnia și Herțegovina – România din preliminariile Campionatului Mondial, un grup de ultrași români, asociați unei facțiuni a galeriei lui Dinamo, s-a fotografiat la Belgrad alături de suporteri sârbi și a afișat un banner care îl glorifica pe fostul comandant condamnat pentru genocid. Pe pânză apărea mesajul: „Mladić, erou european, i-a redus pe musulmani la zero”. Imaginea a provocat indignare în Bosnia, unde presa a cerut inclusiv ca persoanelor implicate să li se interzică accesul în țară și la partida de la Zenica.
Ministerul român de Externe a condamnat atunci fără echivoc glorificarea criminalilor de război. MAE a transmis că asemenea manifestări sunt incompatibile cu democrația, drepturile omului și valorile fundamentale și a avertizat asupra folosirii meciurilor de fotbal pentru promovarea unor mesaje rasiste, xenofobe sau islamofobe.
Și Dinamo București s-a delimitat public de acțiunea ultrașilor, precizând că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile clubului.
Scandalul din 2025 nu a fost însă primul incident de acest fel. La România – Bosnia, 3-0, disputat în Giulești pe 3 iunie 2011, suporteri români au afișat un banner cu mesajul „Free Mladić”, la numai câteva zile după capturarea fostului general. UEFA a amendat ulterior Federația Română de Fotbal.
De la controlul oțelului și forjarea în matriță până la tratamentul termic al zonelor active, tehnologia de fabricație este esențială pentru rezistența și durata de utilizare a unei scule profesionale.
În construcții, industrie, instalații, mentenanță și alte domenii în care sculele sunt supuse unor solicitări repetate și ridicate, diferența dintre o sculă obișnuită și una profesională se regăsește în primul rând în material, tehnologia de fabricație și controlul procesului.
Pentru cleștii destinați lucrărilor solicitante, Unior pune accent pe controlul întregului proces de fabricație, de la materia primă până la tratamentul termic și finisarea zonelor active.
Un element important al acestui model industrial este legătura Unior cu producătorul de oțel Štore Steel, companie din Slovenia specializată în producția de oțeluri pentru aplicații industriale (Unior deține 29,23% din compania Štore Steel).
Accesul la o materie primă controlată și la compoziții adaptate proceselor ulterioare de forjare și tratament termic reprezintă un avantaj important în obținerea unor proprietăți constante ale produsului finit.
Forjarea în matriță – baza rezistenței mecanice
Corpul cleștilor Unior este obținut prin forjare, proces prin care materialul este modelat la cald pentru a obține geometria necesară și proprietățile mecanice urmărite.
Pentru o sculă care trebuie să suporte forțe mari, forjarea este esențială deoarece permite obținerea unei structuri metalurgice adecvate formei și solicitărilor ulterioare. Citeşte comunicatul integral AICI
